177,792 matches
-
care poseda un adolescent nu făcea decât să își exprime astfel superioritatea poziției sale, economică, socială sau politică. Homosexualitatea, în sensul ei modern, nu era acceptată de societatea greacă: dragostea bărbaților nu era și nu trebuia deturnată de la iubirea pentru femei. Norma socială cerând de la toți cetățenii să se căsătorească și să aibă copii. Societatea greacă antică era una profund homofobă și puțin tolerantă: bărbații efeminați sau „alergătorii după băieți” erau luați în derâdere, disprețuiți și batjocoriți. Aceste lucruri erau reflectate
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Aceste lucruri erau reflectate și în normele morale și juridice care guvernau societatea grecilor antici. În Atena, doar soțiile legitime puteau da naștere copiilor care mai târziu deveneau cetățeni, garantarea păstrării castității și prevenirea relațiilor extraconjugale pentru această categorie de femei era o preocupare esențială nu numai pentru familiile lor ci pentru societate în ansamblul său. Astfel, seducerea unei femei căsătorite era o infracțiune foarte gravă, căci acest fapt putea induce dubii asupra calității de viitori cetățeni ai descendenților respectivei femei
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
legitime puteau da naștere copiilor care mai târziu deveneau cetățeni, garantarea păstrării castității și prevenirea relațiilor extraconjugale pentru această categorie de femei era o preocupare esențială nu numai pentru familiile lor ci pentru societate în ansamblul său. Astfel, seducerea unei femei căsătorite era o infracțiune foarte gravă, căci acest fapt putea induce dubii asupra calității de viitori cetățeni ai descendenților respectivei femei. În ciuda acestei interdicții formale, era însă moralmente acceptabil pentru un bărbat să aibă relații sexuale cu concubine, prostituate, rezidente
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
femei era o preocupare esențială nu numai pentru familiile lor ci pentru societate în ansamblul său. Astfel, seducerea unei femei căsătorite era o infracțiune foarte gravă, căci acest fapt putea induce dubii asupra calității de viitori cetățeni ai descendenților respectivei femei. În ciuda acestei interdicții formale, era însă moralmente acceptabil pentru un bărbat să aibă relații sexuale cu concubine, prostituate, rezidente străine sau sclave, în timp ce soțiile erau constrânse la fidelitate absolută. proclama în secolul al patrulea înaintea erei noastre în fața cetățenilor adunați
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
noastre." Realitatea era probabil mai puțin caricaturală, citatul menționat neînsemnând că grecii nu aveau scrupule morale, și de aici apelarea în mod curent la prostituate. În acest sens, legile ateniene condamnau aspru în același timp relațiile în afara căsătoriei cu o femeie liberă; astfel, în cazul unui adulter, soțul încornorat avea dreptul de a-l ucide pe amantul prins în fapt, la fel ca și în caz de viol. Vârsta medie pentru căsătorie era una înaintată pentru acele vremuri, de 30 de
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
relații heterosexuale, fiind nevoiți să apeleze la sclave sau prostituate. Existența prostituției feminine destinată unei clientele feminine este slab documentată. Aristofan, în celebrul său discurs despre dragoste din "Banchetul" lui Platon le menționează pe hetaire ("ἑταιρίστριαι"-hetairistriai), "acea parte a femeilor care nu acordă nicio atenție bărbaților preferând să se adreseze femeilor, din rândul acestora provenind tribadele." Lucian din Samosata se referă și el la această practică în "Dialogurile Curtezanelor" când o menționează pe Mégilla, „una din acele tribade cum se
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
prostituției feminine destinată unei clientele feminine este slab documentată. Aristofan, în celebrul său discurs despre dragoste din "Banchetul" lui Platon le menționează pe hetaire ("ἑταιρίστριαι"-hetairistriai), "acea parte a femeilor care nu acordă nicio atenție bărbaților preferând să se adreseze femeilor, din rândul acestora provenind tribadele." Lucian din Samosata se referă și el la această practică în "Dialogurile Curtezanelor" când o menționează pe Mégilla, „una din acele tribade cum se întâlnesc în Lesbos”, dar este posibil să fie doar o preluare
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Lucian din Samosata au un anumit nivel de relativitate și nu sunt foarte precise în acest sens, unii autori consideră că ele se referă la prostituate destinate unei clientele lesbiene. Termenul „tribadă” provine din grecescul "τριβάς" (tribas), care semnifică „o femeie care practică un viciu nenatural cu ea însăși sau cu o altă femeie”, termen derivând la rândul său din verbul "τρίβω" (tribo - a freca). Din această cauză tribadele erau considerate cele mai vulgare dintre lesbiene. Prostituatele ateniene erau clasificate în
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
precise în acest sens, unii autori consideră că ele se referă la prostituate destinate unei clientele lesbiene. Termenul „tribadă” provine din grecescul "τριβάς" (tribas), care semnifică „o femeie care practică un viciu nenatural cu ea însăși sau cu o altă femeie”, termen derivând la rândul său din verbul "τρίβω" (tribo - a freca). Din această cauză tribadele erau considerate cele mai vulgare dintre lesbiene. Prostituatele ateniene erau clasificate în mai multe categorii. Pe treapta cea mai de jos a ierarhiei se găseau
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
în același rând cu hangiii și colectorii de impozite, într-o listă cu profesii obișnuite, dar nu foarte onorabile. Pe lângă deținătorii cetățeniei, legislația ateniană permitea și unei categorii de rezidenți străini ("μέτοικος") să fie proprietari de bordeluri. În epoca clasică femeile prostituate erau sclave de origine barbară, dar începând cu epoca elenistică acestora li se adaugă tinerele fete exploatate de tații lor cetățeni și prezentate ca fiind sclave până la dovedirea contrariului. Acest caz pare a fi fost destul de frecvent deoarece Clement
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
lucrau în bordeluri situate în cartiere binecunoscute pentru practicarea acestei activități, cum era Pireu, portul maritim al Atenei, sau Kerameikos (Κεραμεικός), cartierul olarilor din Atena, fiind frecventate de regulă de marinari și cetățenii săraci. Din această categorie făceau parte și femeile din bordelurile de stat ateniene, conform lui Athenaios care-i citează pe autorul de comedii Filemon și pe istoricul Nicandru din Colofon Solon a fost cel care "„a reușit să liniștească ardoarea tinerilor, [...] luând inițiativa de a deschide lupanare în
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
stat ateniene, conform lui Athenaios care-i citează pe autorul de comedii Filemon și pe istoricul Nicandru din Colofon Solon a fost cel care "„a reușit să liniștească ardoarea tinerilor, [...] luând inițiativa de a deschide lupanare în care a adus femei tinere cumpărate”". Aceste bordeluri de stat „dicterions” aparțineau cetățenilor bogați și erau administrate de angajați numiți „pornobosceions” și supravegheate de funcționari publici. Ele beneficiau de privilegiul inviolabilității, fiind la început deschise în porturi pentru marinari. Prostituatele care lucrau aici erau
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
zilele toride de vară acestea ofereau un spectacol grotesc cu fețele lor albe pe care apăreau „râuri” de suc de mure care săpau șanțuri adânci în statul gros de praf de plumb de pe față. Proveniența acestor prostituate era una diversă: femei rezidente străine care nu găseau altceva de muncă, văduve sărace, foste „pornai” care reușiseră să se răscumpere - adeseori pe credit. În Atena, trebuia ca ele să se înregistreze la autoritățile publice și să plătească o taxă. Unele dintre ele reușeau
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
o taxă. Unele dintre ele reușeau să facă avere din meseria practicată. Spre exemplu, în secolul I e.n. în orașul grecesc Kopos situat în Egipt, taxele de trecere erau de 108 drahme pentru prostituate, față de 20 de drahme pentru celelalte femei. Cu toate acestea, tarifele pe care acestea le practicau sunt greu de evaluat, se pare că acestea variau destul de mult. În secolul al IV-lea î.e.n. Theopomp arată că prostituatele din această a doua categorie pretindeau pentru serviciile prestate un
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
această a doua categorie pretindeau pentru serviciile prestate un stater (două drahme), iar la mijlocul secolului I î.e.n. filosoful epicurian Filodem din Gadara menționa un sistem de tip abonament care costa cinci drahme pentru douăsprezece vizite: „... până acum dădeam ei [o femeie căsătorită neprecizată n.n.] cinci drahme pentru o vizită și o posedam cu teama în suflet și tremurând și, Dumnezeule, ea nu e nici măcar drăguță. Acum îi dau Lysianassei cinci drahme pentru doisprezece vizite și ea arată și mai bine și
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
frumoasă prostituată putea impune un preț mai bun decât al unei tovarășe de muncă ale cărei farmece erau în declin, chiar dacă reprezentările grafice de pe obiectele ceramice care s-au păstrat arată că exista o anumită cerere pe piață și pentru femeile în vârstă. În aceeași măsură, prețul depindea și de faptul dacă clientul dorea să își asigure drepturile de exclusivitate asupra serviciilor prostituatei. Mai existau și soluții intermediare, în sensul în care un grup de prieteni cumpărau exclusivitatea pentru serviciile unei
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
adusă în Egipt de Xantos din Samos, pentru a practica aici meseria de curtezană (ἑταίρης).” Curtezanele posedau în general o educație înaltă și erau capabile să ia parte la conversații între indivizi cultivați, de exemplu pe timpul banchetelor. Singura excepție dintre femeile elene erau femeile din Sparta, care erau independente și puteau să își poarte singure de grijă. Concubinele primeau daruri de la câțiva „companioni” ("hetairoi") sau „prieteni” ("philoi"), care le asigurau întreținerea și cărora le acordau favorurile lor. Este vorba cel mai
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
de Xantos din Samos, pentru a practica aici meseria de curtezană (ἑταίρης).” Curtezanele posedau în general o educație înaltă și erau capabile să ia parte la conversații între indivizi cultivați, de exemplu pe timpul banchetelor. Singura excepție dintre femeile elene erau femeile din Sparta, care erau independente și puteau să își poarte singure de grijă. Concubinele primeau daruri de la câțiva „companioni” ("hetairoi") sau „prieteni” ("philoi"), care le asigurau întreținerea și cărora le acordau favorurile lor. Este vorba cel mai adesea de rezidente
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
care le asigurau întreținerea și cărora le acordau favorurile lor. Este vorba cel mai adesea de rezidente străine, cum a fost cazul "Aspaziei", originară din Milet, sau Neera, originară din Corint. Aspazia, amanta lui Pericle, era astfel cea mai celebră femeie din secolul al V-lea î.e.n. Ea i-a atras în mreje pe Sofocle, Fidias sau Socrate și pe discipolii săi. Pericle o considera „o femeie de spirit, care avea inteligența lucrurilor politice”, iar conform lui Plutarh, „ea domina bărbații
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
sau Neera, originară din Corint. Aspazia, amanta lui Pericle, era astfel cea mai celebră femeie din secolul al V-lea î.e.n. Ea i-a atras în mreje pe Sofocle, Fidias sau Socrate și pe discipolii săi. Pericle o considera „o femeie de spirit, care avea inteligența lucrurilor politice”, iar conform lui Plutarh, „ea domina bărbații politici cei mai proeminenți și inspira filosofilor un interes care nu era nici mic, nici de neglijat”. Ne sunt cunoscute câteva nume ale unor astfel de
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
amantă era, dar și concubina oratorului Hiperide, care a apărat-o într-un proces de infidelitate; "Leontion", concubina lui Epicur, ea însăși o filosoafă; dar și "Lais din Hyccara", amanta obișnuită a sculptorului Miron și proverbiala "Lais din Corint" o „femeie de o frumusețe răvășitoare care-și vindea favorurile la un preț exorbitant”, pentru care Aristip a făcut o mare pasiune ce l-a ruinat. Din epoca elenistică putem cita pe "Pythonike", amanta lui Harpale, trezorierul lui Alexandru cel Mare, sau
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
precizează acesta. Conform istoricului roman Aulus Gellius, curtezanele din epoca clasică elenă câștigau până la 100 de mina (10.000 de drahme) pentru o singură noapte. Uneori este dificil să se facă distincție între hetaire și prostituatele simple, în ambele cazuri femeile respective putând fi libere sau sclave, pe cont propriu sau protejate de un susținător. Autorii antici par uneori să folosească cei doi termeni într-o manieră nediferențiată. Unii eleniști se întreabă deci care era în realitate diferența dintre "hetaira" și
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
străini, servitoarele lui Peitho (zeița persuasiunii) din fastuosul Corint.” La rândul său, Alexis din Samos în al sale „Anale ale Samosului” precizează că „orașul Corint celebrează o sărbătoare a Afroditei pentru prostituate, una care este total diferită de sărbătoarea rezervată femeilor cinstite. În timpul acestei sărbători este obiceiul ca târfele să se distreze și chiar le este permis să se îmbete la festinuri.” Realitatea prostituției în scopuri religioase în Corint are însă și contestatari: astfel se afirmă că Strabon n-ar fi
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
De fapt, nu se regăsesc mărturii ale practicării prostituției obișnuite în Sparta, pe parcursul epocilor arhaică și clasică (anii 800 - 323 îen.). Singura mărturie contradictorie din această perioadă este un vas din secolul al VI-lea î.e.n. pe care sunt prezentate femei cântând la „aulos” (flaut dublu) la un banchet de bărbați. Totuși, se pare că pe acel vas nu este prezentată o realitate spartană din epocă, ci doar o simplă reprezentare a unei teme iconografice. Prezența în pictura respectivă a unui
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Alcibiade a făcut nunta în timpul exilului său în Sparta (415-414 îen.). Xenofon, relatând despre Conspirația lui Cinadon (începutul secolului al IV-lea î.e.n.), precizează că principalul suspect este îndepărtat din oraș sub pretextul de a fi oprit pentru sine „o femeie care trecea acolo [în Aulon] drept o femeie foarte frumoasă, dar care era acuzată de a-i corupe pe Lacedemonienii, tineri și bătrâni, care veneau la Aulon”. Era cel mai probabil vorba de o hetairă. Începând cu secolul al III
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]