253 matches
-
nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la cine se uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Numai carnea noastră însuflețită poate face experiența comuniunii și a comunității reale. În micile gesturi de solidaritate și ospitalitate, vom descoperi esența teodramatică a vieții creștine. Atunci, rugăciunea și Liturghia vor apărea într-un alt registru, străin de monologul unei împovărate conștiințe morale. „Un singur lucru trebuiește”tc "„Un singur lucru trebuiește”" Admit încă un lucru: într-o Românie tradițional ortodoxă, vârsta istorică a mitologiei și vârsta teologică a revelației coabitează. N-am putea răspunde provocărilor rezultate din această nefericită suprapunere
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rugăciune. Ea exercită într-un mod sublim virtutea dragostei, care este cea mai mare dintre toate și care va rămâne pentru veșnicie. Marele arhiepiscop capadocian, conștientizând înalta sa chemare divină, a înțeles că trebuie să ajute pe cei osteniți și împovărați și i-a chemat la sine pentru a le da mângâiere și alinare. Faptele lui de binefacere relevă inima lui milostivă. Era convins de următorul lucru: dacă Bunul Dumnezeu le-a dăruit unora averi și bogății, aceștia să fie mulțumiți
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
negru pe alb în acest „raport”: „...s’a făcut agitație în masă în rândurile soldaților, subofițerilor și ofițerilor dându-li-se manifeste și fluturași”. Cam asta era „hrana” ideologică cu care uteciștii încercau să-i păcălească pe oamenii acelor timpuri, împovărați deja cu datorii față de ruși, datorii cu care nu aveau nimic de-a face. g. Problema impusă de „centru” - „lărgirea cadrelor” Urmărind să acapareze întreaga putere, creșterea numărului de membri UTC devenise principala latură a „luptei” totale. Iată ce-și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să le-aducă aminte sedentarizaților de cuvîntul acelui Dumnezeu al călătoriei, de cuvîntul divin al drumului fără de sfîrșit? "Întorcîndu-i la deșert" ca să-și "redescopere curajul" (Osée). Dumnezeu este întotdeauna cel care conduce către deșert sau îi aduce acolo pe cei împovărați. Bergson spunea în Două izvoare că funcția esențială a universului e cea de "mașină făcătoare de zei". Exodul e o mașină de distrus zeii de piatră frumos colorați și de contopire a lor în gîndirea pură a Unicului. Marile călătorii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
față de momentul colectiv. Odată cu reculul și ocuparea respectivului cîmp sînt compromise progresul mental, "privirea" strategică a anticipatorului. "Acum totul este acum" înseamnă: prezentul ne-a capturat și ne ține ostatici. Nu mai am timp, sînt prizonierul lui. Sînt un individ împovărat, saturat, sufocat, asfixiat de deșeurile instantanee ale consumatorului de informații, întrucît chiar dacă A.F.P.-ul are în posesia lui rămășițele fiecărei zile, adică cele 14 000 de depeșe cotidiene pe care le primește, dar nu le distribuie, îmi mai "saltă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nouă, creștină. Religia lui Cristos a pătruns în toate părțile societății în acele veacuri din Evul Mediu și prin acestea se răspîndi asemenea unui balsam peste plăgile infectate; ea a insuflat un nou curaj, o nouă viață neamului omenesc dezorientat, împovărat, obidit de veacuri de nenorociri; ea a adăpostit omul sub aripile sale materne, iar acesta, deja îmbătrînit, s-a reîntors, după un miraculos șir de lungi și crude încercări, la vîrsta primei copilării; ea și-a educat acest copil al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din universități erau teoreticieni puri care aveau mult timp pe care să și-l dedice scrisului, dezvoltînd argumente și fiind și plini de ambiții polemice care îi motivau spre și mai subtile distincții. În primele secole, oamenii învățați erau Episcopi împovărați cu ocupații mai serioase" (Discursuri etc., 5 Cap. XX). 89 Iată, din nou, cum un lucru conduce la altul: metodele greșite generează profesori înșelători; acest lucru contrastează puternic cu stima pe care cei din vechime o aveau pentru învățătorii creștini
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pivniță țineam nu numai lemne și cărbuni, ci și cartofi și, îngropați în nisip, ca să nu degere, morcovi. Iarna, când coboram adesea ca să scot și uneori să sparg lemne, îmi plăcea să-mi încarc până la bărbie brațele cu ele. Astfel împovărat, începeam să urc încetișor scara, treaptă cu treaptă... Cred că pot să opresc aici aceste evocări „subterane”, pe secvența ascensiunii abia începute, când mai sunt încă destule trepte de urcat... Parcurgem întâmplări interesante, citim cărți interesante, cunoaștem oameni interesanți, trăim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Păstorul cel bun» (In 10,11). «Eu sunt Poarta oilor» (In 10,7). Dacă îi este sete cuiva, să vină la Mine» (In 10,7). «Unul este Învățătorul vostru: Cristos» (Mt 23,10). «Veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați» (Mt 11,28). «Învățați de la Mine că sunt blând și smerit cu inima» (Mt 11,29). Când avea să le transmită Apostolilor puteri speciale, Le va spune: «Nu voi M-ați ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
durere imensă a suferit biata mama la pierderea celor două fiice... De aceea, uneori, depăna amintiri și câte o lacrimă spăla obrajii supți de griji și de vreme. Îmi făcea o deosebită plăcere să-i ascult secvențe din viața ei împovărată... Nu se descuraja însă și cu multă voință se îmbărbăta și se avânta în vâltoarea vieții. Trăia clipe fericite alături de noi și de tata care a prețuit-o nespus. Preferata mamei era Oltea, dar cu mine discuta uneori lucruri mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-sunt sigură că alegerea ta are să fie perfectă, ca perfecțiune umană și morală. La mulți ani, draga mea. M. c. p. Duminică, 31 decembrie [1950] În graba mare, dulcea mea copilă, ultimele cuvinte din 1950. A fost anul cel mai împovărat de griji până la 15 septembrie; de atunci încoace a fost mai milostiv. Am în fața ochilor telegrama ta. A sosit azi-dimineață la ora 10; aș fi vrut să mai lenevesc în pat, dar treburile gospodărești sunt necruțătoare. Ca să pot bea un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Duc de Lévis, Souvenirs et portraits, Domnul Le Pelletier de Morfontaine, care a fost multă vreme staroste al negustorilor sub Ludovic al XVI-lea, avea inteligență, cultură, franchețe, un ton fără cusur, și totuși n-am cunoscut pe nimeni mai împovărat de ridicol decât el. Era destul de înalt, foarte slab. La vreo cincizeci și cinci de ani, câți avea când l-am cunoscut, chipul lui era palid și veșted; ca să-și mai însuflețească tenul, își punea un strat gros de pudră
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
minoritate de creștini. Fiecare ca la el acasă. Toate sediile serviciilor publice, justiție, sănătate, educație, au fost transferate în orașul de sus, unde sunt concentrate industriile, subvențiile și locurile de muncă. Jos, Nazaretul de altădată se simte în același timp împovărat și ușurat, redus la neproductiva găzduire a pelerinilor. "O să vă vină greu să găsiți un dulgher la noi. Ei au mașini, noi avem poluare, îmi spune un mic comerciant care știe bine cine a fost Iosif. Ne stingem încet-încet." Totuși
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu Frumosu Neculai, șeful ofici ului poștal din Comănești, care aveau un copil mic și aveau nevoie de ajutorul cuiva pentru creșterea și supravegherea micuțului. Aceasta era preocuparea sorii mele, tot pentru a aduce un ban în plus în casa împovărată și lipsită de stâlpul ei. Acasă, acum, eram doar eu și mama, mama - cu gospodăria, eu - și cu treburile din jurul casei, dar mai ales cu cartea care nu mi se părea de loc ușoar ă. Cele două luni de școală
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
decât de obicei, prin gesturi simple și grabnice îi dădea o binecuvântare rapidă, se ridica repede în picioare și chema religiosul care îl aștepta în curtea conventului: «Condu-l imediat la San Zeno in Monte!». Și, în timp ce își ajuta prietenul împovărat să urce în trăsură, cu un ton mult mai binevoitor îi susura: «Calvarul și crucea dumneavoastră este acolo sus, la San Zeno in Monte. Acolo vă vrea Dumnezeu!». În toropeala dintr-o noapte agitată, pătrunsă de suferințe fizice și morale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aici. Deși te îndrepți spre un mal îndepărtat, eu nu voi face altceva decât să merg după tine. Într-o zi, te vei întoarce la mine, Luana. Ai jurat în fața Domnului. Nu te va lăsa să faci altfel. Ea coborî împovărată scările și o dată ajunsă în stradă izbucni în plâns. Lacrimi amare, puhoaie devastatoare gata să inunde pământul, arzându-i obrajii, pustiindu-i sufletul, perdea opacă și dureroasă prin care nu reușea să vadă drumul pe care trebuia să apuce. CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Dengakuhazama, Nobunaga Însuși mânuia o lance, Înfruntându-i pe soldații lui Yoshimoto. Era foarte probabil ca ostașii doborâți de Nobunaga nici să nu fi avut habar cine fusese adversarul lor. Rănind grav câțiva oameni În timp ce Înainta, Nobunaga galopa spre cortul Împovărat. — Arborele de camfor! răcni el, când un om de-al său alergă pe-alături. Nu-l lăsați pe seniorul din Suruga să scape! Probabil e În cortul de sub copacul de camfor! Nobunaga ghicise pe loc unde trebuia să se afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
bînd în apriga-ncleștare Ca să-și hrănească rodul, ca să-și încînte-ascunșii fii și fiice 105 Care departe-n tainițele-ascunselor palate Văzut-au vastă războire și bucuratu-s-au dorind să prindă viață În lumile lui Enitharmon. Cu putere vînturile-asurzitoare, De nori împovărate, mugesc în jurul Scaunului de domnie. Oile lînoase, abătute, Prin bătălie umblă. Întunecat și fioros Taurul furia 110 Și-o varsă 226 prin Pămîntul ce se lúptă. Leii urlînd în flăcări, Tigrii în fum ce se revarsă. Șarpele codrilor Și-al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tratau cu autoritățile provinciale musulmane sau cu reprezentanții guvernului central. Pe lîngă aceasta, însăși lipsa aplicării legii din unele zone le garanta acestora o anumită libertate. Existau peste tot păduri întinse, munți inaccesibili și mări unde familiile sau indivizii excesiv de împovărați își puteau găsi scăparea. Imperiul Otoman nu a deținut niciodată un control ferm asupra teritoriilor din jurul mărilor. Cu totul alta era situația din ținuturile habsburgice. Aici funcționa un sistem seniorial, iar nobilimea domina pretutindeni conducerile locale și menținea majoritatea populației
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la „dionisiacul fantastic” la „halucinația banalului”. Cu Întâiul Eminescu (1998) va încerca o reinterpretare a operei eminesciene din perspectivă contemporană, respingând festivismul și mitizarea facilă. Izbutind să dizolve clișeul didactic cu care imaginea lui Eminescu a fost atât de des împovărată, exegetul nu se mai referă strict la text, ci încearcă plasarea acestuia în contextul literaturii universale și în spațiul, mai larg, al culturii. „Semnificația” propriu-zisă a textului investigat, „decriptarea” vor deveni obiective ale analizei numai după ce opera lui Eminescu va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
pe 29 august, ar fi de asemenea primele, de când Kim Jong-un a preluat puterea în Japonia, după moartea tatălui său Kim Jong-il, din decembrie 2011, un semnal că fiul fostului conducător ar putea elibera sistemul japonez de conducerea rigidă a împovăratului stat. Japonia va aduce în discuție răpirile, dar nu se știe dacă acest subiect va apărea și în întrevederi viitoare, după cum a declarat oficialul japonez Osamu Jujimura. Recuperarea rămășițelor soldaților care au luptat în al doilea război mondial în peninsula
Japonia și Coreea de Nord - istoria primei întâlniri după patru ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57737_a_59062]
-
prin jocul în oglindă al celor doi câini, jucăria de pluș care trece de la un frate la altul, talisman și veriga legăturii ce sfidează timpul, și animalul de companie a cărui moarte are o stranie funcție de catharsis al unei memorii împovărate. Între fapte și cititor se interpun filtrele a două confesiuni: cea a naratorului-personaj care își rememorează primele experiențe infantile (aproape în regimul unei suite de ședințe de psihanaliză) și cea a prietenei părinților, în relatare indirectă. De aici se creează
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
până la cele mai fine mecanisme de producere a emoției estetice. Cu alte cuvinte, ar trebui să citim cartea că pe o ficțiune critică pentru a transforma lectură într-o delectare intelectuală. Din nefericire, însă, lipsiți - cum suntem - de spirit ludic, împovărați, până la deformare, de un vetust simt al răspunderii față de soarta literaturii, nu ne putem îngădui o asemenea libertate. Privim lucrarea cu toată seriozitatea și îi sesizam, fără plăcere, caracterul propagandistic. Totodată, ne gândim cu compătimire la Mircea Cărtărescu, descoperindu-l
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]