177 matches
-
o creație de secol nouăsprezece - e opinia unui prieten specialist în folclor, bazată pe limbaj și pe elementul statistic: proliferarea pe parcursul întregului veac a „creațiilor” de acest tip, potențate și de momentul 1866, când Constituția le acorda evreilor dreptul de împământenire. Prin urmare, e vorba de răbufnirea înveșmântată etnic a frustrărilor născute în anumite condiții politice și sociale. Tulburător e faptul că astfel de elucubrații rezistă probei timpului și sunt promovate drept „bijuterii folclorice” intangibile. Or, perpetuarea unor crime ale trecutului
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
și în psihologie sau chiar în științe exacte. În ultimele două decenii teoreticianul german a fost deseori prezent în Statele Unite, colaborînd cu filozofi ai științei și ai culturii, ținînd prelegeri la celebra University of California-Irvine (un fel de pepinieră de "împămîntenire" pe sol american a creierelor europene), scriind și publicînd volume concepute direct în limba engleză (chiar dacă sintaxa rămîne inevitabil germană...). Wolfgang Iser a devenit un nume aproape american în ultimii ani, nu pentru că ar locui permanent pe Noul Continent, ci
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
capetele celor ușor de prostit ideea că poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu mai prididește să o recepționeze și să o distribuie publicului însetat de „versuri” ininteligibile. Strategia aceasta, asemănătoare cu a lui Nicolae Breban, urmărea împământenirea ideii că Nichita Stănescu e un geniu. După ce manipularea asta a reușit, când numitul Stănescu rostește sepulcral, cosind aerul cu mâinile: Omul este frunza văzută de om/ Omul este floarea mirosită de om/ Omul este calul călărit de om/ Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pe de-o parte, ale despotismului pe de alta. Sub monarhia adevărată nu se aruncă în apă două milioane pentru un chei ca al Brăilei; nu are nimenea curajul de-a propune răscumpărarea liniei Cernavoda - Chiustenge; nu se fac biurouri de împămîntenire în Adunare, unde tuns, ras [î]l trece pe ovrei între cetățenii statului român pentru parale; nu se jefoaie visteria și publicul cu lefuri ad-hoc de câte 40 000 fr. create pentru patrioți improvizați din advocați fără pricini și sabiuțe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sa proprie și străinul stăpân. Și aceasta va merge mereu înainte, până ce nu vom mai avea nimic de vândut decât votul și drepturile politice. Dar chiar acestea au început a fi un obiect de cumpărătură, despre cari tainicile biurouri de împămîntenire ne-ar putea spune multe. Un singur remediu există în adevăr în contra acestor rele, dar trebuie aplicat cu toată rigoarea, cu tot esclusivismul: munca, acest corelat mecanic al adevărului; adevărul, acest corelat intelectual al muncii. Dar muncă, nu nimicuri, nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un mijloc pentru a face din ignoranți, din străini, din oameni fără trecut, fără patrie proprie și fără naționalitate proprie o pătură de esploatatori în România. Acest mijloc au fost reformele liberale, egalitatea politică a acestor oameni fără documente de împămîntenire cu populația proprie a țării. Pe când țăranului din Ardeal i se cer documente că s-au împămîntenit, precum i se cere aceasta și unui german, unui francez sau italian, precum li se cere acelor evrei care sunt de sute de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în unele rapoarte strecurase chiar denumirea "metoda Popianu", asta pînă cînd unul din ele s-a întors cu sublinieri și semne de întrebare făcute cu un creion violet, era creionul prefectului, toată lumea îl știa, și de atunci a renunțat la împământenirea unei formule ce i se părea justificată, "M.I.P" metoda de investigație Popianu -, suna frumos: "aplicînd M.I.P. am reușit, să ajung la următoarele concluzii" ori "datorită M.I.P. s-a ajuns la rezultatul neașteptat". Întîi a aplicat-o în cercetarea cîtorva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
determin cari sunt, osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
încetat și pe anul corent. Art. 65 [64]. Legea electorală hotărăște toate celelalte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale. Art. 66 [65]. Spre a fi eligibil trebuie a) A fi român de naștere sau a fi primit marea împământenire; b) A se bucura de drepturile civile și politice; c) A avea vârstă de douzecișicinci ani împliniți; d) A fi domiciliat în România. Legea electorală va determina incapacitățile. Art. 67 [66]. Membrii Adunării Deputaților sunt aleși pentru patru ani. secțiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
aceeași sesiune, fără consimțământul Adunărilor. Art. 96. Domnul nu are alte puteri decât acele date lui prin Constituțiune. secțiunea ii Despre miniștri Art. 97. Nu poate fi ministru decât cel care este român din naștere sau cel care a dobândit împământenire. Art. 98. Nici un membru al familiei domnitoare nu poate fi ministru. Art. 99. Dacă miniștrii nu ar fi membri ai Adunărilor, ei pot lua parte la dezbaterea legilor, fără a avea însă și dreptul de a vota. La dezbaterile Adunărilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de expresie. Specimenul este pe de-a-ntregul aservit nu succesului (care ar trebui să fie inerent, dacă ceea ce scrie ar fi cu adevărat important sau măcar interesant), ci creditului care i s-a acordat pentru a contribui la edificarea și împământenirea rețelei de încadrare a mentalului comun. Dar în tabloul de față libertatea este o inutilitate sofistă - și în primul rând libertatea spirituală a scriitorului care se crede încă stăpân pe propriile-i gânduri. * Vei muri încrâncenat că nu poți să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
lunga deschidere de vorbe forma pentru ea tot atîtea bandaje secționate de curgerea zilelor, cu care-și oblojea nerostitele răni sufletești, căci cu plecarea Margăi Popescu se ștersese și ultima rudă ce-i mai deschidea ușa și care-i amintea Împămîntenirile spiței ce-i urca, sub control pînă spre mijlocul veacului trecut, rînduitori de cherestea sau cereale și negustori modești, toți de aici din părțile Levantului, cît despre spița soțului, nici unul - pieriseră mult Înainte În pulberea cîmpiei răsăritene. Era acum veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
în aplicare cu starea actuală, și uneori chiar cu natura poporului român. Sunt convins că primul ministru și fiecare ministru ca și mine, dlor, a făcut în năuntrul lor un fel de proces sufletesc, pe care laș numi proces de împământenire intelectuală a germenelor de cultură din Franța sau din Germania. În această trans formare pentru împământenire stă o parte a puterii orcărui om de Stat. În această nouă gândire, în această renaștere a ideilor, multe se schimbă; unele se mai
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ministru și fiecare ministru ca și mine, dlor, a făcut în năuntrul lor un fel de proces sufletesc, pe care laș numi proces de împământenire intelectuală a germenelor de cultură din Franța sau din Germania. În această trans formare pentru împământenire stă o parte a puterii orcărui om de Stat. În această nouă gândire, în această renaștere a ideilor, multe se schimbă; unele se mai în tăresc, altele se slăbesc, unele se alungă ca utopii, altele se lărgesc prin elementul teluric
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
să ducă la imagini-ghid, precum hărțile sărăciei la nivel de județ, de comună sau sat. Ulterior, până în 2002, să văd cum este cu sărăcia comunitară, facilitarea, capitalul social, birocrația, prejudecățile, experții, antreprenorii sociali promotori ai dezvoltării comunitare și granturi în împământenirea unei instituții de circulație mondială, în contextul de aici, ca membru în Consiliul Director al Fondului. A fost destul de greu să mai joc acum rolul cercetătorului obiectiv, care face o evaluare neutră a acestei instituții. Și totuși, am acceptat invitația
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
locuri și nu vreu să mă ieie oamenii la ochi” dorința omului modest de a nu atrage atenția, de a nu ieși în evidență între semenii săi; p. 87, r. 11 12: „omul bun n-are noroc; asta-i știută” împământenirea credinței potrivit căreia omul înzestrat cu unele calități deosebite 58 pare a nu avea noroc din cauza manipulării celor din jur, care iau calitățile lui drept slăbiciuni; r. 19: „La calic slujești, calic rămâi” influența mediului asupra individului; stăpânul poate condiționa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
grecească Ventura răspîndit în epocă. Conul Leonida sugerează o continuitate ciudată între mica boierime românească (conul, conașul) și mica burghezie iar contrastul dintre decrepitudinea pensionarului și numele eroului grec Leonida e pentru efect comic dar ilustrează și un fapt istoric împămîntenirea alogenilor; Coana Efimița este cea care îl aprobă admirativ, eufemizînd relaționarea verbală, dependentă fiind, în postura sa de consoartă, așa cum dependent era poetul Eufemiu de bogații pețitori ai Penelopei. Prefectul județului din Scrisoarea pierdută impune prin prenume (Ștefan, Fănică) ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
obiecte ritualice care prezic destinul noului născut: o rămurică de busuioc de la Ziua Crucii, bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din filozofia universală, de o apreciere deosebită bucurîndu-se Dimitrie Cantemir (prin calcurile sale pentru traducerea categoriilor lui Aristotel: ceință, feldeință etc.), dar și alți învățați din vechime, precum Eufrosin Poteca (la care remarcă pe estime). Atitudinea aceasta este specifică literaților, "împămîntenirea" noțiunilor filozofice prin cuvin-te analizabile nefiind, de fapt, cum crede Noica, o reconstrucție a filozofiei, ceea ce ar presupune și reconstrucția noțiunilor, ci numai o reconstrucție de forme lingvistice predispuse la interpretări intuitive. Dar, printr-o asemenea atitudine nu se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să fie dizolvată după atâtea fapte meritorii pe cari le-a comis. Iată ceea ce foaia oficioasă nu înțelege deloc. Auzi, dizolvată? O Cameră ai cării membri s-au îmbogățit cu ocazia răscumpărării, o Cameră în care există tainice biurouri de împământenire, unde cu bani peșin fiece izraelit de treabă poate câștiga onoarea și avantajele cetățeniei române fără a fi îndeplinit condițiile înscrise în Constituție? Auzi, dizolvată o Cameră care, fără rezistența opoziției întrunite, era să împământenească propunerea Costinescu cu toate urmările
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
circa 400 de evrei, atrași de acțiunea de colonizare în Argentina a baronului Hirsch. Este cunoscut faptul că, până la sfârșitul Primului Război Mondial, statul român a avut o politică extrem de reținută de acordare a cetățeniei române pentru locuitorii străini. Prevederile legale stabileau împământenirea pentru fiecare caz în parte, după dezbateri ce aveau loc în cadrul ședințelor parlamentare, procedurile fiind extrem de complicate. Grupul etnic cel mai afectat de această politică a fost, fără îndoială, cel evreiesc. Spre exemplu, până în anul 1900, în orașul Bacău au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă era precizat faptul că „legea de împământenire, dă dreptul tuturor străinilor ce nu sunt supuși unui stat străin, fără distincțiune de religiune, să ceară a fi declarați de cetățeni români”. Anunțul a provocat o adevărată avalanșă de cereri, în special din partea locuitorilor evrei. Pentru intervalul 5 octombrie-12
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cetățeniei române, este susținută și confirmată - cel puțin în domeniul economic - de datele statistice „din teren”. „Oficializarea” preponderenței evreiești în economia locală avea să se petreacă odată cu debutul perioadei interbelice, ca urmare a efectelor produse de noua legislație privind acordarea împământenirii pentru „străini”: 30 decembrie 1918 - decret-lege pentru obținerea cetățeniei române; 28 mai 1919 - decret-lege pentru acordarea drepturilor cetățenești evreilor născuți în țară. Stau mărturie în acest sens, listele cu alegătorii pentru nou înființata Cameră de Comerț și Industrie Nr. 13
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]