3,037 matches
-
cultivat asiduu, considerându-l unul dintre cei mai buni prieteni ai săi. Un an mai târziu, în altă scrisoare, îi spunea lui Dimov: „Faptul că mai ții la mine m-a luminat. Tu știi că eu am simțul valorii, al înaintașilor etc. A fi prețuit de Dimov e pentru mine sfânt. Iartă-mă dacă team supărat și lasă-mă să țin la tine cum pot: plin de răutăți, isteric uneori, sâcâitor etc. Adevărul este că fără poezia ta n-aș fi
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
soluțiile Scârbeanu și Aștoarfei și, în cele din urmă, am ales-o pe-a doua. În încheierea acestor însemnări, iată câteva considerații privind un alt tip de note de subsol, cele care inițiază un dialog (din păcate, inevitabil, postum) cu înaintașii noștri. Mi-am însușit punctul de vedere enunțat cândva, din postura de traducător shakespearian, de către marele poet polonez Czeslaw Milosz: acolo unde o traducere mai veche sună bine nu trebuie aduse modificări radicale de dragul schimbării în sine, în temeiul ideii
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
atitudini. Destul să spunem că ea se naște, grosso modo, odată cu modernitatea și că reprezentarea ei cea mai intuitivă e aceea, de îndelungată tradiție, a piticilor cocoțați pe umerii uriașilor. Dacă știm ceva mai mult, dacă vedem mai departe, decât înaintașii noștri, este pentru că noi profităm, acum, de cunoștințele deja metabolizate de ei. Cantonându-se în nemulțumirea lui de suprafață, Bacalbașa nu observă că, de fapt, ar fi avut de ce să fie optimist: chiar folosit fără discernământ, spațiul public românesc exista ! La
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
să consult slovarul meu Anglorus. Adin minuta - aici scrie păcatul originar ALEX: Asta nu am mai slușit-o. Bătrân prost. Păcat originar e bine zis, chiar foarte bine. AB: Tineretul de azi se mândrește cu faptul că se rupe de cultura înaintașilor. Înaintașii sunt cei care au distrus lumea, spun ei, iar când nu încearcă să reconstruiască lumea asta distrusă prin dragoste și frăție, se retrag din ea cu halucinogene. ALEX: O slovă dificilă, chiar foarte grea, O, frate al meu. AB
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
consult slovarul meu Anglorus. Adin minuta - aici scrie păcatul originar ALEX: Asta nu am mai slușit-o. Bătrân prost. Păcat originar e bine zis, chiar foarte bine. AB: Tineretul de azi se mândrește cu faptul că se rupe de cultura înaintașilor. Înaintașii sunt cei care au distrus lumea, spun ei, iar când nu încearcă să reconstruiască lumea asta distrusă prin dragoste și frăție, se retrag din ea cu halucinogene. ALEX: O slovă dificilă, chiar foarte grea, O, frate al meu. AB: Adică
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
de ani de la nașterea lui François Villon, la Cercul de literatură franceză al studenților din anul ÎI la Litere, condus de profesorul Ioan Pânzaru, era așteptat Romulus Vulpescu, Traducătorul poeziei lui Villon, el însuși poet, obsedat și „locuit” de spiritul înaintașului său francez, după cum știam cu toții. Ce nu știam însă e că de zece ani, după încercarea nereușită de a scrie o piesă de teatru despre Villon, se consolase cu revizuirea traducerii sale din 1958, al cărei tiraj de peste zece mii de
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
trandafiri/și fiecare din ele verzi. Versurile nescrise ale poetului pentru că El transforma totul în poezie sunt tăcute ca florile. Timp de peste 70 de ani Rózewicz le va da viață dintr-o datorie sfântă, perenă pe care o simțea față de înaintași (a se vedea poemul închinat lui Mickiewicz la centenarul nașterii), dar și pentru tot ceea ce se petrecea în preajma sa. Poetului silezian i-a fost dragă lumea simplă; s-a apropiat cu dragoste de ea: de mamă, de tată, de bunic
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
românesc. Volumul, Experimentul Târgșor, este o carte-do cument. Reprezintă un strigăt de durere, pierderea definitivă a unor frumoși ani ai tinereții. Figurile legendare menționate sunt exemple rare, simboluri unicat, iar fotografia lor reprezintă o imensă Icoană Sfântă. În amintirea acelor înaintași plini de demnitate, este bine să ținem mereu aprinsă o candelă strălucitoare, a cărei lumină să-i vegheze permanent pe acei martiri, ca un simbol al veșniciei peste timp.
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
dat țării atâtea nume mari, de la Nicolaus Olahus la Ion Budai-Deleanu și Aurel Vlaicu, scriitoarea a fost mereu conștientă de uriașa răspundere pe care o are, aceea de a dărui cărți de valoare, de a fi la înălțimea marilor ei înaintași. Relevante sunt aprecierile scriitorului Silviu Guga despre creația ei literară : „[...] înainte de a fi o animatoare culturală și de a fi prozatoare, Ileana-Lucia Floran este o veritabilă poetă care are deja un exercițiu liric demn de a fi luat în seamă
Ileana-Lucia Floran – O scriitoare în orașul Paliei [Corola-blog/BlogPost/92620_a_93912]
-
de noi , Bunului Dumnezeu că a îngaduit și ne-a sprijinit în tot ce am întreprins. Cunoașterea și vorbirea limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. La mulți ani Limbii Române, la mulți ani - tuturor, la mulți ani românilor, oriunde s-ar afla.”
LANSAREA ANTOLOGIEI ” LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – STARPRESS 2015 la RM.VÂLCEA / OSPĂŢ AL CUVÂNTULUI de ZIUA LIMBII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92619_a_93911]
-
de genul fondurilor speculative. România are nevoie de un stat care își servește cu abnegație cetățenii, și nu de unul care slugărește capitalul internațional. Consolidarea și dezvoltarea statului național unitar modern trebuie să fie deviza noastră, așa cum a fost a înaintașilor noștri. Întărirea statului este esențială în vremurile pe care le trăim. Binomul stat-cetățean este cel pe care a funcționat mare parte din istoria omenirii; dacă un stat colapsează, se produce și o prăbușire a societății, cetățeanul fiind confruntat cu o
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
nu mai pot fragmenta cultura românească, iar o inițiativă livrescă, așa cum este cea a istoricului literar Anca Sîrghie, izbutește să pună în dialog depărtările, apropiind diaspora de cultura țării și oferind tinerelor generații de scriitori exemplul călăuzitor al unor mari înaintași. Muguraș Maria Petrescu, Jurnalist cultural, Membru UZPR
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
complex, cu deschidere spre toate domeniile spirituale, o publicație enciclopedică. Întreg programul revistei a fost expus în articolul Tradiție și modernitate din primul număr al noii serii. Într-o perioadă în care dezinteresul față de tradiție a crescut și respectul față de înaintași a scăzut -, am ținut neapărat să clarificăm raportul fundamental al culturii, dintre tradiție și modernitate, subliniind că tradiția formează baza culturii, iar modernitatea este ceea ce se adaugă la tradiție în măsura în care rezistă timpului. Nu există nici o cultură fără o tradiție. Acesta
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
în parte care lucrează în acest proiect și este fantastic să lucrăm împreună și asta facem, lucrăm impreună. Probabil că cineva va spune: ce drept are un irlandez să vină aici și să folosească epitafurile noastre, să-i sărbotorească pe înaintașii noștri, ce drept are el să facă acest lucru! De aceea spun că sper că est ok! Dar acum, după ce femeile din corul biseicii au interpretat melodiile, simt că acum este într-adevăr o colaborare și este un moment foarte
Compozitorul irlandez Shaun Davey la „Festivalul intercultural de Tradiţie Maramureşeană” [Corola-blog/BlogPost/92694_a_93986]
-
sale pentru recuperarea și cunoașterea adevărului istoric. Ziua și importanta aniversare a celor două publicații științifice, puternice și necesare, „Analele Bucovinei” și „Glasul Bucovinei”, s-au încheiat în aceeași tonalitate sobră, la Mănăstirea Bănceni, cu un gând de recunoștință pentru înaintași și cu o rugăciune - geană luminoasă în înserarea care stătea să vină. DOINA CERNICA
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
redescoperim, să o regenerăm, să o reinventăm pentru că, eu în momentul când am început domeniul acesta cultural să îl regenerăm, mi-am luat un motto care spune „recunoștiința nu are termeni de prescripție”. Noi trebuie să ne aducem recunoștință față de înaintașii noștrii care au făcut tot posibilul să își păstreze în primul rând identitatea, să nu dispară ca și popor. Vreau să vă spun de ce este important? Păi, în primul rând aici românii cititnd în scrierile mai vechi ă so observă
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
gândire, în primul rând, de gândire, de identitate și de istorie locală. Este foarte important ca ceea ce se face aici să ducă mai departe tradiția, cultura, identitatea, faptele, să folosesc cuvintele care nu se mai folosesc, faptele de glorie ale înaintașilor noștrii și ar trebui să fie un loc exclusiv pentru aceste tipuri de evenimente. Să se transforme într-o școală de gândire, după părerea mea. Pe urmă, eu zic că, în același timp, în paralel, să se elaboreze un manual
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
de corp de armată (cu 3 stele), senator, consilier apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă nesistematizată, mai greu accesibilă cititorului de rând. Dedicată fiului său Codru și publicată la un sfert de
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
de corp de armată (cu 3 stele), senator, consilier apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă ... Citește mai mult Dr. Ioan Tapeș„În umbra marelui Hidalgo, condiția de a fi, din întâmplările unui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
de corp de armată (cu 3 stele), senator, consilier apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă ... II. VIOREL ROMAN - NOUA SFÂNTĂ ALIANȚĂ!?, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
la cititor și mai repede pe calea bibliotecilor care îi vor deschide porțile pentru lansare. Petruș Andrei are grupa de sânge a adevăraților clasici, un poet care aprinde focul sacru și poleiește versurile cu praf magic fără a conturba somnul înaintașilor. “Lecturi empatice” este o inimă mare. Prima emisfera, sudul translucid dinspre suflet, găzduiește “lecturi empatice” și se deschide, în splen- doarea să, precum borgesiana carte de nisip prin care filele curg în clepsidra magică. Cronicile sunt faguri în care autorul
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
fost inspirat cumva din realitate. Nanni Moretti spune că pentru facerea acestui film a avut nevoie de mărturisirile actualului Papă, Benedict al XVI-lea, care a povestit prin ce stări a trecut la aflarea veștii că va fi următorul Papă, înaintașul său fiind o adevarată personalitate istorică - Ioan Paul al II-lea. Dar chiar dacă aceste detalii fac filmul mai interesant, „Habemus Păpam” poate fi vizionat și fără să te documentezi înainte - de fapt, e mai bine să-l vezi așa, fără
Habarnamus dacă a fost ales sau nu Papa [Corola-blog/BlogPost/99582_a_100874]
-
Nu merge să imităm la infinit pe unul sau pe altul dintre poeți. Trebuie să ne găsim propriul drum, să desțelenim noi căi, să inventăm noi metode de a screie. Dar înainte de toate trebuie sa avem o bogată lectură despre înaintași, o bogata cultura literară si filozofică și, peste toate, TALENT. Și totuși/ umbra cuielor mai doare/ ca dintele de viperă-n călcâi/. Apleacă-Ți inima, Părinte,/ să suflu peste ea,/ cu ultima-mi suflare s-o mângâi. (-Umbra cuielor-Dumitri Ichim
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
de chimie anorganică a Universității București și a murit sărac, departe de țară, la Viena. Numele său face parte din galeria personalităților de geniu ale țării noastre, cu care ne mândrim și pe care le cinstim așa cum se cuvine unor înaintași de renume internațional. Referință Bibliografică: IN MEMORIAM NICOLAE TECLU / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1383, Anul IV, 14 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IN MEMORIAM NICOLAE TECLU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383693_a_385022]