2,256 matches
-
unde sfârșim noi și unde începe El. Sfântul Chiril al Ierusalimului spune că atât de mult ne-am unit cu El, încât avem comun același trup și sânge. În Sfânta Euharistie ne-am făcut concorporali și consangvini cu El. Prin împărtășirea curată și frecventă cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, noi primim puteri datorită cărora se înnoiește întreaga noastră viață și se adâncește până la deplinătate unirea noastră cu Mântuitorul Iisus Hristos. Această unitate personală cu Mântuitorul Hristos, săvârșită de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
este cel mai puternic element ce susține și străbate această uriașă construcție comunitară. Iată cu câtă claritate înfățișează Sfantul Chiril al Alexandriei acest aspect: "Căci binecuvântându-i într-un trup, adică al Său, pe cei ce cred în El, prin împărtășirea tainică, îi unește cu Sine și întreolaltă. Căci cine ar despărți și ar scoate din unitatea naturală pe cei legați prin trupul sfânt cel unul, în unitatea cea cu Iisus Hristos? Căci dacă toți ne împărtășim dintr-o pâine, toți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
de fapt, unitatea Bisericii în pluralitatea membrilor ei se atinge în punctul ei culminant, manifestându-se în mod vizibil tocmai in timpul sinaxei euharistice, întâi prin unitatea de credință (Efes. IV, 5), mărturisită în simbol (crez), iar apoi prin actul împărtășirii. De aceea, până astăzi, semnul și pecetea integrării cuiva în Biserică (după botez) și al integrării în unitatea ei (la reprimirea celor excomunicați sau a apostaților), este tot comuniunea liturgică, împărtășirea, adică primirea la Taina Euharistică. Despre Biserică și Euharistie
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
5), mărturisită în simbol (crez), iar apoi prin actul împărtășirii. De aceea, până astăzi, semnul și pecetea integrării cuiva în Biserică (după botez) și al integrării în unitatea ei (la reprimirea celor excomunicați sau a apostaților), este tot comuniunea liturgică, împărtășirea, adică primirea la Taina Euharistică. Despre Biserică și Euharistie Sfânta Euharistie fiind săvârșită în Biserică și de către Biserică, având deci un profund caracter eclezial, la rândul ei, ea constituie, face Biserica, Trupul comunitar-sobornicesc al lui Iisus Hristos. Printr-o simultaneitate
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită", după care urmează Simbolul Credinței. Nu putem lua parte la această comuniune euharistică dacă nu am ajuns mai întâi la unitatea de credință. Șirul de cereri înainte de împărtășire se încheie cu cererea pentru realizarea unității de credință: "Unirea credinței și împărtășirea Sfântului Duh, cerând...". Comuniunea euharistică implică deci, unitatea sau comuniunea credinței întregi, convingerea că în Sfânta Euharistie ne împărtășim cu însuși Trupul și Sângele lui Iisus Hristos
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
după care urmează Simbolul Credinței. Nu putem lua parte la această comuniune euharistică dacă nu am ajuns mai întâi la unitatea de credință. Șirul de cereri înainte de împărtășire se încheie cu cererea pentru realizarea unității de credință: "Unirea credinței și împărtășirea Sfântului Duh, cerând...". Comuniunea euharistică implică deci, unitatea sau comuniunea credinței întregi, convingerea că în Sfânta Euharistie ne împărtășim cu însuși Trupul și Sângele lui Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul și credința despre Biserică, ca unitate ontologică profundă a creștinilor cu Iisus
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
sa, sâmburele fericirii prezent în sinea fiecăruia dintre noi, marea clipă a revelației, forța Iubirii față- de semeni, a dăruirii de sine. Înțelegem astăzi mai mult sensul Liturghiei cerul pe pământ,” după expresia teologului rus Ioan de Kronstdat- moment al împărtășirii cu Sfânta Taină ca singură forță ce a asigurat rezistența în infernul închisorilor comuniste. Cerul coborând printer gratii a transformat închisoarea într-o biserică a catacombelor, și astfel, comunismul a umplut Cerul de Sfinți”- după cum spunea părintele Arsenie Papacioc- a
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
autorul volumului de față realizează o justă încadrare a poeziei lui V. Gafencu în specificul poeziei iluminării sufletești regăsită în poemele lui Radu Gyr, Nichifor Crainic, Lucian Blaga unde lumina și iubirea înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută ceva din
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
casă de vacanță, ridicată pentru week-end de domnii de la oraș. E o altă poveste dacă, însă, în vecinătatea ei, se construiește o cabană și în aceasta locuiește Martin Heidegger sau Constantin Noica. În cazul acesta e vorba de părtășie și împărtășire și, mai ales, de ridicarea acestui loc la înălțimea gândului care se armonizează confratern în special cu munții. Textul filosofului din Pădurea Neagră, intitulat De ce rămânem în provincie?!, e emblematic pentru aserțiunea mea. Rețin părtășia filosofului cu țăranii care rășpălesc
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
fie cea obișnuită a taifasului cotidian, acel gen de pălăvrăgeală în cursul căreia, sub pretext că dezbați un eveniment, îl transformi în debușeu al antipatiilor proprii; fie cea a conversației ținute în frîu, caz în care accentul cade nu pe împărtășirea reacțiilor proprii, ci pe surprinderea adevărului. În primul caz, dialogul rămîne în perimetrul emoției personale: fiecare dă satisfacției celuilalt împărtășîndu-i temerile sau frustrările și făcîndu-l să trăiască cu senzația liniștitoare că are mereu dreptate. În cel de-al doilea caz
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
nu l-au împiedicat să cultive un "realism" originar al creștinismului. Nu o credință abstractă, scolastică a ilustrat-o "părintele Nicolae", ci una a concretului existențial, la nivelul omenirii generice, umil și concomitent grandios prin potențialitatea sa simbolică. În Cartea împărtășirii ne întîmpină un Hristos axat pe "cele materiale", preocupat de înmulțirea pîinilor și a peștilor, de prefacerea apei în vin, atașat nevoilor celor mulți: Nu, Domnul, binecuvîntat să fie Numele Său, spune Steinhardt,nu a fost ceea ce în limbaj curent
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
seara de 30 mai este o cantată buddhistă pentru soprană, bariton, cor și orchestră. Soliști au fost Tina Munteanu și Valentin Vasiliu, iar corul a fost suplinit de câteva voci din orchestră și de public. Lucrarea este o încercare de împărtășire a unor valori culturale, sinceritatea credinței fiind sămânța care generează muzica. Și această credință se exprimă prin limbajul modal pentatonic înveșmântat în armonii de cvarte, amintind de muzica impresionistă. Orchestrația dă importanță sectorului de alămuri și celui de percuție, care
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
oameni de cultură, precum scriitorul Thomas Mann și prințul Rainer Maria Rilke. Soții Bruckmann, la fel ca majoritatea elitei germane a epocii, aveau simpatii de dreapta, astfel că întâlnirea Elsei cu Hitler în 1922, la o petrecere, a fost prilejul împărtășirii acelorași afinități politice. Hitler avea atunci 33 de ani și tocmai formulase programul politic al Partidului Muncitoresc German Naționalist-Socialist. Formațiunea se afla la început și avea nevoie de fonduri. Elsa, care se înscrisese în mișcarea național- socialistă, i-a promis
Adolf Hitler, ajutat de prinţesa Elsa Cantacuzino () [Corola-journal/Journalistic/69063_a_70388]
-
Concert extraordinar de colinde l Corul „Ion Românu“ la Catedrală Mai mult decât o tradiție care a răzbătut prin cele mai ostile vremuri, concertul anual de colinde al corului Filarmonicii „Banatul“ are meritul de a recupera spiritul curat, de împărtășire și bună vestire al acestor frumoase bijuterii muzicale, maculate de interpretări adesea alienate într-o agasant-agresivă promovare. Primul concert extraordinar de colinde susținut de corul „Ion Românu“ al Filarmonicii „Banatul“ din Timișoara a avut loc în anul 1966: artiștii au
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
Vechituri noi“, cum cu umor îl traduce autorul său - a prins la public „chiar peste așteptările noastre: oamenii recunosc teme celebre și sonorități infailibile, se recunosc în ele cu propria lor memorie muzicală și astfel se realizează acea comuniune, acea împărtășire pe care orice artist și-o dorește cu publicul său“, explică liderul trioului Bega Blues Band. Firesc, așadar, că veteranii blues-ului timișorean au hotărât să exploateze Vechiturile noi editând un CD: „albumul e deja în lucru, la studioul CC
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
declarat dna Simona Dinu, ofițer cu relațiile publice în cadrul „Forum Invest“, organizatorul acestor dezbateri economice, care vor avea loc sub auspiciile Primăriei Timișoara și cu sprijinul C.J.T. , al C.C.I.A.T. și al Prefecturii Arad. Ziua de 12 iunie va fi dedicată împărtășirii experienței unor lideri români care au reușit să se impună la nivel european și a unor lideri europeni care au dezvoltat afaceri în România. Pe 13 iunie se vor reuni reprezentanți ai autorităților locale din marile orașe din România, Ungaria
Agenda2006-22-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285001_a_286330]
-
de cei nemângâiați și de cei ce suferă. Cu aceste îndemnuri, de ziua marelui Praznic al Nașterii Mântuitorului, vă doresc tuturor o adevărată pace, bucurie, sănătate și belșug de haruri. Harul Domnului Nostru Isus Cristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Spiritului Sfânt să fie cu voi cu toți. Amin! Cu arhierești binecuvântări, † Alexandru Mesian Episcop român unit, greco-catolic, al Eparhiei Lugojului Lumina care aduce adevărul Anul care rămâne în urmă a adus multe încercări pentru o parte din locuitorii Banatului
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
prima oară cubul Rubik) pe care o simți la confruntarea cu rimele Ilenei Mălăncioiu, la plăcerea descifrării metafizice la Adrian Popescu, Gabriel Chifu ori Marta Petreu; de la plăcerea revelării conivenței cu spațiul, timpul și senzațiile la Mircea Cărtărescu, la plăcerea împărtășirii aluziilor și ramificațiilor din inconștientul colectiv la Ion Pop, Denisa Comănescu ori Dinu Flămând; de la plăcerea descifrării presupozițiilor discursive care stau la baza ironiei lui N. Prelipceanu ori Ioan Es. Pop, la cea a Parnasului lichid al lui Ion Mureșan
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
întrajutorare), acțiune și identitate (identitate colectivă, organizare în jurul unui principiu cultural valoric). Orice etnie are câteva fundamente sau dimensiuni etnice esențiale, cum ar fi: - un nume colectiv, care este marca identificabilității etniei în sursele istorice; - un mit comun al originii; - împărtășirea unei istorii și a unei culturi; - un sentiment al apartenenței și o solidaritate activă; În cadrul comunităților de staroveri, elementele esențiale care au susținut activă unitatea oamenilor au fost religia și limba vorbită, care au asigurat de-a lungul timpului dăinuirea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tăgăduind puterea ei. Depărtează-te și de aceștia.” (II Timotei 3, 2-5). Mai mult, creștinul cu convingere intimă în existența lui Dumnezeu, caută să-și “spele” cămașa sufletului de pofte netrebnice, luptând împotriva acestora cu armele Domnului: rugăciunea, postul și împărtășirea cu Sfintele Taine. La toate acestea, urmând una dintre pildele lui Solomon, creștinul înțelept adaugă și frica de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii: “Având deci aceste făgăduințe, iubiților, să ne curățim pe noi de toată întinarea trupului și a duhului
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ei rămânând, în absența religiei, singurii ce pot furniza o viziune de ansamblu pe care o existență se poate sprijini. Cei ce au o teorie se grăbesc să o împărtășească altora, de parcă în însăși acea teorie stă conceptul comunicării sale. Împărtășirea unei teorii ia deseori forme agresive deoarece ea nu este importantă pentru cel ce o propovăduiește atât prin ceea ce are pretenția că descoperă, cât prin justificare pe care o aduce existenței autorului ei. Puțin contează dacă ea a fost sau
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
publicitate, băncile de investiții sau firmele de brokeraj subîntind o cultură de acest tip. Cultura de club este caracterizată prin securitate și stabilitate, evocând o viziune paternalistă despre organizație. Valorile atașate, pe lângă cele enunțate mai sus, sunt fidelitatea față de organizație, împărtășirea și asumarea misiunii, scopului și obiectivelor organizaționale. Sunt promovați oamenii din interior, iar ascensiunea ierarhică este, de regulă, lentă. Organizațiile care dezvoltă acest tip de cultură sunt cele militare sau religioase. Cultura de tip fortăreață este o cultură de asediu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
să-l consolidăm după ce am investigat prin măsurare nivelul acestuia? Iată câteva tehnici de dezvoltare a angajamentului față de brand. O metodă excelentă pentru creșterea angajamentului față de brand este ancheta apreciativă. Brandul intern al unei firme înseamnă adeziunea la valorile comune, împărtășirea convingerilor, credințelor, scopurilor, comportamentelor de către toți membrii organizației, indiferent de statusul lor. Prin ancheta apreciativă îi implicăm pe toți în investigarea semnificației brandului, în luarea deciziilor relative la strategia de brand din punct de vedere al beneficiilor organizaționale și individuale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
necunoscut poate fi obținută doar printr-un management pro-activ, printr-o strategie bazată pe cercetare și prin menținerea unui constant și înalt nivel al comunicării interne. Stresul datorat necunoașterii potențialului de adaptare și dezvoltare al organizației poate fi diminuat prin împărtășirea preocupărilor conducerii, a direcțiilor pe care aceasta intenționează să le urmeze, a mijloacelor și resurselor. Teama de eșec este o cauză importantă a rezistenței la schimbare. Procedurile de rutină nu dau satisfacție, dar sunt lipsite de teama pierderii respectului de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nevoilor profesionale ale elevilor, ne-au ajutat să transmitem informații de calitate pe suport scris (“Ghidul studentului”) privind viața de student și ofertele educaționale academice, să realizăm prezentări orale, interactive despre posibilitățile și facilitățile continuării studiilor universitare, ne-au permis împărtășirea unor mărturii “la cald”, experiențe inedite despre viața studențească, despre bursele în străinătate, maturizarea personală și profesională...etc. Interacțiunile orale pregătite și desfășurate de tinerii consilieri, au permis expunerea cantitativă a unor informații importante despre continuarea studiilor universitare, într-o
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]