288 matches
-
pește de nor de versantul din răsărit, Subcetate Caransebeș linia părăsită, porțiunea cu cremalieră, antropică rarefiată cît sălbăticiunea omul este în prezență, preistoricele lui instalații de autoinstalare, dinamită care ai întors cu fundul în sus balena spațiu și i-a înțărcat răsufletul timp! spațiul vale echilibrat, îl urcă mii de puncte, concentrat în creștere pînă la explozia de sine, condiția de viață nu era omul, copaci sumeși deasupra de buruienile de mal, arborete sensurile întoarse spre noi pe înălțimi, schemă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de a sta puțin timp la părinți. Cum însă șederea ei se prelungea peste așteptări, principele Carol venise la Atena pentru a impulsiona revenirea soției și a copilului în țară. Joi, 11 mai. „Carol și Sitta sunt la Sinaia. Sitta înțarcă copilul și vrea să-l lase aici (să nu-l ducă la București - n.n.). Se teme să nu ia varicelă (de la Ileana - n.n.) (ceea ce este o prostie) și de asemenea să aducă copilul în camerele proaspăt zugrăvite din casa lor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nu înțeleg cum de-au putut lăsa "ăștia" în voia sorții o mamă singură cu șase copii mici. Doamne iartă-mă, oare cu ce-au greșit copiii ăștia?? Ăstuia mic îi mai dai sân? Îl mai alăptezi? Nu? L-ai înțărcat? Ei, poftim! Deportat în scutece!?! Din fiecare vagon, ochi lacomi de lumină și libertate priveau cu tristețe la lumea de afară, străduindu-se să înțeleagă motivul acestei schimbări din viața lor. Partea dureroasă era că nu găseau niciun răspuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și pe mine ardea cămașa. - Cât zici că ne costă, prietene, ca să ne treci pe amândoi dincolo? - Cât v-a spus Pepino. Ăsta-i prețu’. Și se cam holbau verii unul la altul și Pepino făcea ca vițelul când Îl Înțarci, căuta parcă ugerul mă-sii prin iarbă, eh, tot cinstindu-se cu rachiul ăsta Împuțit și Îndopându-se cu prăjeală, uitaseră să se pună de acord Între patru ochi și Pepino uitase la rându-i de Înțelegerea lui cu Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
e din creștet până-n tălpi un personaj al romanelor vieții mele. Nu-i de mirare că a intrat din nou În viața mea pe ușa din dos. Pe el trebuie că-l așteaptă Ortansa cu gura căscată. După ce l-a Înțărcat pe Gabriel, și eu am Început să mă descurc binișor cu Înfășatul și desfășatul și cana de griș cu lapte administrată după fiecare patru pagini scrise, ea s-a dus la trustul lui Gheorghe Restoiu ca să câștige un ban grămadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cun în exteriorul tibiei (S36). Apăsați ușor timp de un minut punctul aflat între degetul mare de la picior și cel de-al doilea, la două degete în susul labei piciorului (F3). Alăptarea (tulburări) 2: probleme la înțărcarea pruncului CE ESTE? Ați înțărcat copilul, dar laptele continuă să curgă. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Răriți treptat alăptarea și vedeți dacă scade cantitatea de lapte. Dacă nu, nu întrerupeți brusc alăptarea. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu consumați multe proteine și grăsimi
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
pre callea ce-i zicŭ diplomație Cu două feție tallerŭ, ce-i zicŭ și limbuție Să nu te-mpingă n cursă, s-ajungi Mamamuși Ci las-o [l’alde Cornea a o cogalăși S-o] facă cu papară Unde-și înțarcă puii preste hotaru din țérră. Etc. etc. vii Ai anima deschisă și characterŭ voiosŭ Di albŭ e albulŭ, frumosului frumosŭ Ci di și negru ’n negru, hidosului hidos. bucureștiul în 1871 85 lu c. esarcu Intelligentŭ, amorulu de arte, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu atît e mai deștept. Dezgropare Nu-i bine să dezgropi mortul pînă nu îndeplinește patru ani de la moarte, ca să nu ți moară altcineva. Dihor Atîrnă cercei de fier (lanț) prin copaci, dacă vrei să nu vie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sale moarte se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa casei un pahar cu vin și covrig. Luni dimineața, cînd copilul se scoală, se lasă să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa casei un pahar cu vin și covrig. Luni dimineața, cînd copilul se scoală, se lasă să se ducă singur să le ia de acolo, apoi să i se dea să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia de acolo, apoi să i se dea să mănînce. Aceasta se face ca să uite țîța curînd și să n-o dorească. Ca să uite copilul de piept, se fierbe un ou și se pune într-un ungher după ușă. Cînd înțărci copilul, să coci un ou sîmbătă dimineața, să-l pui în gunoi, după ușă, să iei copilul, să-l pui aproape de gunoi, așa ca el să vadă oul, spre a-l lua, și să zici: „Cum a uitat găina oul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoi, așa ca el să vadă oul, spre a-l lua, și să zici: „Cum a uitat găina oul, așa să uite N. țîța.“ Oul în urmă se curăță de coajă și se dă copilului să-l mănînce. Cînd femeia înțarcă copilul, să îmbrace o cămeșă cu gura la spate și să zică: „Cum am întors că meșa, așa să se întoarcă N. de la țîță.“ învățătură Copiii care învață la școală își pun cărțile în copaia de mălai ca să-și aducă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luna era foarte frumoasă și frumusețea ei îl ispitea pe soare, care îi era frate, Dumnezeu a mînjit-o pe ici, pe colo, să fie mai puțin frumoasă. (Gh.F.C.) Pe lună se vede capul lui Iuda, care s-a spînzurat. (Gh.F.C.) înțarcă copilul cînd luna știrbește, ca să-i piară pofta de lapte de mamă. (Gh.F.C.) Sămînța tare (secară, porumb, grîu) se samănă de lună nouă, ca să crească bine. Sămînța moale (in, cînepă, ovăz) se samănă cînd luna scade. (Gh.F.C.) Cînd luna are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți piere țîța. Dacă o femeie nu face copii, o sug balaurii pe lumea cealaltă! De aceea trebuie măcar să-și puie țîța, măcar că n-are lapte, în gura unui copil, ca să-și mai ușureze din păcate. Pentru ca femeilor care au înțărcat copiii să le deie laptele înapoi, e bine să-și ungă țîțele cu usturoi și să întoarcă gura cămeșii la spate. Cînd o femeie are copil mic, nu bagă usturoi în sîn, că-i coace țîța. Ud Să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceea. Viață Se crede că acei copii la care se vede în cotul* ochiului carne roșie nu vor trăi. Cînd nevasta greșește croiala sau cusătura unei cămeși de-a bărbatului sau copilului însemnează că ei vor trăi mult. Să nu înțărci copilul în post ori în zi de sec, că tot în sec are s-o ducă-n viață. Dacă cel uns cu untdelemn sfințit deschide Evanghelia la un loc unde se află cuvinte tipărite roșu, apoi se crede că va trăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu tot. Vuk zîmbește amar. În casă, soția sa Marița doarme după o grea zi de muncă. Lîngă ea este micuțul Vuk, moștenitorul său de opt luni. Prin somn își suge limbuța în amintirea sînului Mariței. Vuk jr. a fost înțărcat de două zile, dar n-a făcut mare scandal. De mult Marița n-avea suficient lapte și Vuk jr. s-a învățat a mînca de toate. Vuk era învățat acum cu gălăgia și jalea pîlcurilor de refugiați albanezi care părăseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lipsă În casa fiului și nurorii sale, care sufereau amândoi de temperanță și beau, ca pă gânii, numai apă, pentru care s-au și prăpădit Înainte de vreme, ba chiar Înaintea mea, intemperantul În toate cele ale vieții, care mi-am Înțărcat băiatul cu vin, la fel ca și prietenul Tudor Arghezi pe Baruțu și pe Mițura. Toate aceste femei respinse de la bucuriile acestei lumi vor fi știut că am fost și eu un om de rele și de aceea, cred, m-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lațav, țav lațav, cav lacav, cav lacav, zeher șam, zeher șam (poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, regulă peste regulă, regulă peste regulă, când pe aici, când pe acolo)”. Acum, fragmentul citat de Origen, din greacă: „Cei care au fost Înțărcați de la lapte, care au fost smulși de la sân; primește chin după chin, primește speranță după speranță, Încă puțin, Încă puțin, prin sila buzelor, printr-o limbă străină”. Amândouă versiunile par poeme suprarealiste. Dar, pentru Origen, obscuritățile de ordin lingvistic au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
orientată spre epifania inefabilului: „Jucam cu iubita mea șah/ sub razele Roentgen: în întunericul lor anatomic/ organele noastre erau piesele șahului./ Mai ales serile mi-aduc aminte de mine. Cum spune Char:/ «frunza trece prin copac»./ Mă revedeam copil cum înțărcam vițeii/ punându-le pe frunte coronițe de spini/ sau scânduri din care creștea o pajiște de cuie [...]/ Cât de inexplicabili și monstruoși/ sunt totuși în dragoste multiplii lui unu./ Din corpul meu vid și verzui/ sub razele Roentgen/ O priveam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
de cap, acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unu' acolo ș-o bolborosit nu știu ce, pe urmă o spus ș-a meu nu știu ce, după aceia s-o uitat unul la altul... și pe urmă m-au dat afară... Cum spunea o femee, la cerc cultural, o babă că a înțărcat cei 12 copii ai ei: Apoi, cucoană, nu știu cum îi fi spunând d-ta că înțărci copchiii, că eu nici nu mai țiu minte cum ai spus, da iaca la noi cari am fost 12 la mămuca, și la copiii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceia s-o uitat unul la altul... și pe urmă m-au dat afară... Cum spunea o femee, la cerc cultural, o babă că a înțărcat cei 12 copii ai ei: Apoi, cucoană, nu știu cum îi fi spunând d-ta că înțărci copchiii, că eu nici nu mai țiu minte cum ai spus, da iaca la noi cari am fost 12 la mămuca, și la copiii mei care au fost 10, iaca cum s-a făcut: iau un ou de găină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de strajă, ia uită-te la el, îi de două ori cât d-ta, să nu-ți fie cu supărare nu-i sfrijit și cu picioarele ca fusele cum sunt alții nu vă fie cu bănat, crescuți în puf și înțărcați după moda nouă! Toate-s bune, una-i ră, Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]