177,792 matches
-
împotriva divinității. În februarie 2014 a început procesul lui Fayad sub acuzația de blasfemie, idei ateiste și legături interzise cu femei. Ca probe au fost aduse câteva fotografii ale unor femei de pe telefonul său celular, care după mărturia să erau femei prietene și artiste plastice care participaseră la săptămâna artei la Jeddah și ale căror fotografii proveneau de pe Instagram. În ciuda mărturiilor în favoarea sa care afirmau a nu-l fi auzit vreodata pe artist pronunțându-se contra religiei. Fayad, în vârstă de
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
de bici. Procuratura a făcut apel, cerând condamnarea la moarte. Fayad a fost rejudecat și la 17 noiembrie 2015 a fost condamnat la moarte pentru cinci capete de acuzare, între care apostazie, propagandă ateista, periclitarea moralei publice,legături interzise cu femei. În sentința să judecătorul a afirmat că „pocăința este o faptă a inimii al carei loc se află în Tribunalullumii de apoi, ea nu este relevanță pentru tribunalul din lumea noastră.” La 2 februarie 2016 tribunalul din orașul Abha a
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă, și de lipsa interesului lui Bălăceanu față de proiect. Fourier credea că o casă tradițională era un loc de exil și de oprimare a femeilor. El credea că rolurile sociale ale sexelor ar putea progresa prin traiul în cadrul unei comunități, mai mult decât prin susținerea libertății sexuale sau a altor concepte propagate de contele de Saint-Simon. În secolul al XX-lea, arhitectul Le Corbusier a
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
București. Primul ei articol de presă a fost publicat în 1912, în timp ce prima ei carte, "Crezul ocnașului", a apărut în anul următor. A colaborat la "Revista copiilor și a tinerimii", "Adevărul literar și artistic", "Lupta", "Cuvântul literar", "Dimineața", "Scena", "Rampa", "Femeia", "Gazeta literară" și "Contemporanul". În perioada 1929-1933 a trimis rapoarte de presă la Paris. În 1933 a editat revista "1933-1934". Ea a fondat Asociația Gândirii Europene, pe care a condus-o timp de opt ani. În acest timp, organizația a
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
de reportaje din țară, și, de asemenea, una dintre primele cărți în limba română despre cinema. A scris piesele de teatru "Măștile destinului" (jucată la Teatrul Național din Iași și la Théâtre Albert-I din Paris), " Una sau mai multe femei" și "Calvar". Piesele sale pentru copii "Niță", "Nuța și Lăbuș" și "În țara trântorilor" au fost jucate la Iași și la București. Cassvan a elaborat și tradus antologia "Contes roumains d’écrivains contemporains" (1931) și a realizat numeroase traduceri din
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
Taverner acceptă oferta lui Alys de a lua mescalină, dar are o reacție violentă la drog. Când o găsește pe Aly întinsă pe podeaua băii - redusă la stadiul de schelet - fuge și apelează la ajutorul lui Mary Anne Dominic, o femeie pasionată de olărit. Alături de ea, universul începe să-și recapete vechea coerență, iar Taverner își descoperă înregistrările sale de succes la tonomatul unei cafenele. Lucrul îl încurajează să încerce din nou să ia legătura cu Heather Hart - care-l recunoaște
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
să încerce din nou să ia legătura cu Heather Hart - care-l recunoaște de data aceasta. Mai mult, îi arată un ziar în care se spune că el ar avea legătură cu moartea lui Alys Buckman. Autopsia descoperă că moartea femeii a fost cauzată de un drog experimental care deformează realitatea. Fiind o fană a lui Taverner, folosirea de către ea a drogului l-a teleportat pe acesta într-un univers paralel în care acesta nu mai există, iar decesul a readus
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
1900, desfășurată la Paris, Franța, în perioada 14 mai - 28 octombrie 1900 (ca parte a Expoziției Universale din 1900). Un total de 997 de sportivi (reprezentând 24 de națiuni) au participat în 85 de probe sportive (în cadrul a 19 sporturi). Femeile au participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice. 21 din cele 24 de națiuni participante au obținut medalii, pe lângă cele 12 medalii obținute de echipele mixte (echipe formate din sportivi din mai multe națiuni). Țara gazdă, Franța, a dominat clasamentul, obținând
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1900 () [Corola-website/Science/335354_a_336683]
-
A locuit la Madrid, Barcelona și Burgos, citind cărțile scrise de Victor Hugo, Alexandre Dumas și Benito Pérez Galdós. Datorită naturii itinerante a carierei tatălui ei, nomadismul a avut un impact profund asupra vieții sale. Mama ei, Oliva Goyri, o femeie neconvenționala pentru acele vremuri, a trimis-o să studieze la "Institución Libre de Enseñanza", unde preda mătușa ei, María Goyri. Ea a obținut o licență în filosofie și litere. În 1920, pe când avea șaisprezece ani, s-a căsătorit cu Gonzalo
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
1925). Căsătoria nu a durat, ea a pierdut custodia celor doi copii și s-a mutat la casa familiei ei din Burgos. Acolo ea a început să contribuie cu articole pentru "Diario de Burgos" despre evenimente curente, cultura și drepturile femeilor. Ea a scris sub pseudonimul "Isabel Inghirami", eroina din "Forse che sì, forse che no" de Gabriele d'Annunzio. Ea a făcut prima vizită în Argentina în 1928. În 1929 s-a întâlnit cu poetul Rafael Alberti, care avea să
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
în orașul Fălticeni, împreună cu tatăl său, cu mătușa sa și cu bătrâna sa dădacă, Anghelina. Mama băiatului, fiica unui țăran rotar din Păstrăveni, murise de timpuriu, iar gospodăria inginerului Dumitraș este condusă de sora lui mai mare, țâțaca Leona, o femeie arțăgoasă ce-și disprețuia rudele prin alianță. Inginerul Dumitraș era un om blând, ce-și însușise ideile socialiste și coresponda cu un medic revoluționar rus ce-și părăsise țara pentru a nu fi deportat în Siberia. În casa lor poposea
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
din această perioadă au fost respinse de islam, unele au rămas. In linii generale, tradițiile perioadei jahiliyya au fost inumane. 1. Căsătoria - în jahiliyya un bărbat putea avea câte soții dorea, după apariția islamului acesta se putea căsători cu 4 femei odată cu condiția să le trateze pe toate în mod egal. 2. Răzbunarea ( qișăș) - atunci când membrul unui clan era asasinat, membrii clanului respectiv aveau dreptul să omoare câți membri doreau din clanul vinovat. După apariția islamului, doar persoana dovedită a fi
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
membrii clanului erau obligați să compenseze familia victimei. In islam doar bărbații pe linie paternă plătesc compensația. În istoria islamică tot ce este legat de perioada jahiliyya pare să fie negativ legat de aspectele vieții, în special percepția oamenilor despre femei. În cele mai multe cazuri, femeile erau tratate inuman. Obiceiul de a omorî copiii de sex feminin la naștere rămâne, însă, cea mai controversată chestiune din jahiliyya și nu a fost tolerată de islam. Exceptând influența pe care a avut-o perioada
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
să compenseze familia victimei. In islam doar bărbații pe linie paternă plătesc compensația. În istoria islamică tot ce este legat de perioada jahiliyya pare să fie negativ legat de aspectele vieții, în special percepția oamenilor despre femei. În cele mai multe cazuri, femeile erau tratate inuman. Obiceiul de a omorî copiii de sex feminin la naștere rămâne, însă, cea mai controversată chestiune din jahiliyya și nu a fost tolerată de islam. Exceptând influența pe care a avut-o perioada jahiliyya asupra islamului, au
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
feminin la naștere rămâne, însă, cea mai controversată chestiune din jahiliyya și nu a fost tolerată de islam. Exceptând influența pe care a avut-o perioada jahiliyya asupra islamului, au existat anumite diferențe între islam și jahiliyya în privința atitudinii față de femei și multe dintre obiceiurile care vizau femeile au fost respinse de islam. Dintre acestea următoarele obiceiuri sunt considerate caracteristici ale perioadei jahiliyya : 1. Femeile nu existau din punct de vedere legal în sensul că acestea nu erau recunoscute ca ființe
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
controversată chestiune din jahiliyya și nu a fost tolerată de islam. Exceptând influența pe care a avut-o perioada jahiliyya asupra islamului, au existat anumite diferențe între islam și jahiliyya în privința atitudinii față de femei și multe dintre obiceiurile care vizau femeile au fost respinse de islam. Dintre acestea următoarele obiceiuri sunt considerate caracteristici ale perioadei jahiliyya : 1. Femeile nu existau din punct de vedere legal în sensul că acestea nu erau recunoscute ca ființe umane de către lege și, prin urmare, nu
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
-o perioada jahiliyya asupra islamului, au existat anumite diferențe între islam și jahiliyya în privința atitudinii față de femei și multe dintre obiceiurile care vizau femeile au fost respinse de islam. Dintre acestea următoarele obiceiuri sunt considerate caracteristici ale perioadei jahiliyya : 1. Femeile nu existau din punct de vedere legal în sensul că acestea nu erau recunoscute ca ființe umane de către lege și, prin urmare, nu erau incluse în reglementările constituționale. 2. Femeile în această perioadă erau tratate ca obiecte. Dacă o femeie
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
acestea următoarele obiceiuri sunt considerate caracteristici ale perioadei jahiliyya : 1. Femeile nu existau din punct de vedere legal în sensul că acestea nu erau recunoscute ca ființe umane de către lege și, prin urmare, nu erau incluse în reglementările constituționale. 2. Femeile în această perioadă erau tratate ca obiecte. Dacă o femeie se afla în proprietatea cuiva, persoana respectivă avea dreptul să o trateze cum dorește, inclusiv să o vândă. In acel timp un soț obișnuia să își vândă soția altor bărbați
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
Femeile nu existau din punct de vedere legal în sensul că acestea nu erau recunoscute ca ființe umane de către lege și, prin urmare, nu erau incluse în reglementările constituționale. 2. Femeile în această perioadă erau tratate ca obiecte. Dacă o femeie se afla în proprietatea cuiva, persoana respectivă avea dreptul să o trateze cum dorește, inclusiv să o vândă. In acel timp un soț obișnuia să își vândă soția altor bărbați. 3. Femeile nu aveau dreptul să divorțeze în caz de
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
această perioadă erau tratate ca obiecte. Dacă o femeie se afla în proprietatea cuiva, persoana respectivă avea dreptul să o trateze cum dorește, inclusiv să o vândă. In acel timp un soț obișnuia să își vândă soția altor bărbați. 3. Femeile nu aveau dreptul să divorțeze în caz de abuz sau cazuri mai grave. Acestea nu puteau desface căsătoria. 4. Femeile nu aveau dreptul la moștenire, ceea ce le împiedica să fie independente. 5. Femeile nu aveau niciun drept asupra copiilor pe
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
trateze cum dorește, inclusiv să o vândă. In acel timp un soț obișnuia să își vândă soția altor bărbați. 3. Femeile nu aveau dreptul să divorțeze în caz de abuz sau cazuri mai grave. Acestea nu puteau desface căsătoria. 4. Femeile nu aveau dreptul la moștenire, ceea ce le împiedica să fie independente. 5. Femeile nu aveau niciun drept asupra copiilor pe care ii nășteau. Copiii aparțineau familiei bărbatului. 6. Femeile nu aveau libertatea de a-și cheltui averea. 7. Copiii de
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
să își vândă soția altor bărbați. 3. Femeile nu aveau dreptul să divorțeze în caz de abuz sau cazuri mai grave. Acestea nu puteau desface căsătoria. 4. Femeile nu aveau dreptul la moștenire, ceea ce le împiedica să fie independente. 5. Femeile nu aveau niciun drept asupra copiilor pe care ii nășteau. Copiii aparțineau familiei bărbatului. 6. Femeile nu aveau libertatea de a-și cheltui averea. 7. Copiii de sex feminin erau îngropați de vii la naștere, aceasta fiind cea mai mare
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
abuz sau cazuri mai grave. Acestea nu puteau desface căsătoria. 4. Femeile nu aveau dreptul la moștenire, ceea ce le împiedica să fie independente. 5. Femeile nu aveau niciun drept asupra copiilor pe care ii nășteau. Copiii aparțineau familiei bărbatului. 6. Femeile nu aveau libertatea de a-și cheltui averea. 7. Copiii de sex feminin erau îngropați de vii la naștere, aceasta fiind cea mai mare tragedie a perioadei jahiliyya pentru femei. Din perioada literaturii din epoca jahiliyya s-au păstrat proverbe
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
copiilor pe care ii nășteau. Copiii aparțineau familiei bărbatului. 6. Femeile nu aveau libertatea de a-și cheltui averea. 7. Copiii de sex feminin erau îngropați de vii la naștere, aceasta fiind cea mai mare tragedie a perioadei jahiliyya pentru femei. Din perioada literaturii din epoca jahiliyya s-au păstrat proverbe, legende și numeroase poezii care au fost consemnate în scris în vremea islamului. Atât bărbații cât și femeile compuneau poezii în această perioadă. Bărbații alegeau să scrie în toate genurile
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
la naștere, aceasta fiind cea mai mare tragedie a perioadei jahiliyya pentru femei. Din perioada literaturii din epoca jahiliyya s-au păstrat proverbe, legende și numeroase poezii care au fost consemnate în scris în vremea islamului. Atât bărbații cât și femeile compuneau poezii în această perioadă. Bărbații alegeau să scrie în toate genurile, iar femeile scriau elegii pentru partenerii lor căzuți pe câmpul de luptă. Qașida, cel mai popular gen poetic, este un poem împărțit în trei părți. In prima parte
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]