295 matches
-
SUPORTĂM! FIINDCĂ, ALE DRACULUI DE MAME OVREICE CE SUNTEȚI, AȚI DEVENIT DE-A DREPTUL INSUPORTABILE! Am citit ce-a scris Freud despre Leonardo, doctore, și, iartă-mi trufia, dar exact astea-s fantazările mele: îmi tot apare pasărea asta uriașă, înăbușitoare, dând frenetic din aripi, și-mi acoperă fața și gura de nici măcar nu mai pot să respir. Ce dorim noi, eu, Ronald și Leonardo? Să fim lăsați în pace! Fie și numai pentru câte o jumătate de ceas! Nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
răsunau solemn între zidurile încărcate de sfințenie, priviseră unul în ochii celuilalt cu puterea certitudinii că aveau în față o viață întreagă pe care așteptau cu bucurie și cu dorința arzătoare să o trăiască la maximum. Aerul devine cald și înăbușitor în mașină, dar Marius nu mai are timp să roage șoferul să deschidă geamul. Deja vede imaginea binecunoscută a acoperișului înalt acoperit cu ardezie neagră. De o parte și alta a străzii se aliniază vile impunătoare pe a căror pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
am plecat pe drumul de pietriș și nisip spre Gorgova. Cum vă spuneam mai sus, drumul înainta între două canale cu malurile piezișe, de vreun metru și jumătate până la apă. Se făcuse noapte și ploua, ploua mereu, și era acum înăbușitor de cald. Pe deasupra, roiau și țânțarii, mari și foarte agresivi. La un moment dar, roata din față a luat-o spre stânga și apăruse pericolul de a ne prăvăli în apă. Am ieșit din mașină numai în slipuri, să împingem
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
deget, cu briceagul, ca să ne amestecăm sângele, ni l-am supt lacomi, unul altuia, din rănile stoarse... să rămânem măcar frate și soră întru... iar eu ți-am degustat, elegiac, licoarea menstruală... Și era o bucurie acută, dureroasă, o fericire înăbușitoare, când înțelegeam că o să revii, măcar pentru a-ți lua o bluză înflorindu-ți buricul abrupt, o fustă pictată absurd, cu papagali la poale, o pereche de blugi strâmți-mănușă, o șosetă albă, deraiată la franj, cu călcâiul puțin murdar, ruptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
sus să-mi strâng lucrurile. Kitty n-o opri. Era bucuroasă că o lăsa În pace. Dacă nefericirea plânge după companie, fericirea e egoistă. Doar că ziua ei era deja compromisă. Aerul cald, amețitor din Bel Air i se părea Înăbușitor acum. Soarele puternic devenise dintr-odată supărător. Asta ar fi trebuit să fie ultima ei zi de fericire, când se putea plimba pe deal, putea Înota, ultima zi când se putea bucura de dragostea ei pentru Matthew fără să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
decrepită al cupolei, a cărei cocleală dăduse frunzulițe și flori verzi-otrăvite, întinse spre orificiul din vârf, abia cât un bănuț (deși la acea înălțime trebuie să fi avut un diametru de câțiva metri între pereții ovali și dușumeaua înnegrită, puțind înăbușitor a urină și a fecale pietrificate, plutea ceva ce părea o ceață intens alburie, umplând tot acel spațiu de o copleșitoare singurătate. Mi-am dat repede seama însă că nu era decât pânză de păianjen, 69 deasă și învălătucită, ondulîndu-se
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pudice din mijlocul havuzului și am urcat treptele scării de la conac. Am deschis încet ușa dormitorului. într-o lumină verzuie (pe fereastră se vedea un bec aprins în vârful unui stîlp), colegii mei dormeau, mulți îmbrăcați, respirând greu. Aerul era înăbușitor. Putea a bere și a ciorapi murdari. M-am culcat, scoțîndu-mi doar pantofii, 162 m-am acoperit cu pătura peste cap și am adormit imediat, fără vise, cum nu reușisem niciodată în nopțile de la Budila. Doamne, cât de aproape sânt
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de icoane pe sticlă de jur împrejur, cu pianina aburită, scrinul pictat și draperiile stacojii, lucioase, ale geamului îngust și înalt până la tavan. Chiar și-n preajma verii, lângă soba de teracotă rece, mi se părea că acolo este mereu înăbușitor de cald, că spațiul este elastic și că se strânge în jurul meu și-al ei. Uneori ne simțeam ca doi gemeni strânși unul în altul într-un uter colorat halucinant, lipsit de deschidere, gemeni cărora orice naștere le este de la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
undeva, alături, se trânti o fereastră și, în liniștea care se instaurase pentru o clipă, se auzi cum sticla se face țăndări pe trotuar. — Pfui, făcu Sonia, e urât aici. Să mergem. În comparație cu balconul, camera lui Iag părea liniștită și înăbușitoare, de parcă s-ar fi făcut focul în sobă. Prin ușa închisă de la balcon, în întuneric, se vedea cum fața de masă se zbate ca o batistă fluturată de rămas-bun în gară. Ținând-o ne Sonia de braț, în căutarea comutatorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
înfricoșată, mai rămase un timp în așteptarea unei noi lovituri, apoi o porni spre ușă încet, cu mâinile atârnând și cu umerii prăvăliți neputincioși. Sub pervazul de piatră, în calorifere ceva țăcăni, șopoti, se prelinse. Dintr-acolo venea o căldură înăbușitoare. Pe masă, fitilul lămpii se stingea încet. Îmi simțeam nasul umflat, nu mai puteam să respir. Dincolo de fereastră, casa vecină începu să se strâmbe; hornul se desprinse și începu să plutească umed în cerurile metalice. Nici măcar n-am încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
mai mult așteptată. Se afla acolo, înconjurată de bărbați și femei în pragul agoniei, și ar fi fost de ajuns să sufle ca să stingă flăcăruia atâtor vieți firave dar s-a mulțumit să se așeze și să observe, ca și cum căldura înăbușitoare și lenea ar fi pus dintr-odată stăpânire pe sufletul ei. Câți ani a fost în stare Moartea să stea așezată la picioarele patului unui biet muribund? De câte ori s-a făcut că nu-i aude pe cei care o chemau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
dreptate, dar deocamdată nu pot face nimic. În deșertul ăsta blestemat am mai mult de o mie de oameni care se întrec, și ei sunt pe primul plan. Părăsind răcoarea confortabilului cort, Yves Clos și Amed Habaja dădură de căldura înăbușitoare a deșertului și de figura gânditoare a lui Nené Dupré, care aștepta la umbra unui salcâm. — Ce-a spus? întrebă nerăbdător. — Să încarci toate lucrurile de care ai nevoie și să decolezi în zori. — Și ce-a mai spus? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
O.N.U. pentru dezarmare, bunica s-a dus în sat să-și cumpere o pereche de ciorapi negri, pentru prohodul tatei după șase luni. N-a mai apucat să se întoarcă, deoarece un puseu de comă diabetică, pe căldura înăbușitoare a lunii august, a apucat-o pe uliță la câțiva pași de casă, unde o așteptam cu toții. Ca și supărările, bucuriile prea mari pot fi fatale unor vârstnici tarați. Păcat că bocitoarele care au jelit-o nu s-au ridicat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
drumuri pietonale de mai mulți sau mai puțini km lungime spre diferite destinații, frecventate de amatorii de plimbări. De la sosirea britanicilor în 1841, Victoria Peak a devenit zona rezidențială a europenilor pentru construirea conacelor (cu aprobarea guvernatorului), ferite de căldurile înăbușitoare de lângă mare. A existat și o lege, care a fost aplicată până în 1945, prin care chinezilor le era interzis să locuiască pe Vârful Victoria. Cei care locuiau sus, pe munte, erau transportați pe drumuri șerpuite, în lectici, de către muncitori chinezi
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
jena ei. Ceea ce făcea bătrânul era mijloc sigur de a-i înstrăina, prin ambiție, pe Otilia. Moș Costache stricase toată grădina cu materialele lui, și un copac, apăsat prea mult la rădăcină de cărămizi, începu să se usuce. Verile sunt înăbușitoare și prăfoase la București, și tot colbul de cărămidă sfărâmată, luat de vânt, umplea treptele scărilor, cercevelele și orice ciubucărie arhitectonică. Apoi bătrânul, grijuliu, nu lăsă lucrurile pe loc, ci le mișcă mereu. Ca să nu i se fure cărămizile, se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-ți cheile, aici (moș Costache întinse o mînăspre ele). Ar fi bine să mi le dai mie, să nu ți le fure cineva! În curând sosiră Stănică, Olimpia și cu doctorul Vasiliad, și odaia se umplu de inși. Atmosfera era înăbușitoare, fiindcă un miros fetid venea din partea bolnavului. Otilia deschise geamul de perete. Vasiliad consultă pe bolnav cu superficialitate, îi luă pulsul, îl privi în ochi. Fața îi arăta neîncredere și plictiseală. - Ei? Vasiliade, ce zici? întrebă, sugrumat de curiozitate, Stănică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în plină viteză, cu roți fumegânde și încinse precum cărbunii aprinși de mișcarea arzătoare și necruțătoare a acestei rostogoliri văzute de sus. Ce vâlvătaie! Ce aprinderi și ce stingeri în această mișcare înflăcărată și energică. Ce putere are acest fum înăbușitor din care țâșnește mereu, ici-colo, făptura învăpăiată a acestei flăcări care respiră, atât cât poate respira... Unii oameni trăiesc cu un fel de frică de viață, o frică față de viață în general, ca povară necunoscută de care nu te poți
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ce-ai de pufnești ? Ce-ai de sări așa ? Păi, nu ? Să vedem dacă se mai găsește v-unu ! Liniște. Mă zăresc în oglinda garderobului, într-un nimb de infuzori de praf, pe care i-a trezit raza aurie și înăbușitoare, strecurată pe lângă cartonul transperantelor. Mă zăresc cu neplăcere în oglinda garderobului... — ...da cum vine hoața aia de Oița, că tre’ să vină, mai are să-mi dea obzeci de lei, și de când mă duce cu vorba ! Cum vine hoața, îi zic
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să stăm pur și simplu, fără să facem nimic, În timp ce avionul se cabrează ca un cal scăpat din frîu ? În spatele meu, aud pe cineva care se roagă „Sfîntă Marie, tu, cea binecuvîntată...“ și mă trece un val și mai puternic, Înăbușitor, de panică. Lumea se roagă. Chiar se Întîmplă. O să murim. O să murim. Poftim ? Americanul de lîngă mine mă privește, cu chipul Încordat și livid. Am zis asta cu voce tare ? — O să murim. Mă uit lung la el. Ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Bulgaria, avură curând aceeași soartă și formează de atunci și până astăzi o parte integrantă a împărăției osmane. După acestea, împărăția bizantină, înclinîndu-se ea însăși spre pieire, nu mai izbuti de-a recuceri Bulgaria, în care elementul slav câștigă o înăbușitoare precumpănire numerică în defavorul celui românesc, ce rămase mare parte mărginit la Macedonia, o precumpănire ce se-ntărise pe cale politică și socială prin unirea cu regele sârbesc Șișman. În anul 1389 pe câmpul Mierlei de la Cossovo, elementul romîno-slav, întrunit în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cald al primului și imensului fum pe care-l trase În piept și se ascunse furios În spatele norului de fum fiindcă mătușa lui Îl certase din pricina articolului, iar bietul Lastarria nici nu se mai vedea prin perdeaua aceea de fum Înăbușitor și pe Lalo Bello Îl apucă un atac Îngrozitor de tuse. CÎnd răsună din nou muzica pentru Lastarria și apărură iarăși invitații În patio, istoricul cel gras se mutase cu cîțiva metri din loc și căuta un scaun și un whisky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
1) și îi explică deficitul ei de vitalitate (Sunt un turn cu un clopot nemișcat și tu încerci mereu să tragi de funie - II 4). Prea obosită (II 1) și nehotărâtă (II 4) pentru a face ceva, prinsă între ziduri înăbușitoare, strâmte, întunecoase, ea își afirmă urâtul incurabil : Nu este niciun leac împotriva acestei plictiseli, acestei ostenite pustietăți (II 3). Agamemnon o găsește pradă unui rău nedefinit (Mi-e rău... inima bolnavă - II 6), aproape metafizic (O ține în mână un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
petec de bumbac. Mă opresc și vreau să-i fotografiez. Revoltați îmi fac semn să plec. Sunt foarte susceptibili și această susceptibilitate a lor voi avea ocazia s-o constat și în altă parte. Trecem prin Cape Girardeau. Căldura devine înăbușitoare. Ne oprim și luăm masa pe câmp lângă o cișmea. Știu ce ne așteaptă de aici înainte, în localuri tixite, în care se consumă numai înghețată si coca-cola. La Blyteville. Un student mărinimos Am trecut în statul Arkansas. Poposim în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
se luptă acum pentru folosirea mai bună a terenului. În cursul nopții Sănduța face din nou temperatură. Toată ziua a stat cu capul afară din mașină, să ia aer, cu toate protestele noastre. Acum plătește scump. Camera de la hotel e înăbușitoare. Un ventilator ne țăcăne toată noaptea. A doua zi nu putem porni la drum. Caut să văd ceea ce se poate. Depindem de temperatura fetei. Deși e încă dimineață, într-un local cu răcoritoare e plin de consumatori de înghețată și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
găsi apartamentul plin de lume. Veniseră sora ei, Pamela, cu soțul ei, Howard, și cei trei băieți ai lor. Trecuseră să-i aducă tatălui lui Viv niște ceai. Pamela Îl Încălzise pe mașina de gătit, iar aerul din bucătărie era Înăbușitor. Rufele atîrnau pe o sfoară și, deși ridicate, tot se bălăbăneau aproape de podea. Probabil că Pamela făcuse asta. Aparatul de radio era dat la maximum. Howard era cocoțat pe masa de bucătărie. Cei doi băieți mai mari se fugăreau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]