1,358 matches
-
găzdui primele expoziții intră în etapa de prezervare a spațiului interior. „Fiecare tablou semnat de Romul Nuțiu înseamnă descătușare de emoții, iar când îi privim și reprivim pictura descoperim mereu noutăți“, consideră artistul plastic Petru Galiș. Și Galeria „Helios“ își îmbie vizitatorii cu o nouă expoziție: cea a artistului plastic Ioan Avrămuț, membru al Filialei din Timișoara a U.A.P. Expoziția va ramâne deschisă până în data de 1 februarie. Concurs de literatură l În limba germană Până în 10 martie, data poștei
Agenda2006-03-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284634_a_285963]
-
descoperi o altă lume. Iubitorii sporturilor nautice pot opta pentru schi nautic, ambarcațiuni cu velă, scufundări. Anual, aici au loc competiții mondiale importante: Trofeul Prințesa Sofia, Palma Vela și Palma Surf Action. Paradis... bis Chiar dacă o mulțime de localuri te îmbie cu tradiționalele paella și sangria, de reținut că cele mai inedite locuri din Mallorca sunt Abaco și Abacanto. Aflate în topul primelor zece cele mai interesante cocteil-baruri din lume, cele două locații vă pot oferi o noapte de vis. Decorul
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
tărâm aproape incredibil, de-o frumusețe răpitoare, au revenit cu drag și cu alte ocazii pentru a-și reîncărca bateriile. Insula Madeira este extrem de atractivă nu doar datorită cerului de-un albastru infinit, ci și datorită mirosului florilor care te îmbie din primele minute în care pășești pe tărâmul de poveste. Ofertele agenției J'Info Tours pentru Madeira J'Info Tours vă invită într-o vacanță în Madeira contra unei sume care începe de la 429 de euro. Plecarea va avea loc
Locul unde singura apă potabilă este cea colectată din rouă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38992_a_40317]
-
port prostește, Cu sârguință și încrâncenare Îți sorb iubirea, noaptea ta o sorb Cu-ncrâncenare, Doamne, negrul corb Îmi soarbe moartea lentă. Cu răbdare. Fiindcă-ntruna trupul ți-l doresc, Fiindcă-n hăul de nimicnicie Mă prăbușesc, și noaptea ta mă-mbie, Și vreau să mor și veșnic să trăiesc În trupul tău. Dorință, boală grea. E tot ce vei găsi la moartea mea. Antonio Garmendia Vârstă Ce adăpost ai? Unde ți-e sălașul? La geamul tău privirea minții cată Cu jind
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
Tamika în timp ce îl mângâia pe Șercan cu mâna pe burtă. Trofeul meu mic! Zise ea, adresându-se burții. Cuuumuuuluuus. Zi aaaaaaaa... Șercan își sugea degetul mare de la mâna stângă.Tamika întinse mâna spre cer și înșfăcă un Cumulus proaspăt. Îl îmbie pe Șercan, întinzându-i câțiva mugurași ținuți între degetul mare și arătător, însă el continua să își sugă degetul. Tamika îl pocni peste deget. Abia când îl pocni mai tare, reuși să i-l scoată din gură, să se minuneze
Povestea omului-glob by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4284_a_5609]
-
care-ți aștern covor mângâietor de iarbă și flori. Țara ta sunt oamenii care-ți vorbesc În graiul tău. Țara ta sunt păsările care-ți cântă. Țara ta sunt animalele care te cunosc. Țara ta sunt roadele pomilor care te Îmbie să le guști. Țara ta ești Tu, sunt EU, sunt EI, e NEAMUL ROMÂNESC. Țara ta este Credință, Iubire, Lumină. Țara ta este MAMA. Țara ta este TATA. Țara ta este COPILUL. Țara ta este obligația morală să pui umărul
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
chiar dacă derizorii și vag romantice. Dar ce anume îl determină pe Emil Botta să invoce Absența? Mai întâi, am văzut, extraordinara ei putere de a concentra valențe poetice: Absența este incitantă, receptacul de promisiuni, de prezențe viitoare. Absența cheamă imagini, îmbie la simetrii. Este într-o continuă mișcare inversă față de subiect, într-un tangou fabulos: când el se apropie, ea se îndepărtează, și invers. Absența poate fi comparată cu un fond poetic ce rămâne mereu în virtualitate și cere forme din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de spate la cei 55 ani, cât am aflat ulterior că avea. Obosise de drumul făcut de la hotel până acolo, pe aleea pe care mersesem și eu până la apariția șopârlei. Era așa de mult soare și răcoarea de dimineață, te Îmbia să părăsești În grabă camera de hotel. Am Început un schimb de cuvinte banale, cu femeia de pe bancă. Era dintr-un sat de pe lângă Constanța și eram cazate În același hotel, dar pavilioane diferite. Cum observasem că este În doliu, nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
se emoționeze la descoperirea acestei analogii, între apariția nou-născutului și nașterea unei lumi noi, aceea creștină, prin întruparea lui Dumnezeu în Fiul, trimis pe pământ, „să parcurgă” un „traseu” pilduitor, oferind astfel omenirii șansa perpetuă a îndumnezeirii. Îl va fi îmbiat Eva pe Adam cu mărul oprit, însă pe el, „holtei bătrân” cu atâtea inerții și păcate, Teodora l-a făcut să afle că, prin nașterea copiilor, oamenii participă la misterul plămădirii unei lumi noi, „mai drepte și mai bune”, ce
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
falduri și îndoituri înșelătoare de mătase. Sare în picioare, se spală pe față, își pune cea mai bună că mașă (bumbac de culoarea lavandei, un dar de la Dominique) și iese în oraș. Bulevardele pariziene îl primesc cu brațele larg deschise, îmbiindu-l cu patiserii și larmă elegantă, de oraș în care porți ciorapi fini. Alexandre trage aer în piept, se oprește într-o braserie fără faimă, își scoate foile nelipsite, deja, de câteva luni, din geanta ușoară, dintr-odată umflată ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lor, direct în căscăturile criptice care mă incitaseră într-atât, încât uita sem cu desăvârșire de propria căscătură din stomac. Am adormit din mers, încă de la intrarea în apartamentul meu de la etajul trei, după ce biruisem întunericul de pe palier, care te îmbia să-ți bagi degetele în ochi, și, în lipsa mâncării, m-am declarat învinsă. Dar nu mi-era dat să scap așa de ușor. Curând, pe ușa grea care des părțea până nu demult viața publică de intimitatea mea construită cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mari care umbreau ochii aceia de un verde pământiu. Aceeași tristețe sfâșietoare apăru când pleoapele grele se ridicară alene. Sângele îi dispăruse din obraji de parcă cineva se hrănise cu el cât timp dormise. Ridică privirea spre fereastră. Cerul senin o îmbia să iasă afară, să se lase răsfățată de razele calde și să se bucure de aerul curat pe care nu-l putea respira în orașul îmbibat de praf și noxe de la invazia mașinilor de pe străzile lui. Își întinse picioarele așteptând
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
a privi în jur. Nu fusese atentă la drumul parcurs pe străzile aglomerate ale orașului în tot acest timp, nu văzuse nimic și se trezise într-o zonă complet necunoscută. Nu-și amintea să mai fi văzut magazinele care o îmbiau cu tot felul de mărfuri, cu reclame insistente pentru a le trece pragul. Nici nu era de mirare la cât de rar ieșea ea din casă. Nu-i plăcea insistența reclamelor, o agasa chiar tot ce era prea mult. În fața
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
m-a? Întoarce A-n?elege n-o mai pot... Unde e?ți, copil?rie, Cu p?durea ta cu tot?" „ ?? de când nu ne-am v?zut Mult? vreme au trecut ?i de când m-am dep?rtat Mult? lume am Îmbiat". „ Vreme trece, vreme vine Toate-s vechi ?i nou? toate " „ Vino iar În sân, nep?sare trist?; Că s? pot muri lini?țiț, pe mine Mie red?-m?! " ,. ??-mi fie somnul lin ?i codrul aproape Pe ntinsele ape ?? am un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
operele sistematice reținem tot fragmente, acestea potrivindu-se mai bine la modul nostru de-a fi. În plus, fragmentul este aidoma felului de-a fi al conștiinței: discontinuu. În drumul spre noi înșine trecem prin diversele ipostaze spre care ne îmbie societatea. Regăsirea de sine este mediată de diversele rătăciri prin ceea ce ne propun alții. De unde știi când te-ai rătăcit? Aici e toată frumusețea vieții: nu știi! Poți doar să crezi. A gândi într-o anumită limbă însemnă a deschide
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Iisus Hristos a Înviat a treia zi din morți, multe minuni s-au Întâmplat pe pământ. O fată de creștin, harnică și curățică, dar săracă, traia În vremea aceea.Ochii ei te priveau plini de căldură, glasul ei blând te Îmbia s-o tot asculți cum vorbește.Și era fata aceea bună la suflet și ajuta pe alții după puterile sale. Tot În vremea aceea trăia și o fată de păgân, leneșă și Înfumuratp, pusp mereu pe gâlceavă, rea și fără
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și ochii lui albaștri, lucind în ochii mei Îmi taie groaza de pe urmă... 19 august, 1939 Casa de pe Fontana IX Demența-n jocul ei îngust Pe jumătate suflet umbră-i, Și vin de foc îmi dă să gust, Să mă îmbie-n valea-i sumbră. Și-am înțeles că mai demult Victorios îi e asaltul, Și că delirul mi-l ascult Cum nu ar fi al meu, ci altul, Că n-am să pot din brațu-i dur Să iau tot ce
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
prea din cale-afară un studiu de felul Omului romantic al lui François Furet. Însă, pe fragmente, un profil se poate face. Un volum de proză de Negruzzi, pe care-l scoate, în '92, Editura de Vest din Timișoara, m-a îmbiat la așa întreprindere. Pe copertă, un P mare, albastru, stă, pesemne, pentru "proză". Ar putea, la fel de bine, să însemne "pas". Fiindcă Negruzzi este un boier al refuzului, pe care revoltații și abstinenții de la societate interbelici și l-ar fi putut
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
o mâncare foarte bună, să zicem: cu sarmale? cu fructe de mare? macaroane cu fructe de mare? sau ceva de genul ăsta, și... ah!... acum am să mănânc pe săturate, ah, acum am să scriu pe săturate, pentru că hârtia te îmbie și, în general, toate obiectele astea, de papetărie, au senzualitatea lor și trebuie să te îmbie să scrii. Îmi amintesc, de pildă, în '92, pentru că mă plângeam că n-am hârtie de scris, Liviu Bleoca mi-a adus nu știu
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
mare? sau ceva de genul ăsta, și... ah!... acum am să mănânc pe săturate, ah, acum am să scriu pe săturate, pentru că hârtia te îmbie și, în general, toate obiectele astea, de papetărie, au senzualitatea lor și trebuie să te îmbie să scrii. Îmi amintesc, de pildă, în '92, pentru că mă plângeam că n-am hârtie de scris, Liviu Bleoca mi-a adus nu știu de unde niște coli uriașe de hârtie, duble față de colile obișnuite, ușor colorate, și mi-a zis
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
afecțiune, pozitivă, - excluzând, iarăși, capra. Și aici tot Tudor Arghezi, care e numai poet, ne dă soluția. Cităm din nou, din memorie, - și dacă greșim ceva, să fim iertați. ..." Am luat ocara și torcând ușure, Am pus-o când să-mbie, când să-njure..." ș.a.m.d. Arghezi e buncu uitucii. Inversăm drumul acelei ure, făcând-o să umble după...mure... în voia ei, pentru că nicicând nu știm unde poate să ajungă. * Dar să lăsăm Constituția pe seama juriștilor, lipsiți de imaginațiune
Fatali României... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9311_a_10636]
-
una îl ținea în fiori, celelalte două descărcau sacii...), dacă reușeam să mă detașez de toate astea și încă de altele, multe și neplăcute, ei bine, începea în mine un cîntec neîntrerupt, care îmi mișca pur și simplu degetele, mă îmbia să scriu, mai exact spus, să copiez cît pot de repede versurile ce se derulau în minte cu o repeziciune ce o depășea pe cea a creionului sau a pixului... D.P.: Poetul care se lasă scris de poezie... Vă descopăr
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
mine. femeie sunt și scurta-mi minte mi-ajunge cât să-mi mângâi amăgirea. și dacă tinerețea mi s-a dus, nu plâng pe-al ei morman de coji uscate, când diminețile, de vânt proptite, cu toate sonurile lor mă-mbie să duc la gură plinul lor ulcior de apă vie. mă strădui să zăresc ce-i dincolo de zerul subțiat, băltind și somnolând ca apele ce mor cu fiecare respirare. poate-i o stea căzută în adânc, un uguit de pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
e doldora de trezia unui snop de lumină. dă, doamne, ca până la sfârșit, în căușul lui să mă țină. din înalt ninse, vertebrele-mi să-și dureze coloana cu sârg, sângele-mi decolorat să dea în pârg, lumea dănțuitoare mă îmbie, eu, sârguincioasă, mă strădui să fiu vie, în plumbul din mușchi bat ploi șfichiuite, nu pot să m-ascund, am reflexele-ncetinite, în venele mele un răsărit fastuos își varsă povara de vin spumos. stau și mă întreb de când a plânsului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
te cutreiere ca pe un lan cu maci și-n roșul florilor să se închidă, cum se închide mustosul vin în mari butoaie, întru beție lungă să te ție, șoptindu-ți amânat, din timp în timp, cum geana lumii te îmbie, dar nu-i ca mângâierea în care te adun. mâini disperate poloboc de cuvinte vărsat din greșeală jilăvește pământul ce ne desparte. aburi umezi de vânt își trimit evantaiul lor colorat. tăcerea din noi stă zid împotrivă, le întoarce ecoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]