176 matches
-
de cinci hectare, orfani de război. Din procesul verbal încheiat la 30 august 1931 aflăm că din cele 4816,39 ha ale moșiei Cavadia au fost expropriate, pentru colonizare, 2027,4 ha repartizate în felul următor: 1818,5 ha la împroprietăriți, 627,99 ha pășune comunală, 125 ha rezerve de interes obștesc, 125 ha vatră comunală, 92,549 ha improductiv, drumuri, șanțuri. Hotarele dintre moșii erau reprezentate de prezența unor cruci de piatră dispuse la distanțe inegale unele de altele. Pe
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
est a satului Bordei Verde. Localitatea a fost înființată pentru stabilirea locuitorilor din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren aici. Satul Vintilești s-a populat efectiv abia după 1930, când locuitorii împroprietăriți încep să renunțe treptat la naveta sezonieră către localitățile lor de origine și să se stabilească definitiv aici. Primul locuitor care s-a stabilit definitiv în Vintilești a fost Vasile Sârbescu, din cătunul Sârbești, comuna Vintilă Vodă, județul Buzău, în
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Mitruș Ivan, Mitruș Mihalache. Primii trei au decedat în timpul confruntărilor, urmașii lor ca și cei rămași în viață au fost împroprietăriți cu loturi de pământ de circa 3 - 5 hectare. În această perioadă Mitruș Niculae și Mitruș Ivan devin săteni împroprietăriți ai comunei Suraia care lua ființă în acele vremuri. Tot în acele vremuri, Trandafir Gheorghe din Lisa, viitorul socru al lui Mihalache Ion din Cioara ( n.1863- m.1958 ), devenea sătean împroprietărit al comunei Suraia. Se stabilesc de asemenea în
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
perioadă Mitruș Niculae și Mitruș Ivan devin săteni împroprietăriți ai comunei Suraia care lua ființă în acele vremuri. Tot în acele vremuri, Trandafir Gheorghe din Lisa, viitorul socru al lui Mihalache Ion din Cioara ( n.1863- m.1958 ), devenea sătean împroprietărit al comunei Suraia. Se stabilesc de asemenea în acele vremuri cu domiciliul în Cioara: Ștefan Marioara, Florea Oancea (poreclit Florea Izlăzeanu) și Ștefan Spaloghe, veniți din Izlaz, ai căror părinți erau împroprietăriți pe raza comunei Cioara În războiul pentru independență
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
case dintre care 15 erau puștii 1828 - Prin înființarea satului Dolhestii Mici, sătul Dolhesti își schimbă denumirea în Dolhestii Mari 1832 - Recensământul din acel an menționează 328 de familii 1854 - Arendașul Stați construiește pridvorul Bisericii 1864 - prin Reforma Agrara sunt împroprietăriți 84 de clacași și 170 de pălmași 1864 - se înființează prima școală. În primul an s-au înscris la cursuri 18 copii. În primii ani școală a funcționat în cadrul bisericii din sat, primul lăcaș de învătământ fiind construit din lemn
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
o moară de apă și două biserici (una în Jilava și una în Mierlari). Existau atunci aflau doi mari proprietari de pământuri: Petrovici Armis, care stăpânea 1596 ha și George Diamandi, care stăpânea 500 ha. Țăranii stăpâneau 1082 ha. Locuitorii împroprietăriți erau în număr de 149, iar cei neâmproprietăriți 287. Comuna avea două școli, una la Jilava, cu 23 elevi și una la Mierlari, cu 10 elevi, două biserici, la Jilava și la Mierlari; o bancă populară, o moară cu benzină
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
țaristă era centrul administrativ al volostei cu același nume. În 1902 în Fălești erau 803 case, cu o populație de 3993 persoane, inclusiv 870 evrei veniți din Galiția ; o biserică, trei sinagoge ; un dispensar ; 2 școli elementare rusești. Țăranii români împroprietăriți posedă 580 desetine de pământ. În prima jumătate a secolului XX, în vremea regatului României, Fălești e înregistrat cu o populație de 4426 de suflete, dintre care bărbați - 2180, iar femei - 2246. La 30 iunie 1940 (pentru timp de un
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Ideea era că oamenii care dețineau ferme aveau mai multe de pierdut pe câmpul de luptă și, astfel, ar fi luptat mai puternic și mai îndelungat decât mercenarii sau cei recrutați. Atât timp cât Romă avea o mare populație stabilă de tineri împroprietăriți, acest sistem a funcționat, soldații putându-se întoarce la fermelor lor să muncească când nu erau plecați în campanie. Aproape nesfârșita serie de războaie ce a urmat după cele punice a făcut însă că armata să nu se mai poată
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
reforme a fost mic, după cum mică a fost și întinderea loturilor acordate în suprafețele de teren de „La Bradu” și „Peste Olt”, terenuri aflate la acea dată în posesia sașilor din Bradu, care au fost deportați în Rusia. Bucuria celor împroprietăriți a fost însă de scurtă durată, deoarece ei au fost primii care au fost obligați să se înscrie după doar cinci ani, în 1950, în Gospodăria Agricolă Colectivă (G.A.C.). Alegerile din 19 noiembrie 1946 când Partidul Comunist Român și-
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Mari, împreună cu satele Alba și Lupeni. Nicolae Filipescu-Dubău, preciza în Dicționarul geografic al județului Dorohoi că "satul Bașeu are 96 familii cu 495 suflete, .- parte din așezări sînt mai bune, altele mai slabe, unele au grădini, altele livezi, iar sătenii împroprietăriți aveau 280 ha și 69 ari". Într-o monografie întocmită în anul 1940 de învățătorul din sat, Vasile Turic, rămasă în formă de manuscris se arăta că: "Populația satului numără în total 158 familii, cu 904 locuitori din care 416
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
era probabil vorba de Mustafa, unul dintre primii locuitori ai satului. Actualul nume al satului i-a fost atribuit după numeșe unuia dintre primii locuitori ai lui, Teodor Comănescu. Primii coloniști au venit după 1877, dar un grup masiv de împroprietăriți a venit în anul 1893 din Albești și Urluiasca, județul Olt. Satul Tătaru a fost întemeiat de tătarii care s-au retras din Crimeea. Primii coloniști tătari au găsit în momenztul venirii trei bulgari care aveau o mică fermă agricolă
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
Sunt vii și grădini cu pomi. S-a introdus uscarea prunelor și a fructelor, care se transportă în Rusia prin Călărași. Într-o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619 curți, 2031 de oameni, 2220 desetine de pământ împroprietărit (acordat țăranilor în virtutea legii agrare din 1868) și 1120 desetine de pământ propriu al locuitorilor. În 1917 Școala de învățare a scris-cititului se reorganizează în Școala bisericeasc parohială de doua clase. Între 15 mai și 1 iunie 1918, Directoratul Instrucțiunii
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
prin Ion Mihalache, portofoliul Ministerului Agriculturii. În această calitate, Mihalache s-a ocupat, împreună cu o comisie de miniștri, de pregătirea unui proiect de lege agrară care prevedea reducerea substanțială a proprietăților marilor moșieri și plata unor despăgubiri reduse de către țărănii împroprietăriți. În urma refuzului regelui Ferdinand de a semna mesajul de trimitere a proiectului de lege în dezbaterea Parlamentului, datorită faptului că a socotit proiectul prea radical, la 12 martie 1920 Ion Mihalache și-a dat demisia din guvern, ceea ce nu a
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
Basarabia și Bucovina la muncă forțată, unde multe dintre ele au murit sau au fost executate. Deportații au fost declarați de regimul stalinist inamici ai clasei muncitoare. Printre deportați au fost polițiști, soldați, clerici, proprietari de terenuri (boieri și țărani împroprietăriți), membri ai partidelor politice, precum și toți cei care își exprimaseră dezacordul față de regim (o mare parte din populație și majoritatea populației educate), stâlpii culturii românești. În plus, populația de etnie română a fost mutată de la regiunile de graniță. ("Vezi și
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
confirmat dreptul de proprietate al Fondului Bisericesc asupra celor 192.000 ha. În campania electorală din 2004, Guvernul Năstase, luând în serios angajamentul Alianței Dreptate și Adevăr de a restitui pădurile Bisericii în Bucovina, printr-o ordonanță de urgență a „împroprietărit” Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților cu 90.000 ha. De reținut, că Fondul Bisericesc și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților erau proprietari de drept și nu aveau nevoie de împroprietărire ci, de lăsarea în deplină proprietate și netulburată posesie a terenurilor sale
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
mai ales vase de lut datînd din epoca romană (sec.II-IV). Satul este așezat într-o regiune de deal, în apropierea dealului Movilei Măgura, sat ce făcu parte pe timpuri din volosti Cornești. Țăranii posedau 800 de desentine de pămînt împroprietărite. La sfîrșitul sec. XIX începutul sec. XX proprietarul - moștenitor Leopard poseda în sat și la Bocana 876 desentine de pămînt. În anul 1870 aici s-au constatat 61 de case de locuit cu 527 de suflete, iar în 1875 - 66
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
de la orașul Bălti. În sat există o biserică creștină. În anul anul 1903 s. Cucueți are deja 84 case, o biserică cu Hramul Sf. Troița, o populatie 810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pămînt o parte romîni împroprietăriți pe pămîntul Mănăstirii Sf. Mormînt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Șunt vii și livezi. Date despre sat șunt evocate în Anuarul Statistic al Basarabiei pentru anul 1923 care în majoritatea parte se bazează pe
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și meseriași neputându-și asigura traiul în spațiul județului emigrează în America și în celelalte provincii românești Mișcările în cadrul claselor sociale sunt continuate și după primul război mondial, după reformele agrare și după desfințarea definitivă a clasei nobililor. Apariția țăranilor împroprietăriți au ca efect principal crearea unui context favorabil pentru educația copiilor de țărani, din rândul acestora desprinzându-se meseriași și intelectuali, o parte dintre aceștia părăsind satul pentru centrele culturale și industriale din orașe. Sistematizarea teritorială realizată în perioada comunistă
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor și lipsa utilajelor agricole moderne au dus la scăderea producției agricole în următorii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabilă. Reforma agrară
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
iar metoda negocierii nu a mai putut fi aplicată. Reforma agrară de la 1864 a avut și numeroase neajunsuri, care au dus la răscoalele țărănești de mai târziu. Pământurile acordate au fost insuficiente necesităților reale ale familiilor rurale. Mai mult, țăranii împroprietăriți nu au fost susținuți pentru a deveni fermieri moderni, motiv pentru care agricultura a rămas pentru mult timp la un nivel înapoiat. Datorită despăgubirilor pe care trebuiau să le plătească, țăranii au trebuit să facă față unei poveri fiscale excesive
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
locuitorilor din zona montană a județelor Prahova și județul Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren, în urma exproprierii moșiei Bordei Verde, aparținând Eforiei Spitalelor Civile Satul Vintilești a început să se populeze efectiv abia după 1930, când locuitorii împroprietăriți încep să renunțe treptat la naveta sezonieră către localitățile lor de origine și să se stabilească definitiv aici. Primul locuitor care a decis să se stabilească definitiv în Vintilești a fost locuitorul Vasile Sârbescu, din cătunul Sârbești, comuna Vintilă Vodă
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
Guvernul a trimis un inginer, pe nume Neculcea, care a măsurat și parcelat moșia Ciornohal și a mărit satul cu încă trei sute de locuitori, veniți din alte comune și care erau lipsiți de pământ. Satul înființat în 1880 cu noii împroprietăriți însurăței, pe moșia Ciornohal. Avea o suprafață de 1436 hectare și o populație de 193 familii, cu 10-12 suflete. Locuitorii din acest sat au venit din comunele Salcea și Călinești din plasa Siret, cei mai mulți fiind la origine ruși. Comisia de
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
săteni cunoscute sub numele de spornici (însurăței) au așteptat 15 ani până au fost împroprietăriți. Între 1864 - 1876 s-au continuat lucrările de aplicare a legii rurale prin delimitări, revizuiri de măsurători, rezolvări de conflicte între proprietarii de moșii și împroprietăriți, constituiri de noi comisii. În anul 1873 s-au întocmit tabele și liste cu însurățeii. La 25 iunie 1876, 400 de însurăței reclamă că nu au primit pământul promis prin articolele 5 și 6 din legea rurală a lui Al.
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de săteni, sub denumirea de însurăței, printre care și strămoșii locuitorilor din Gheorghe Lazăr, primind în total 229.063 ha. Pentru că unii au fost excluși de pe liste, iar alții nu s-au prezentat, cifra s-a redus la 48342 de împroprietăriți, din care la 36947 li s-au dat și locuri de casă. Au luat ființă astfel 130 de comune și 26 de cătune noi pe moșiile statului. Printre acestea se număra și Gheorghe Lazăr, în 1884. Foștii clăcași s-au
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]