353 matches
-
figura nemișcată în același loc și teama de a nu o mai zări. în fiecare dimineață, pe locotenentul Razman îl încerca mai întâi o senzație de furie și neputință, ce-l determina să-l blesteme cu glas tare pe acel împuțit de „Fiu al Vântului“ care încerca să-și bată joc de el, și în fiecare dimineață își dădea seama că, în fond, în adâncul sufletului, se simțea mulțumit văzând că nu se înșelase în privința targuí-ului. — Trebuie să ai mult curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că tot ei or să spele, vezi de treabă, trimite-i numai după teu și cârpă și-s băieți de-nțeles, bine crescuți, că doar cine i-a crescut dacă nu noi? Nu le-o plăcea nici lor c-au împuțit tot etajul după ce au mâncat ca porcii, până au dat în pântecăraie, că-i știi doar că-s la fel de debili la stomac ca la cap. Au circuitele inversate, ăștia sunt, lasă-i în plata lor dacă nu vor să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de francezi, italieni, nemți... Străinii are condiții, dragă, ie de alt fason. Poți să ai toată-ncrederea că-i asigură copilului un viitor. Nici nu se compară cu ce i-ai oferi tu aici. Tu nu vezi că s-a-mpuțit toate treburile și că, pe zi ce trece, se împute mai tare? I-ai face un mare bine copilului și te-ai ușura și tu. Cred că mi-ar fi greu. Am prins drag de el, nășico, de ce nu vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
alt fason. Poți să ai toată-ncrederea că-i asigură copilului un viitor. Nici nu se compară cu ce i-ai oferi tu aici. Tu nu vezi că s-a-mpuțit toate treburile și că, pe zi ce trece, se împute mai tare? I-ai face un mare bine copilului și te-ai ușura și tu. Cred că mi-ar fi greu. Am prins drag de el, nășico, de ce nu vrei să mă-nțelegi? — Ești proastă? Cine nu te-nțelege? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dai să beau puțin, că simt tremuriciu’. Mi s-a făcut rău cînd am văzut cum Îi atîrna capu’. Așa că i-am dat să bea puțin. Și cu gălbejiții ce facem? — Vreau să-i scoatem cît mai repede. PÎnă nu Împut cabina. — Unde-i lăsĂm? — Direct pe plajă. — Întoarcem acum? — Da, sigur. Intră Încet. Am trecut ușor peste recif, pînĂ puteam vedea plaja strălucind. E destulă apă deasupra recifului și, odată intrat În golf, ai parte numai de nisip și pante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
afundă în zare. Nu cred că o să reziste mai departe de Giurgiu. Începe să plouă. C XVII După deparazitare, Tubu nu mai iese de sub birou două zile. Cosmin se teme să nu fi făcut acolo vreun scurtcircuit, să nu se împută. Îi e și teamă să mai iasă după țigări. Când e supărat, birmanezul face pipi peste tot în casă, deși cel mai mult îi place să inunde patul. Aveți idee cum miroase urina de pisică? L XXIV Caritasul ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
învârteau în jurul agitațiilor recente. Încetul cu încetul, zona de interes s-a lărgit spre trecut și viitor. Unii îl regretau pe Ceaușescu, în timpul căruia aveai de muncă și bani. Alții își aminteau că în ultimii ani înainte de Revoluție treaba se împuțise rău: rafturile magazinelor erau goale, nu mai găseai nici măcar becuri. La frizerie trebuia să vii cu lame de acasă dacă voiai să fii bărbierit. Încă puțin și am fi ajuns ca în Cuba, să creștem porci pe balcoane. Oricum, rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înșelată: de ce nu i-a spus nimica despre "stîrpitură" asta care intră în camera lui ca la ea acasă? Plânse și se liniști puțin, dar nu vru să mai rămâie. Plecă posomorâtă ca o martiră. ― Vezi ce-mi făcuși? îi împută pe urmă doamna Alexandrescu. Mă așteptam că ai s-o pățești odată cu lecțiile dumitale, că nu te mai astâmperi și n-ai răbdare deloc... Ei, acuma ce te faci? Trebuie să fii delicat cu Tanța, că ea e foarte sensibilă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sun, ca la dumneata azi, sun, și nimic ! Nu răspunde nimeni ! Când îmi luasem gându și ziceam să plec, o auz : Intră, te rog, și scuză-mă, madam Delcă ! Eee-tee, să te scuze ăl cu coarne ! Că dormi de te-mpuți pân-la amiază ! Și când intru, ce să vezi ? întuneric beznă ! Să-ți rupi gâtu, să-ți rupi picioarele, să nu mai scapi viu d-acolo ! Bâjbâi io, mă lovesc de toate alea, mese, scaune, bâjbâi toți pereții și dau să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și de emoție l-ați băgat în buzunar. Sunteți colecționar de contondente ? Numai vinerea. Mda. Poate doriți icre negre. Negre nu că prea sunt de doliu. Poate aveți roșii. Roșii nu, că nu ținem zarzavaturi, că sunt perisabile și se împut. în schimb avem căței de ceapă la borcan. Doriți ? Da. Aș dori să știu de ce ziceți căței de ceapă dacă cățeii sunt, în genere, de usturoi?... In genere da, dar aceștia sunt căței speciali de import ca și tekelii. Nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nu căutau să intre în vorbă cu nimeni, nici să lege amiciții. Seara cinau în cameră, încălzind mâncarea la mașina de spirt, pe care o puneau pe culoar. Odată, domnișoara Dorina, trecând pe acolo, făcu o gălăgie nemaipomenită: ― Cine a împuțit culoarul cu spirt! Brrr! Nu poți să-ți tragi sufletul de miros. Asta-i nesimțire curată! De atunci surorile Deleanu (acesta era numele lor de familie) au mai întrebuințară mașina de spirt. Izolarea lor voită trezi, cum era de așteptat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ascultat. 17. Acum așa vorbește Domnul: "Iată cum vei cunoaște că Eu sunt Domnul. Am să lovesc apele rîului cu toiagul din mîna mea, și ele se vor preface în sînge. 18. Peștii din rîu vor pieri, rîul se va împuți, așa că le va fi greață Egiptenilor să bea din apa rîului." 19. Domnul a zis lui Moise: "Spune lui Aaron: "Ia-ți toiagul, și întinde-ți mîna peste apele Egiptenilor, peste rîurile lor, peste pîraiele lor, peste iazurile lor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat toiagul, și a lovit apele rîului, sub ochii lui Faraon și sub ochii slujitorilor lui; și toate apele rîului s-au prefăcut în sînge. 21. Peștii din rîu au pierit, rîul s-a împuțit, așa că Egiptenii nu mai puteau să bea apa rîului, și a fost sînge în toată țara Egiptului. 22. Dar vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s-a împietrit, și n-a ascultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Și Moise a strigat către Domnul cu privire la broaștele cu care lovise pe Faraon. 13. Domnul a făcut cum cerea Moise; și broaștele au pierit în case, în curți și în ogoare. 14. Le-au strîns grămezi, și țara s-a împuțit. 15. Faraon, văzînd că are răgaz să răsufle în voie, și-a împietrit inima, și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. 16. Domnul a zis lui Moise: "Spune lui Aaron: "Întinde-ți toiagul, și lovește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
a zis: "Nimeni să nu lase ceva din ea pînă a doua zi dimineața." 20. N-au ascultat de Moise, și s-au găsit unii, care au lăsat ceva din ea pînă dimineață; dar a făcut viermi și s-a împuțit. Moise s-a mîniat pe oamenii aceia. 21. Astfel, în toate diminețile, fiecare strîngea cît îi trebuia pentru hrană; și, cînd venea căldura soarelui, se topea. 22. În ziua a șasea, au strîns hrană îndoit, și anume doi omeri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Sabatul închinat Domnului, coaceți ce aveți de copt, fierbeți ce aveți de fiert, și păstrați pînă a doua zi dimineață tot ce va rămînea!" 24. Au lăsat-o pînă a doua zi dimineață, cum poruncise Moise, și nu s-a împuțit, și n-a făcut viermi. 25. Moise a zis: "Mîncați-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veți găsi mană pe cîmp. 26. Veți strînge timp de șase zile; dar în ziua a șaptea, care este Sabatul, nu va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
unii pe lângă garduri, alții pe lângă ziduri,care pe marginea aleilor, care, direct, prin curte, azvârlite, pur și simplu,ca niște zoi. Lucrul a mers,în felul acesta, cât a fost,încă, o bucată de iarnă. După desprimăvărare, brânza s-a împuțit. Și s-a împuțit, rău de tot, după ce timpul s-a încălzit de-a binelea. Pe măsură ce vremea se încălzea, Coada Vacii devenea tot mai parfumată. Și era, peste tot, oriunde te întorceai, o putoare de parfum, de-ți venea să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe lângă ziduri,care pe marginea aleilor, care, direct, prin curte, azvârlite, pur și simplu,ca niște zoi. Lucrul a mers,în felul acesta, cât a fost,încă, o bucată de iarnă. După desprimăvărare, brânza s-a împuțit. Și s-a împuțit, rău de tot, după ce timpul s-a încălzit de-a binelea. Pe măsură ce vremea se încălzea, Coada Vacii devenea tot mai parfumată. Și era, peste tot, oriunde te întorceai, o putoare de parfum, de-ți venea să iei câmpii. După ce vestea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ce trăi, avea și de unde trimite, acasă,la familie. În câteva concedii, cu echipe specializate, și-a construit o vilișoară. Căci era era vilelor. Acumaîși pusese în gând, ca, acest concediu,în care venea, să fie ultimul.Că se cam împuțise brânza și pe acolo. Gata, hotărâse,împreună cu soția, și cu odraslele, care,între timp, se ridicaseră binișor; gata! De-acuma, va rămâne acasă;își va cumpăra stupi,își va organiza o mică prisacă, și-și va vedea, liniștit și cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
reușește însă, e formidabil. - Odată un pacient ia adus un pește. Plocoanele îl jignesc dar Tudurachi, în loc să-i spună omului verde în față „fugi, dom’le, cu peștele dumitale !”, l-a băgat la frigider și l-a lăsat să se împută. Afară de el nimeni n-a știut ce s-a întâmplat. - Ai zice că e original, dar originalitatea doctorului Tudurachi e o absurditate. - Asta îl și face simpatic. Și-ar da cămașa de pe dânsul ca sajute pe cineva. - Dar mai totdeauna
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
gîtuit de o disperare de nedescris, Înjurînd vulgar: — Gorile idioate, adunătură de cioroi cu cap de lemn și minte de găină! urlă el sufocat, ducîndu-și mîinile la gît. Mă, imbecililor, parc-ați fi din neam de catîri căpățînoși! Mă, șleahtă Împuțită de bestii cu chip de maimuță! Dacă-ați avea dinamită-n loc de creier, nu v-ar ajunge nici să vă suflați nasul! Mă, cretinilor, parc-ați avea sînge de cucuvaie! Las-că v-aranjez eu, mă, corcituri smolite! țipă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
am adunat și noi la un pahar de vorbă“ - zice. „Mi se pare mie că nu-i numai vorbă. Dac-ar fi numai vorbă“ - am zis - „apoi trebuie că-i vorbă foarte tare de se simte-n răsuflarea omului și-mpute locul de nu te poți apropia.“ Pfu! un miros Îngrozitor de rachiu stătut, de-l tăiai cu cuțitul. „Să-ți spun drept, și eu am stat de vorbă de multe ori la viața mea, dar asta n-a avut niciodată asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trăiau în residential community și intentional community. Tricoul negru cu bebelușul sub formă de schelet. Hippioții iubesc natura. Hippioții din Global Ecovillage Network. La început a fost un kibbutzim (sat, adică) Rishon LeZion care fu întemeiat în praf și călduri împuțite în plină vară, la sfârșit de iulie, de zece sioniști din Harkovul ucrainean la 1882. M-ați înțeles? Băgați aici și pe Aurobindo Ashram. Mănăstirea budistă care așa se numește: ashram! În Pondicherry, fosta Indie franceză căruia i se mai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
noastre curative este în mod necesar pesimistă. — Dacă tot ce zici e adevărat, de ce să previn lumea? Nokes se ridică în picioare și spuse tare și răspicat: — Pentru că institutul e bolnav de lăcomie și se răspîndește ca un cancer, pentru că împute continentele și distruge lucrarea Domnului! E îngrozitor ca un preot să mărturisească un asemenea lucru, dar uneori nu îmi pasă atît de cei pe care îi mănîncă institutul, cît de plantele, animalele și aerul curat pe care le distruge. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
menține într-o stare de conștiență. între timp, o parte a minții lui încerca să se elibereze trăind disperarea unui șoarece prăjindu-se într-o cușcă rotitoare. „Oprește-te! Oprește-te! Oprește-te!“ „Nu poți.“ „De ce? De ce? De ce?“ „Ți se împute mintea. Mințile fără iubire se hrănesc mereu cu viermi.“ „Cum să ajung la iubire?“ „Nu poți. Nu poți.“ Ceva se întîmplă la puțină vreme după cinci dimineața. Lupta împotriva gîndurilor legate de păduche și împotriva somnului care-i făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]