462 matches
-
lipsea bunul gust. Printre ei erau uneori și maturi care, împinși de consumul unui pahar în plus și cu mare poftă de viață, se împodobeau și ei ca și cei mici. Cea mai mare forfota era la plecare. Oamenii se îmbulzeau printre care și căruțe, biciurile trozneau, bărbații chiuiau, alături de vocile oamenilor care se strigau sau vorbeau mai tare și peste tot era un du-te vino, hărmălaie și praf. Unii tineri, cu prea mare dispoziție, fugăreau bieții cai, încât ajungeau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
spate zeci de metri cubi de mizerie în fiecare oră. Poate și de aceea o treime dintre bucureșteni stau la cozi prin policlinici, de stat sau private, câteva luni bune pe an. Și, precum vitele, lipiți unul de altul, ne îmbulzim pe culoarul care nu știm dacă duce către o pășune verde sau la secția de asomare fără durere. O arătare formată din oameni, fiare și CO2 aflată în continuare la coadă: asta suntem. Până acum 27 de ani coada era
„Ce dracu ne lipsește?!” Suntem generația care nu mai vrea să stea la coadă și totuși stă () [Corola-blog/BlogPost/338178_a_339507]
-
fi în același timp slujitoare fidelă Bisericii lui Hristos și slugă terfelită și batjocorită a unui stat ateu-internaționalist, instaurat culmea nu în regim de forță invadatoare, ci demo(no)cratic cu devotamentul creștinilor slujitori ai lui Hristos sau a turmei îmbulzite de alegători ori îngrozită de sărăcie. Orice erezie, orice schismă, orice imixtiune talmudică, orice cod-chazar-rabinic, gen: Kol Nidre (toate legămintele), etc., orice secularizare frățească, orice bulă-papală, orice cosmetizare umanistă, orice retușare protestantă, orice înfrumusețare renascentistă, orice altoire gnostică, orice încrucișare
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
schimb" ajungem să nu mai contăm noi ca și oameni. Ne sunt devalorizate calitățile, ne sunt exacerbate defectele; suntem judecați sau pretuiți în funcție de "necesitatea" noastră calculată oricum; mult sub prețul real al ofertei!... Atunci când avem ceva "de oferit" , mulți se îmbulzesc să primească, avid călcându'se în picioare pentru a ajunge în față, acolo unde lăcomia lor smulge" acel orice - ceva" pe care îl pot "avea" chiar de, mai apoi ,negăsindu'i utilitatea, îl aruncă făcând mizerie, la primul colț de
ALEGERI INSPIRATE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343345_a_344674]
-
schimb" ajungem să nu mai contăm noi ca și oameni. Ne sunt devalorizate calitățile, ne sunt exacerbate defectele; suntem judecați sau pretuiți în funcție de "necesitatea" noastră calculată oricum; mult sub prețul real al ofertei!... Atunci când avem ceva "de oferit" , mulți se îmbulzesc să primească, avid călcându'se în picioare pentru a ajunge în față, acolo unde lăcomia lor smulge" acel orice - ceva" pe care îl pot "avea" chiar de, mai apoi ,negăsindu'i utilitatea, îl aruncă făcând mizerie, la primul colț de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
schimb" ajungem să nu mai contăm noi ca și oameni. Ne sunt devalorizate calitățile, ne sunt exacerbate defectele; suntem judecați sau pretuiți în funcție de "necesitatea" noastră calculată oricum; mult sub prețul real al ofertei!... Atunci când avem ceva "de oferit" , mulți se îmbulzesc să primească, avid călcându'se în picioare pentru a ajunge în față, acolo unde lăcomia lor smulge" acel orice - ceva" pe care îl pot "avea" chiar de, mai apoi ,negăsindu'i utilitatea, îl aruncă făcând mizerie, la primul colț de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
spital? Un supraviețuitor al dramei de la Colectiv a declarat următoarele: „După vreo jumătate de oră au dat cu niște artificii și au sărit scântei pe un buret care era pus pe un stâlp. A luat foc și toată lumea s-a îmbulzit spre ieșire, dar atunci au început să se calce în picioare, să cadă. A fost cumplit, era o nebunie, toată lumea țipa, se împingea, alerga.” Considerați, cumva, că un preot era util în atare condiții? Înlocuia medicul, asistentul medical, brancardierul sau
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
să fac aluzie la filmul “The Help”: cum unora dintre noi “oameni” nu le convin de alții dintre noi tot “oameni” ce sînt mai deschiși sau mai închiși la piele, astfel încît ca cei mai deschiși la piele să se îmbulzească prin solare, prin țări calde sau chiar în a se tolăni cu orele la soare, pe cînd cei mai închiși la piele recurg la operații de depigmentare, diferite creme și fugind de soare, acestea fiind unele dintre metode. Astfel încît
TOTUL DEPINDE DE FELUL ÎN CARE INTERPRETĂM de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343590_a_344919]
-
una dintre aceste fete fermecătoare, într-un cămin sfânt, așa cum zicea tata, un cămin unde să poți lăsa totul la ușă și să găsești în casă doar fericirea. În seara aceea la Trocadero era lume multă de tot felul, se îmbulzeau la o halbă de bere și la o gură de vorbă, am vrut să intru pe ușa din față dar n-am mai avut loc, altă ușă care da în grădina de vară era blocată cu lăzi încărcate cu sticle
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
în Ștrand, nu... Și, la drept vorbind, patinoar era peste tot... Zăpada bătătorită devenea patinoar și nu se mai topea până spre primăvară... În Ștrand era frumos, plăteam trei lei pe oră și ne roteam acolo, înainte și-napoi, ne îmbulzeam, ne întreceam , cădeam și ne ridicam , până când ne ardea spatele, nu știam de pauză, nu aveam timp de așa ceva, mai bine dădeam hanoracul jos și fularul ce părea de la o vreme că ne strânge de gât. Și când ne plictiseam
ZBORUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377424_a_378753]
-
Le mai dă înc-un mandat, Că de-aceea e săpunul Să îi spele de...păcat. Chiar de patru ani de zile În haznaua lui plutesc, Votantul mai pierde kile, În timp ce ei huzuresc Din șpăgi și comisioane Că de-aceea se-mbulzesc Precum câinii la ciolane, Iar cu vorba ne-amețesc. Asta-i țara, n-ai ce-i face, Hoții-s mereu promovați, Voi români dormiți în pace Oricum ca orbii votați. 06.05.2016 Referință Bibliografică: analiza electorala / Ilie Marinescu : Confluențe
ANALIZA ELECTORALA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380428_a_381757]
-
imbecil? E un imbecil liniștit și îi e frică de mine, de ce l-aș schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Nedând expresie gândurilor care ți se îmbulzesc la poarta vorbirii, ele se retrag de la sine și desoperi cu o mare bucurie că exprimarea lor nu era necesară. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Totuși aventurile vieții noastre sunt ale conștiinței, deși viața ei adevărată
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
puterniczvonuri, știri, povestiri! Ne suntem soare, nor... VII. OCAZIE!, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017. Ia conștiința neamuleeeee, azi e la promoție, cu demnitate și respect, împreună la pachet! Nu vă îngrămădiți, nu vă îmbulziți, ajunge la toți, doar, cu adevărat, e musai să ...o doriți! Nu vă speriați, nu costă, nu are preț, cine de altfel ar putea să îi stabilească o valoare, oricât de tare s-ar crede în evaluare... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
cine de altfel ar putea să îi stabilească o valoare, oricât de tare s-ar crede în evaluare... Citește mai mult Ia conștiința neamuleeeee,azi e la promoție,cu demnitate și respect,împreună la pachet! Nu vă îngrămădiți,nu vă îmbulziți,ajunge la toți,doar, cu adevărat,e musai să ...o doriți!Nu vă speriați, nu costă,nu are preț, cine de altfel ar puteasă îi stabilească o valoare,oricât de tare s-ar crede în evaluare...... VIII. STINDARD, de Lia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
fiere spre un nor să se confunde, să se-ascundă de-a ta rază care-i fuse călăuză, dar acum nu mai contează pentru ea că-ți dă putere, ea o face pentru-o lume cum a mării răzvrătire o-mbulzește-n albe spume tu, în lutul tău de carne, tu, muri-vei și-n cenușă transforma-vei rezervații ca un vis fără de tușă pe care, altfel, s-ar cânta cu-n deget fără lanț cu senin și împăcare, neprimind în
REZERVAȚIA DE VISĂTOARE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381358_a_382687]
-
războiului a fost încorporat ca sublocotenent și a plecat pe front cu singurul obiect pe care îl îndrăgea și anume o mandolină. Familia nu a mai știut nimic despre el până prin 1954 când, într-o bună zi, lumea care se îmbulzea la acceleratul de Suceava Nord care a oprit în Gara Buzău a rămas blocată descoperind un ofițer al armatei regale române care a coborât din tren ținând la subțioară ... o mandolină. Drumul până acasă l-a putut face numai cu
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
-iștii prin Telefonice Centrale, Pe stâlpi, Cantoane, sau în Stații, pe poduri, ziduri, prin canale ! Sau casierele din Stații, dacă le cerem, ne mai vând bilete Îndură, pe cât pot și ele " frigul", iar de la unii, multe "epitete"... La "Info", ne-mbulzim cu trupul ; prin vocalize ample vrem relații ; Fetele-ncearcă să-și convingă Șefii că n-au trimis noile informații... O lume știe că se fură-n " Cale..."se știu și hoții de fier vechi, Ce-s mulți ! Dar pentru că votează
DE ZIUA C.F.R.-IȘTILOR ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374852_a_376181]
-
nu-i cum vrea ea! Sensurilor fără sens le voi solfegia prohoduri, Rătăcită-n amnezie, frâng banale dezacorduri Și în frac de vis celest mă îmbrac a câtă oară, Căci arcușul altui dor se răsfăța pe vioară. Insolente amăgiri se-mbulzesc a ma strigă, Creionez, sfințind penelul, maci albaștri. De-ar pleca... Referință Bibliografica: Șoaptă unei vechi ispite / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ines Vândă Popa
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
femei, în grupuri separate, escortate de santinele, s-au oprit în fața gardului. Erau poate trei sute de oameni. După ce un subofițer, ieșind din corpul de gardă, dinafara țarcului, făcu numărătoarea, poarta fu deschisă. Urmă o învălmășeală nebună: bărbați, femei, tineri se îmbulzeau, vociferând, înghiontându-se, înjurând. Am putut să-i observăm cum se orânduiau în fața ferestrei de la bucătărie. Chipuri supte, zdrențe omenești, își luau supa cu lăcomie. Unii dintre ei stăteau deoparte și-i urmăreau cu priviri pline de invidie pe cei care
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
au ajutat tot la un fel de azil să închiriez o cameră, plătesc foarte putin și sunt bine, chiar foarte bine. Istoria lui mi-a adus aminte de o clasă de oameni ce trăiau pe vremurile Lui Iisus, si se îmbulzeau pe lângă El pentruca doreau foarte mult binecuvântările vremelnice, care este adevarat într-o oarecare măsură fac viața mai plăcută. Însă nu doreau acele adevăruri mântuitoare pe care Iisus venise să le dăruiască oamenilor, doreau doar darurile pe care Marele Binefăcător
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
a pudrat cu cenușă; A crăpat scoarța pe trunchiuri, Multe tăiate zac după ușă - Medicament pentru junghiuri. Sus pe deal, la Cuculie, s-a așternut zăpada pe ciulini; pentru copii - nespusă bucurie - la săniuțe au înhămat niște câini. Aleargă, se îmbulzesc râzând... Pe derdeluș s-a adunat armată... Abia găsindu-și câte unul rând, Să coboare în brațe cu câte o fată. Seara, la ferestre, în ramuri de brad, Lângă cadouri, sclipind de beteală, Lumânări și becuri de multe nopți ard
DECEMBRI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346980_a_348309]
-
mai stă mărturie. S-a scufundat și el, pradă intemperiilor zilei, ca și podul de piatră. Când vom mai face altul, când invadatorii au pus călcâiul pe țărână, pe ape, munți și pe toată suflarea ? În căutarea veșniciei, mulți se îmbulzesc și dau din coate. Luptă pe viață și pe moarte. Ei cred că doar așa se câștigă. S-au învățat să câștige. Și vor doar locul din față. Unde-i smerenia mijlocului, ori umilința locului cel de pe urmă, prefăcut în locul
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
îi trebuiau bani și de întors la școală. Când plânsul ei se auzea la vecinul de vizavi, acesta...subinginerul de la uzina tatălui ei, suna la sonerie. Ai fi zis că urmează scena-parodie de la Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici...toți se îmbulzeau la ușă. Era un bărbat înalt și spătos, cu mustața mare, groasă. Ea, deși nu era o fată firavă, îi ajungea până la umăr. “Care-i treaba?” întreba. Și toți prichindeii săreau: “Vrem ciocolată! Vrem ciocolată...și citro!” „Ochi de mură
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
din sfântul lăcaș. Anna însă făcu semn căpitanului să-l lase în pace pe cel care vorbise. Câțiva aflați lângă bătrânul Tiqvah îl împinseră iar unul dintre ei îi spuse: -Mai taci omule! Sau vrei s-o încurci? Lumea se îmbulzi spre ieșire și se făcu agitație. Arhiereul îl auzise însă pe bătrân și ajungând în apropiere se opri în fața lui. Ridică o mână și în sinagogă se făcu încet încet liniște. -Aha! Tiqvah! exclamă arhiereul. Tu ești cel cu protestele
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
ușă însoțiți de cei prezenți cărora arhiereul le făcu semn să treacă mai departe. Urmat îndeaproape de doi dintre oamenii săi, cei patru ieșiră în fața sinagogii. Merseră încet pe o străduță laterală unde mulțimea care ieșea din sinagogă nu se îmbulzea, iar cele două slugi ale arhiereului îi îndreptau pe curioși în alte direcții. -Ce nu-ți convine Tiqvah? întrebă arhiereul cu o blândețe prefăcută. -V-am auzit filipica prealuminate ! -Filipica! O! Mă uimești păstorule! exclamă arhiereul zâmbind în colțul gurii. Filipica
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]