343 matches
-
-ul nostru e o expresivă metaforă de tipul: România, starea de fapt. Chiar la intrare este o vitrină superbă, plină de oglinzi în care se reflectă cățelușii vii: cockeri, caniche, alsacieni, pechinezi. Câini de rasă. În fața vitrinei e o mare îmbulzeală: copii doritori de puppets, părinți care nu au o sută de dolari să așeze sub pomul de Crăciun o jucărie vie, cumpărată pe bani mulți, cât un salariu mediu. La picioarele lor, atingându-le călcâiul, puppets vagabonzi, homeless și hopeless
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trei oameni, trei țigani. Pe cel care venea întăi, cu dreapta întinsă țapăn în jos, cu cuțitul lângă coapsă, nalt, uscat, cu ochi și cu plisc de pasere răpitoare, Dumitrache Hazu îl cunoscu numaidecât, îl văzuse de două ori în îmbulzeala iarmarocului de la Roman. Înțelegerea primejdiei deodată îl fulgeră prin toată ființa. Se îndreptă scurt în car, nalt și vânjos, și puse mâna pe cuțitul din chimir. O clipă, zări pe Ion Băieșu încremenit, cu boii de funie; își simți brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
undițele de crap și, cu niște buni tovarăși, m-am transportat la o baltă a fluviului. Cetățenii României cunosc Dunărea din planșele geografice sau o văd din fuga unui vaporaș. Puțini au cercetat-o în cotloanele ei misterioase. Măreața ei îmbulzeală de ape, colectată dintr-o jumătate de Europă, se alină în această blândă margine a șesurilor și în aburul ei apare apa morților, cu năluciri de vis. Gârlele ei au îmbrățișat, din veacurile cele mai vechi, bucăți de pământ, rupându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trei sau patru dintre tipi se înghesuiseră la ușă, încercând să iasă. Eu și Aidan ne priveam îngroziți: era dezgustător. Și, într-o fracțiune de secundă, am văzut ce era pe cale să se întâmple: Aidan avea să se arunce în îmbulzeală. Știam că nu voia s-o facă, dar că era gata de dragul meu. Înainte să țâșnească spre ușă, i-am pus o mână pe piept și l-am oprit. De-abia mișcându-mi buzele și arătând cu coada ochiului spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Știam că nu voia s-o facă, dar că era gata de dragul meu. Înainte să țâșnească spre ușă, i-am pus o mână pe piept și l-am oprit. De-abia mișcându-mi buzele și arătând cu coada ochiului spre îmbulzeală, am zis: — Mai degrabă m-aș muta în Bronx. (Ceea ce e ca și cum ai spune că mai degrabă ai trăi în iad.) A înțeles imediat. La fel de încet, mi-a răspuns: — Am înțeles, să trăiți. Deja camera se golise. Singurii oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ai ghicit, Hassan fiule, că tunul acela n-a fost întrebuințat niciodată. Abu Khamr n-avea nici ghiulele, nici praf de pușcă, nici tunari, iar vizitatorii lui au început să rânjească. Din fericire pentru el, șeful poliției, muhtasib, alertat de îmbulzeală, a pus să fie ridicat obiectul de către câțiva oameni și tras spre Alhambra spre a fi arătat sultanului. Nimeni nu l-a mai văzut vreodată. Însă multă vreme încă s-a mai auzit vorbindu-se despre el, din gura medicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la fel ca și noi, să plece în ultima clipă și erau zoriți să ia cu asalt până și cea mai mică barcă. Ici-colo, câțiva soldați castilieni se străduiau să-i potolească, printr-un urlet amenințător, pe cei ce provocau îmbulzeală; alții verificau cu priviri lacome conținutul vreunui cufăr. Se convenise ca expatriații să-și poată lua cu ei toate bunurile, fără nici o restricție, însă nu era uneori lipsit de folos să lase o monedă de aur în mâna vreunui ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mult. Și am încredere în caracterul lui execrabil. A doua zi, șeicul părea vindecat. Oamenii i-au văzut turbanul circulând febril prin bazare, agitându-se pe sub porți, după care se pierdu într-un hammam. În vinerea următoare, la ceasul când îmbulzeala era cea mai mare, a luat cuvântul în moscheea sa obișnuită, cea mai frecventată de emigranții andaluzi. În modul cel mai nevinovat din lume, a început să povestească „viața exemplară a unui om foarte respectat pe care n-am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de cea de dincolo. Ziua în care am cunoscut-o începuse îngrozitor. Băiatul care avea grijă de măgar o luase pe alt drum decât cel obișnuit, cu puțin înainte de a intra în orașul nou. Crezând că voia să ocolească vreo îmbulzeală, l-am lăsat în pace. Numai că el m-a dus în mijlocul unei gloate, apoi, punându-mi frâul în mână, mormăi o scuză și se făcu nevăzut, fără a-mi lăsa timp să-i pun vreo întrebare. Nu se purtase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cap, deși i-ar plăcea să te vadă măcelărit de gărzile lui. Însă vom pleca în curând - continua să răsucească amuleta în mână. Știi când? La calendele lui ianuarie, când legiunile vor sărbători noul consulat al împăratului Galba. Va fi îmbulzeală, vor fi o mulțime de oameni pe străzi... Va fi sărbătoare, și nimeni nu va lua în seamă doi bărbați călare care pleacă din oraș. — Și unde mergem? — La Julius Civilis. — Regele batavilor? - Titus clătină din cap, uimit. Mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
orașului. Aveam impresia că, măcar pentru clipele acelea, eram liber, stăpân pe mine și pe asfaltul de sub pașii mei. 28tc "28" Și tot aici, la intersecția de peste drum de „Gambrinus“, într-o după-amiază grea de iarnă, cu zăpezi mocirloase, cu îmbulzeala troleibuzelor înșirate pe tot lungul Bulevardului, cu obișnuitul tembelism al mulțimii într-o astfel de zi, disperarea surdă că a venit, iată, grozăvia și i-a prins nepregătiți, de parcă atunci ningea pentru prima dată peste neam, a oprit în dreptul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o parte. Feeling Sânul, asemănător unui bot însetat de cămilă, m-așteaptă și nu știe mila, fiindcă și eu la rândul meu te doresc cu toți ghimpii văpăii lăuntrice inseparabili, ce îmi frământă starea. Lipesc frumusețea unor mesteceni albi din îmbulzeala nesfârșită de cuvinte înecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri. Un fel de intuiție personală ce o găsești numai în freamătul pădurii de foioase. Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilor arzând gingășia unui cuib de voci
P?ntec cu laser privit dintr-o parte. Feeling by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83720_a_85045]
-
-și ia calul. Dar Bayard, care între timp scăpase din pripon, o luase și el la fugă,Rinaldo încercând să-l prindă a ajuns într-o pădure deasă, depărtându-se asatfel de Rogero. Rogero, căutându-și și el calul în îmbulzeală, a ajunas într-un loc unde doi tineri erau încleștați într-oluptă pe viață și pe moarte. Deși nu-i cunoștea, el a observat totuși că unul dintre ei era păgân, iar celălalt creștin; împins de spiritul cavalerismului s-a apropiat
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Danny Upshaw urmări brancarda care conținea Cadavrul Neidentificat nr. 1 - 1/1/1950 până la rampa de transbordare aparținând morgii Orașului, știind foarte bine că șansele lui de a colabora cu patologul său preferat erau aproape nule. În zona Comitatului era îmbulzeală mare: fatalitățile rezultate în urma unor accidente de mașină zăceau aliniate pe tărgile morgii, asistenții agățând etichetele numerotate de degetele mari de la picioare, polițiști în uniformă compunând rapoarte de deces, cei de la Medicina Legală sudând țigară de la țigară, să blocheze duhoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Stă mult timp lângă un poster pe jumătate jupuit: Vizitați Bombay, poarta Indiei. Cât pe ce să fie abordat, când aude fluierul unei locomotive, care împunge aerul îmbâcsit. Iese pe peron și vede un tren trăgând în gară. Imediat începe îmbulzeala, acțiunea. Soldații se întind și coboară din vagonul de marfă, transformat ca să poată transporta tunuri. Hrana și alte provizii sunt descărcate de soldații Sikhs, supravegheați îndeaproape de ofițerii englezi, ori de câte ori sunt nevoiți să ajungă în preajma femeilor sau copiilor. În mijlocul confuziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ieșirea palanchinului unui aristocrat. Nu peste mult, câțiva samurai aduseră doi-trei cai murgi și rotați, în urma unei mici procesiuni de palanchinuri și lectici. Când îl recunoscură pe Nagato, samuraii se înclinară din mers, ținând cu o mână hățurile cailor. De îndată ce îmbulzeala se risipi, Nagato intră pe poartă. Iar când cei doi negustori se asigurară că ajunsese înăuntru, își îndreptară pașii în aceeași direcție. Evident, paznicii de la poarta din față erau deosebit de severi. Oamenii care intrau și ieșeau nu erau obișnuiți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
într-un fel, alții într-alt fel prin mulțime; fiindcă nu putea deci să înțeleagă adevărul, din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetățuie. 35. Cînd a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostași, din pricina îmbulzelii norodului întărîtat; 36. căci mulțimea norodului se ținea după el, și striga: "La moarte cu el!" 37. Tocmai cînd era să fie băgat în cetățuie, Pavel a zis căpitanului: "Îmi este îngăduit să-ți spun ceva?" Căpitanul a răspuns: "știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
dori să pot rămâne aici toată ziua. Dar nu îndrăznesc să zăbovesc prea mult, pentru eventualitatea în care Elinor vine să mă caute. Așa că, după ultimul fâs de Eternity, trag de mine să mă ridic și să mă întorc în îmbulzeala unde chelnerii pășesc în vârful picioarelor, murmurând „Masa este servită“. În timp ce toată lumea se îndreaptă spre grandioasele uși duble, mă uit în jur după Elinor, dar nu o văd. Pe un scaun de lângă mine se află o femeie în vârstă, îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
pentru el. Se bucură ca un copil. Chiar este un copil... încă. Mai am câteva spectacole în Italia, apoi în Spania, după care te voi putea îmbrățișa, drăgălașa mea amică, în sfârșit, acasă, în vechea cetate a fumului și a îmbulzelii de pe malul Tamisei. Pe curând, Nanone. FINAL PASAJ RETRAS PAGINĂ NOUĂ 22 Din pavilionul construit chiar deasupra Dâmboviței, în fața hanului, prințul privea tăcut apele din jur. Era un loc preferat. Aici obișnuia să stea dimineața, când își bea cafeaua, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
verificării alibiului. — Și nu v-ați dus direct jos atunci când ați sosit? Întrebă el ca din Întâmplare. De ce? — Venisem cu două ore mai devreme, i-am explicat eu. Voisem să fac niște cumpărături, dar la Sainsbury părea a fi mare Îmbulzeală și nu m-am mai deranjat. Să mă ia naiba dacă o să-i fac vreo confidență În legătură cu hotărârea celor de la M&S de a Întrerupe aproviziunarea cu Margarita la conservă. — Lou mi-a oferit o cană de ceai și-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
era o estradă (una dintre multele Împrăștiate În jurul ringului de dans) pe care dansau fetele cu paiete, unduindu-și brațele peste capetele celor aflați dedesubt. Cel mai de efect arătau gesturile fetei cu mănuși albe. Mi-am croit drum prin Îmbulzeală către ieșire și m-am oprit o clipă lângă un stâlp, privind Înapoi spre ring. Rachel tot mai dansa cu băiatul În pantaloni argintii și nu dădea nici un semn că ar fi observat plecarea mea. Habar n-aveam cât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
se supune. După ce a poftit pe toată lumea să iasă, Abu Taher le face semn străjilor să se apropie. Acestea Își prezintă pe nerăsuflate raportul, răspund la câteva Întrebări, se străduiesc să arate de ce au lăsat să se creeze o asemenea Îmbulzeală pe străzi. După aceea, este rândul omului cu cicatrice să se justifice. El se apleacă spre cadiu, care pare să-l cunoască de multă vreme, și se lansează Într-un monolog Însuflețit. Abu Taher Îl ascultă cu atenție, fără a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
succes fulgerător, Înțepăturile desenatorilor săi luându-i drept ținte preferate pe curtenii veroși, pe agenții țarului și, mai presus de orice, pe falșii cucernici. Șirin jubila: „Vinerea trecută, scria ea mai departe, câțiva tineri mullahi au Încercat să creeze o Îmbulzeală În bazar, prezentând Constituția drept o născocire eretică și vrând să ațâțe mulțimea să mărșăluiască asupra Baharistan-ului, sediul Parlamentului. Fără succes. Zadarnic au țipat cât Îi ținea gura, cetățenii au rămas indiferenți. Din când În când, se oprea câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Adelina avea alt aer în orașul din bătaia brizei - era mai așezată, mai femeie. Constănțenii au două muchii: una liniștită, elegantă, provincială și alta tropăitoare, agresivă, bucureșteană. Îmi aduc aminte de o colegă de facultate, fată de dentist constănțean. Adora îmbulzeala din București: ah! aici e atâta viață! ce-mi place să merg pe jos de la Universitate la Romană, să mă frec de oameni. Uite-așa-mi place să mă frec - și ne arăta mișcarea de rotație a coatelor. Asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să pice sau poți să-mi spui și mie! Titu îi spuse. Secretarul strâmbă din nas: ― Mhm... Ne înmulțim mereu. Avem mai mulți redactori decât cititori și totuși, dacă n-ar fi foarfecele, n-am putea ieși. La leafă e îmbulzeală, la scris codeală. Dar asta-i treaba direcției. Eu mi-am declinat de mult orice răspundere... Ca să se convingă, aruncă două cuvinte pe un petic de hârtie și trimise băiatul la administrație. Răspunsul sosi prompt și secretarul continuă: ― În regulă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]