177,792 matches
-
Sparta (415-414 îen.). Xenofon, relatând despre Conspirația lui Cinadon (începutul secolului al IV-lea î.e.n.), precizează că principalul suspect este îndepărtat din oraș sub pretextul de a fi oprit pentru sine „o femeie care trecea acolo [în Aulon] drept o femeie foarte frumoasă, dar care era acuzată de a-i corupe pe Lacedemonienii, tineri și bătrâni, care veneau la Aulon”. Era cel mai probabil vorba de o hetairă. Începând cu secolul al III-lea î.e.n. cel puțin, odată ce mari cantități de
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
care îi fusese dedicată. El adaugă că, încă din acele timpuri, bordelul pe care aceasta îl ținea lângă templul lui Dionis era prezentat ca o curiozitate. Care era condiția socială a prostituatelor din Grecia Antică este dificil de evaluat. Ca femei, ele erau deja marginalizate în societatea greacă. Nu ne-au parvenit mărturii directe despre viața lor sau despre condițiile din bordelurile în care lucrau. E de presupus totuși că bordelurile din Grecia fuseseră similare cu cele din Roma Antică așa cum
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă scene cu prostituate discutând între ele, dar aici vorbim de opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în primul rând le reproșau caracterul lor mercantilist. Pentru un grec din antichitate, o persoană
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în primul rând le reproșau caracterul lor mercantilist. Pentru un grec din antichitate, o persoană care se prostituează, bărbat sau femeie, o face din sărăcie și/sau de dragul câștigului material, dorința sexuală nefiind pentru acestea un factor de luat în considerație. Rapacitatea prostituatelor este o temă de satiră curentă în comediile grecești. Trebuie spus că în Atena acestea erau singurele femei
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
femeie, o face din sărăcie și/sau de dragul câștigului material, dorința sexuală nefiind pentru acestea un factor de luat în considerație. Rapacitatea prostituatelor este o temă de satiră curentă în comediile grecești. Trebuie spus că în Atena acestea erau singurele femei care mânuiau bani, ceea ce a generat probabil resentimentele populației masculine față de ele. Altă explicație, cariera unei prostituate independente era una scurtă și incertă: veniturile ei scăzând odată cu trecerea anilor. Pentru a putea trăi și la bătrânețe, ea trebuia să agonisească
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
urineze într-o oală de noapte. În reprezentarea actelor sexuale, prezența prostituatelor este anunțată prin reprezentarea unei pungi cu bani, care vine să amintească de caracterul mercantilist al acestor relații. Poziția cel mai des reprezentată este cea cu bărbatul în spatele femeii, fiind de multe ori dificil de făcut diferența dacă este vorba de o scenă de sex normal sau de sodomie. Femeile sun cel mai frecvent aplecate din mijloc cu mâinile sprijinite pe sol. Practicarea sodomiei era considerată degradantă pentru un
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
vine să amintească de caracterul mercantilist al acestor relații. Poziția cel mai des reprezentată este cea cu bărbatul în spatele femeii, fiind de multe ori dificil de făcut diferența dacă este vorba de o scenă de sex normal sau de sodomie. Femeile sun cel mai frecvent aplecate din mijloc cu mâinile sprijinite pe sol. Practicarea sodomiei era considerată degradantă pentru un bărbat adult, în același timp această poziție punea femeia într-o postură de inferioritate, fiind considerată puțin avantajoasă pentru ele (prin
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
dacă este vorba de o scenă de sex normal sau de sodomie. Femeile sun cel mai frecvent aplecate din mijloc cu mâinile sprijinite pe sol. Practicarea sodomiei era considerată degradantă pentru un bărbat adult, în același timp această poziție punea femeia într-o postură de inferioritate, fiind considerată puțin avantajoasă pentru ele (prin opoziție cu „poziția misionarului”). În sfârșit, pe un număr de vase sunt reprezentate scene în care prostituatele erau amenințate cu un baston sau cu o sandală și constrânse
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
prostituatele erau amenințate cu un baston sau cu o sandală și constrânse astfel să accepte să întrețină relații sexuale considerate degradante de către greci: sexul oral, sodomia, sexul în grup. În fine, dacă hetairele erau fără nicio îndoială cele mei libere femei din Grecia Antică, se poate constata că au existat numeroase cazuri în care acestea au devenit femei respectabile, găsindu-și un soț sau un concubin stabil: cea mai cunoscută dintre acestea, Neera, a cărei carieră este descrisă într-un celebru
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
relații sexuale considerate degradante de către greci: sexul oral, sodomia, sexul în grup. În fine, dacă hetairele erau fără nicio îndoială cele mei libere femei din Grecia Antică, se poate constata că au existat numeroase cazuri în care acestea au devenit femei respectabile, găsindu-și un soț sau un concubin stabil: cea mai cunoscută dintre acestea, Neera, a cărei carieră este descrisă într-un celebru proces judiciar, a reușit să crească trei copii până să fie descoperit trecutul său de hetairă. La
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
a reușit să crească trei copii până să fie descoperit trecutul său de hetairă. La fel, Aspazia a fost aleasă drept concubină, de fapt soție după cum spun unele surse, de însuși Pericle. Athenaios menționa că „târfele care se transformă în femei onorabile sunt în general mai de încredere decât acele doamne care își glorifică propria respectabilitate”, și citează mai mulți oameni de seamă care au fost fiii unui cetățean și ai unei curtezane, cum ar fi strategul Timotei, fiul lui Conon
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
acele doamne care își glorifică propria respectabilitate”, și citează mai mulți oameni de seamă care au fost fiii unui cetățean și ai unei curtezane, cum ar fi strategul Timotei, fiul lui Conon. În schimb, nu se cunoaște niciun exemplu de femeie cetățeană care să se fi făcut de bună voie hetairă. În perioada „Comediei Noi” a Comediei Antice Grecești, prostituatele au devenit, după trecerea modei cu sclavele, adevărate vedete ale reprezentațiilor de comedie. Pot fi identificate mai multe motive pentru această
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
mai multe motive pentru această situație: unul este că piesele din perioada „Comediei Vechi” erau saturate cu subiecte politice, în timp ce „Comedia Nouă” aducea în dezbatere teme legate de viața privată și cotidiană a atenienilor. Pe lângă aceasta, convențiile sociale interziceau unei femei cu o anumită poziție socială să apară în public, deci, în cazul în care scena teatrală se petrecea într-un spațiu exterior, singurele femei care puteau fi văzute în mod normal pe stradă erau prostituatele. Intrigile din piesele „Comediei Noi
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
dezbatere teme legate de viața privată și cotidiană a atenienilor. Pe lângă aceasta, convențiile sociale interziceau unei femei cu o anumită poziție socială să apară în public, deci, în cazul în care scena teatrală se petrecea într-un spațiu exterior, singurele femei care puteau fi văzute în mod normal pe stradă erau prostituatele. Intrigile din piesele „Comediei Noi” recurg astfel din plin la prostituate. Ovidiu le menționează atunci când se referă la personajele din piesele lui Menandru: „Chiar dacă au personaje ca sclava vicleană
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
creat, prin contrast cu imaginea tradițională curtezanei cupide, un personaj curtezană cu inimă mare, cum este cea din "Arbitrajul". Din contră, în lumile utopice din piesele dramatice ale Greciei Antice nu există loc pentru prostituate. În comedia lui Aristofan "Adunarea Femeilor", eroina, Praxagora, le interzice în mod oficial prezența în cetatea sa ideală „... târfele de toate felurile de care sunt, am stabilit să pun capăt industriei lor [...] pentru a rezerva vigoarea virilă a tinerilor noștri pentru noi doamnele.” După cum arată majoritatea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
oficial prezența în cetatea sa ideală „... târfele de toate felurile de care sunt, am stabilit să pun capăt industriei lor [...] pentru a rezerva vigoarea virilă a tinerilor noștri pentru noi doamnele.” După cum arată majoritatea surselor antice, prostituatele erau considerate de către femeile ateniene ca o concurență neloială. Într-un registru diferit, Platon, în "Republica", le condamnă pe prostituate ca și pe patiseriile antice, ambele acuzate de a fi introdus luxul și stricarea regulilor în cetatea ideală. Cinicul Cratos din Teba din perioada
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
și pe patiseriile antice, ambele acuzate de a fi introdus luxul și stricarea regulilor în cetatea ideală. Cinicul Cratos din Teba din perioada elenistică (citat de Diodor din Sicilia) descrie și el un oraș în care există o comunitate a femeilor și copiilor, în maniera celei descrise de Platon, și în care prostituția este total interzisă. În Grecia Antică existau în afară de prostituatele femei, și un număr semnificativ de "πόρνοι - pórnoi", bărbați care se prostituau. Prima apariție atestată a acestui cuvânt s-
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
perioada elenistică (citat de Diodor din Sicilia) descrie și el un oraș în care există o comunitate a femeilor și copiilor, în maniera celei descrise de Platon, și în care prostituția este total interzisă. În Grecia Antică existau în afară de prostituatele femei, și un număr semnificativ de "πόρνοι - pórnoi", bărbați care se prostituau. Prima apariție atestată a acestui cuvânt s-a găsit pe inscripțiile antice de tip „grafiti” din insula Santorini. O parte dintre aceștia se adresau unei clientele feminine, existența bărbaților
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
de tip „grafiti” din insula Santorini. O parte dintre aceștia se adresau unei clientele feminine, existența bărbaților „gigolo” fiind atestată încă din epoca clasică prin două mențiuni din opera lui Aristofan. Astfel, în piesa "Pluto", autorul pune în scenă o femeie bătrână care se lamentează că pentru a fi dezmierdată de amantul său tânăr dar constrâns de sărăcie, trebuie să-i dea acestuia în schimb bani peșin, măsuri de făină sau chiar haine. Existența bărbaților tineri prostituați, a famenilor plătiți cu
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
foarte mari ca expresie a unui lux rafinat, demonstrează că societatea antică greacă includea și partea de satisfacere a plăcerilor fără de implicare sentimentală. La Sicyonos în Peloponez, bărbații se prostituau de plăcere, în numele zeului Dionysos. În contrast cu prostituția feminină, care cuprindea femei de toate vârstele, prostituția masculină este rezervată aproape în exclusivitate tinerilor adolescenți. În concepția grecilor antici, legătura dintre adult și copil, "pais", nu se desfășura pe o simplă piață de trupuri, ci se circumscria "paideia", conceptul educațional ce urmărea cultivarea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
cetățenii obișnuiți nu aveau nici mijloacele, nici timpul necesar pentru a practica ritualurile erotice aristocratice observarea la gimnazion (complexul sportiv al cetății), curtarea, oferirea de cadouri în schimb fiecare își putea satisface poftele recurgând la serviciile oferite de prostituție. Spre deosebire de femeile prostituate, băieții care se prostituau erau protejați prin lege împotriva tuturor agresiunilor fizice, și că nu se cunoaște nici un exemplu de relație sexuală între un stăpân și sclavul său, până la o mențiune într-o piesă a lui Xenofon, din jurul anului
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
cineva care abdică de la propria sa demnitate pentru a satisface dorințele altora: un „prostituat vulgar ("κοινὸν πόρνον - koinòn pórnon") aflat la dispoziția celor mai depravați o „gaiță”, un „șoim”, care-și prezintă posteriorul oricui îl dorește.” Ca și în cazul femeilor, tarifele pentru prostituați erau variabile. Atenaios menționează că un băiat își oferea favorurile pentru un obol, totuși modicitatea sumei face ca informația să fie tratată cu rezerve. Straton din Sardinia, un autor de epigrame din secolul al II-lea e.n.
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
să emigreze definitiv SUA. Toate aceste contexte disparate și-au pus amprenta asupra lui Hammad, fiind ulterior transpuse în opera acesteia, care abordează teme legate de deposedare și exil, ca imigrantă, ca palestiniană și ca musulmană, dar mai ales ca femeie care luptă cu stereotipurile și sexismul caracteristice societății în care trăim. Părinții lui Hammad au familiarizat-o pe aceasta, încă de timpuriu, atît cu învățăturile Coranului, cu interesul pentru poezie dar și cu istoria și cultura poporului palestinian. Scrierile Coranului
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
mediul academic, axându-se mai mult pe poezie și literatură și abandonând studiile universitare. Deși nu a locuit niciodată în Palestina, Suheir Hammad s-a declarat întotdeauna foarte apropiată de poporul palestinian, înțelegând atât trecutul cât și prezentul acestora. Ca femeie care trăiește în America, aceasta s-a simțit privilegiată pentru că a putut ca, prin intermediul poeziei, să dea voce unor sentimente dintre cele mai diverse. Într-un interviu acordat Laurei Flanders, aceasta mărturisește că este conștientă de reputația pe care o
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
persoană care se definește atât ca palestiniană cât și ca americană, dând voce unor gânduri și reflecții formulate pe baza experienței personale. Aceasta atinge și alte teme, precum cea a sexismului, a violenței și a provocărilor cu care se confruntă femeile. "Breaking Poems" este un volum de versuri, inspirate din tragicul război dintre Liban și Israel, care a culminat cu bombardarea Beirutului. În textele sale, aceasta vorbește despre sentimentul de deziluzie și devastare sufletească pe care le-a trăit, fiind incapabilă
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]