287 matches
-
prestigiu divin taina prin care artistul creează frumusețea. Popoarele primitive de asemenea văd în artă un dar al cerului. Biblia însăși ne relatează că primii artiști și meșteșugari au fost inspirați și îndrumați de Dumnezeu în lucrul lor, atât pentru împodobirea cultului religios cât și pentru slujirea unor scopuri ale Providenței, de salvare a omului. E aproape de prisos să adăugăm că pozitivismul vremii noastre respinge ideea vreunei intervenții divine în inspirație și o tratează ca pe un fenomen psihologic în marginile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întotdeauna protectoarea populației sătești, unde omul își găsea un loc să-și verse necazul, un loc unde găsea o mângâiere și un sfat bun la nevoie. La 20 februarie 1734, Mitropolitul Antonie făcuse cunoscut Domnului Constantin Mavrocordat că ar dori împodobirea bisericii Mitropoliei cu zugrăveală și înconjurarea ei cu ziduri de piatră, „să facă chilii din destul" și alte case, „ca să fie pentru școala slavonească". „În secolul al XVIII-lea, 3 cărturari dăneșteni (de la Dănești - Vaslui n.n.) stabiliți în Iași se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai mari sau mai mici, cu care să organizeze compoziții, urmând să comunice o idee (aglomerataerat; aproapedeparteă sau să sugereze anumite fenomene (plouă des; valuri mariă; tăierea hârtiei colorate în fâșii, pătrate, dreptunghiuri etc., pentru confecționarea unor jucării în scopul împodobirii pomului de iarnă (lanțuri, lampioane, coșulețe etc.Ă. Pentru a ajunge ca elevii să stăpânească această tehnică, se va porni de la confecționarea unor lucrări simple spre cele complicate. De exemplu, la clasele I-II, se va porni de la confecționarea batistei
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pentru cadouri și coșulețe de hârtie pentru dulciuri. Toate acestea erau completate de mărgele și beteala din argint, alături de îngerii ce erau așezați în vărful bradului în inele de lemn. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, tradiția împodobirii bradului la sfârșit de an pătrunde dinspre nord și pe teritoriul actual la României, obiceiul suprapunându-se peste cel al butucului de Crăciun. Ritual astăzi dispărut, dar atestat încă de la romani, butucul de Crăciun, un trunchi de brad tăiat și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
brazii cu forme geometrice și cuiburi de păsări, iar cehoslovacii foloseau pentru decorare coji de ouă colorate. Bradul tradițional ucrainean era ornat cu o pânză de păianjen, pentru noroc. Acum bradul nu lipsește din nici o casă, iar momentul magic al împodobirii bradului și în Ajunul Crăciunului îl așteptăm totdeauna cu nerăbdare și cu suflete curate. Toate popoarele lumii au diverse datini și superstiții legate de Sărbători, fie ele creștine sau nu. Superstiția, așa cum este ea definită, apare ca o credință primitivă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
armonizarea peisajului, dar și pentru securizare. Spinii ascuțiți împiedică persoanele neautorizate să intre pe o propietate privată, fiind gardul viu ideal. Aducător de noroc, fără, îndoială, cel mai popular arbust pentru Crăciun folosit în decorațiuni este laurul. În multe culturi, împodobirea caselor și a ușilor se face cu ajutorul acestuia, în formă de coroane. Considerat aducător de noroc și de voie bună, în România, planta sfântă este ” atârnată” de tocul ușii sau plantată într-un ghiveci ori în grădină. Fructele, puternic colorate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Îngrijiți, mângâiați sufletește, Întăriți duhovnicește și În cele din urmă, unii primeau vindecarea. Vom aminti doar câteva pe care le‑am considerat mai ilus‑ trative. Astfel, din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru Împodobirea biserici‑ lor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s‑a Îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, În anul 1610 a Înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se Îngrijeau, atât călugări, cât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
apă și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Această nuanță, în limbajul teologic arhaic, dă măsura plenitudinii energiei creatoare divine. Astfel, cuvântul devine cuminecător pentru om, în măsura în care "se împărtășește numai în viețuire". Nevoia interioară a ființei umane depășește nivelul unui studiu abstract scripturistic sau nivelul formalismului, prin simpla împodobire a casei cu icoane sau a ascultării unei muzici bisericești. Adoptarea unei "culturi îmbisericite", printr-un mod specific de trăire este o primă etapă esențială în procesul prefacerii spirituale. Îmbisericirea înseamnă intrarea și rămânerea în Biserică, integrarea în duhul Predaniei
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
implicat în interpretarea raporturilor estetice "teoria semnalizării costisitoare" din antropologie. E o teorie care, plecând de la observarea unor comportamente neeconomice din lumea animală (etalarea penajului în cadrul unor ritualuri sexuale, eforturi excesive de semnalare a puterii în cadrul unor înfruntări pentru dominație, împodobirea cuiburilor etc.), încearcă să înțeleagă unele practici din societatea umană: "teoria semnalelor costisistoare oferă o nouă interpretare pentru unele practici simbolice, precum elaborarea estetică, riturile de inițiere, stabilirea granițelor etnice, sărbătoririle ceremonioase, circulația bogăției, consumul opulent, arhitectura monumentală, dedicația religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al formulărilor din cursul lui Odobescu pe care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
participă la acest joc; el scoate apă și tot el varsă apa de trei ori, iar lăutari se reped să ia banii care cad din găleată, după aceea se mai poate merge la alte 2-3 fântâni. În acest scenariu, urmează Împodobirea bradului cu flori, cu hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la Împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, fratele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care cad din găleată, după aceea se mai poate merge la alte 2-3 fântâni. În acest scenariu, urmează Împodobirea bradului cu flori, cu hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la Împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, fratele de mână, care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât În ornarea bradului, cât și În tradiția tinerilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
v. și P.P. Drogeanu, Op. cit., p. 28: „Barochismul frecvent invocat al actelor festive vine desigur, În primul rînd, din decorul lor caleidoscopic, din mișcarea turbionară la care sînt supuse lucrurile și ființele iubitoare de regular, de arabesc, și de efemeră Împodobire”. . Ibidem, p. 309. . v. Gramatică, În Punct, 1924, nr. 6-7. . Între mine și mine, loc. cit. . Ilarie Voronca, „Petre Schlemihl”, În Adevărul literar și artistic, XI, seria II, nr. 624, 1932, p. 7. . P. Ricoeur, Metafora vie, București, Ed. Univers
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pentru cadouri și coșulețe de hârtie pentru dulciuri. Toate acestea erau completate de mărgele și beteala din argint, alături de îngerii ce erau așezați în vărful bradului în inele de lemn. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, tradiția împodobirii bradului la sfârșit de an pătrunde dinspre nord și pe teritoriul actual la României, obiceiul suprapunându-se peste cel al butucului de Crăciun. Ritual astăzi dispărut, dar atestat încă de la romani, butucul de Crăciun, un trunchi de brad tăiat și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
brazii cu forme geometrice și cuiburi de păsări, iar cehoslovacii foloseau pentru decorare coji de ouă colorate. Bradul tradițional ucrainean era ornat cu o pânză de păianjen, pentru noroc. Acum bradul nu lipsește din nici o casă, iar momentul magic al împodobirii bradului și în Ajunul Crăciunului îl așteptăm totdeauna cu nerăbdare și cu suflete curate. Toate popoarele lumii au diverse datini și superstiții legate de Sărbători, fie ele creștine sau nu. Superstiția, așa cum este ea definită, apare ca o credință primitivă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
armonizarea peisajului, dar și pentru securizare. Spinii ascuțiți împiedică persoanele neautorizate să intre pe o propietate privată, fiind gardul viu ideal. Aducător de noroc, fără, îndoială, cel mai popular arbust pentru Crăciun folosit în decorațiuni este laurul. În multe culturi, împodobirea caselor și a ușilor se face cu ajutorul acestuia, în formă de coroane. Considerat aducător de noroc și de voie bună, în România, planta sfântă este ” atârnată” de tocul ușii sau plantată într-un ghiveci ori în grădină. Fructele, puternic colorate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viață se așterne Încet uitarea. Datini, eresuri, vechi obiceiuri și credințe, muncile de peste an pe ogoarele aride, industria casnică În care Își dovedeau hărnicia și priceperea, mai ales femeile, dragostea pentru frumos, Începând cu ograda, continuând cu acel rafinament În Împodobirea odăilor și, nu În ultimul rând, În ținuta vestimentară, toate Încet Încet rămân doar aduceri-aminte. De unde venim și Încotro ne ducem? Iată Întrebarea pe care ne-o punem cei care ne-am risipit prin țară, ori am luat calea străinătății
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
relua torsul fuiorului, iar covorul aflat În stative trebuia țesut până la Crăciun. După sărbători stativele vor fi ocupate cu țesutul pânzei de in și de cânepă. În timp ce Anuța, fata cea mare la care În curând vor veni pețitori, Își continuă Împodobirea cămășii cu mărgele, badea Mitru va povesti nevestei și copiilor Întâmplările din noaptea trecută. În curând se lasă Înserarea și se va Încheia Încă o zi de muncă. Pentru mamă și fiica cea mare ziua de muncă se va Încheia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cultivarea idealului feminin care le era convenabil. Excluderea femeilor din viața activă a dus la preocuparea lor pentru lucruri superficiale. E.Roy-Reverzy [1998, p.107] chiar consideră că femeia este preocupată doar de detaliile sordide ale vietii cotidiene sau de împodobirea corpului pentru a masca vidul sau existențial. Această viziune masculină asupra modei și femeii transpare în Conseil à une Parisienne de Musset: "Je voudrais n'avoir de souci au monde Que mă taille ronde Mes chiffons chéris Et de pied
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din nimic. Fiindcă alte obiceiuri medievale sînt perfect atestate : butucul de Crăciun (devenit produs de patiserie la Paris) făcut dintr-un trunchi destul de gros ca să ardă toată noaptea ; lumînările de Crăciun, de o mărime adecvată pentru a asigura același rezultat ; împodobirea clădirilor (încă de pe vremea Saturnaliilor romane, asupra cărora vom reveni) cu rămurele cu verdeață : iederă, ilex, brad ; în sfîrșit - și fără nici o legătură cu Crăciunul -, romanele Mesei Rotunde menționează un arbore supranatural acoperit în întregime de lumini. În acest context
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sa sărbătorilor păgîne care se desfășurau la început pe 17 decembrie, dar care, la sfîrșitul Imperiului, țineau șapte zile, adică pînă pe 24. În fapt, din Antichitate pînă în Evul Mediu, „sărbătorile lui decembrie” prezintă aceleași caracteristici. În primul rînd, împodobirea clădirilor cu plante verzi ; apoi, darurile pe care oamenii și le făceau unii altora sau pe care le aduceau copiilor ; în sfîrșit, fraternizarea între bogați și săraci, stăpîni și slugi. Cînd analizăm faptele mai îndeaproape, ies la iveală unele analogii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum omul sfințește locul și lasă îngăduință de plecăciune, în cele din urmă, ne-am lăsat fermecați de împodobirea lăcașului nostru drag și am făcut să pătrundă culoarea soarelui prin vitraliile celor trei etaje ale școlii. Apoi am lucrat la panourile unde am reprezentat zborul de fluturi, florile de câmp și zumzetul gâzelor, misterul eminescian și al Mioriței. Am
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]