3,048 matches
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Omul valoros se pleacă smerit și atunci este apreciat și iubit mai mult. Cine grăiește de rău, cine se ridică împotriva neamului și a valorilor noastre naționale? Cei care nu au puțină smerenie, care nu recunosc că ce au creat înaintașii noștri sunt cu adevărat valori și că ceea ce au lăsat înaintașii noștri este seva din care ne tragem, din care ne hrănim, și că fără de ea nu vom dăinui ca neam și ca țară. Închipuirea de sine face mult rău
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
mai mult. Cine grăiește de rău, cine se ridică împotriva neamului și a valorilor noastre naționale? Cei care nu au puțină smerenie, care nu recunosc că ce au creat înaintașii noștri sunt cu adevărat valori și că ceea ce au lăsat înaintașii noștri este seva din care ne tragem, din care ne hrănim, și că fără de ea nu vom dăinui ca neam și ca țară. Închipuirea de sine face mult rău în societatea de astăzi. Limpezimea minții, curăția minții nu o poate
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
au primit aici și m-au rânduit ca stareț aici, la Mănăstirea Putna: Maicii Domnului și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Și să mă străduiesc ca floarea recunoștinței să o reînnoiesc mereu, în fiecare clipă, față de Măria Sa și față de toți înaintașii mei din mănăstirea aceasta, stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori care au zidit și ne-au dat această moștenire spirituală și culturală care este Mănăstirea Putna. Rămân, așadar, cu un gând și o dorință fierbinte de recunoștință
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
am petrecut-o ca stareț. Aș zice că viața în mănăstire pentru mine a fost grijă și purtare de grijă față de ceea ce Dumnezeu mi-a dat, față de moștenirea primită, căci am primit o moștenire culturală, spirituală, un simțământ patriotic, dorința înaintașilor de a păstra și de a da celor care vin după noi făgașul, linia pe care ei trebuie să meargă. Cred că acesta este cuvântul: o părintească purtare de grijă, aceasta m-a frământat și mă frământă întotdeauna; m-a
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
are pregătit un loc în panteonul istoricilor patrioți români. Un drum luminos ce-l duce cu siguranță spre cel mai înalt forum de cultură al țării - Academia Română. Domnia sa este un vizionar de necontestat, care trezește în tot românul mândria față de înaintașii săi și dorința de afirmare în viitor a „Mamei Românii”, prilej excepțional de a-i ura sănătate, cât mai multe cărți de excepție. Pe cei care vor intra în posesia cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească. Timp
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_lansare_de_carte_marin_voican_ghioroiu_1340616641.html [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU ÎNAINTAȘILOR Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU ÎNAINTA ȘILOR La poarta Catedralei, în Toledo, un necunoscut vânzător mi-a oferit, în dar, o spadă - mai încolo, altul, m-a îmbogățit cu
ELOGIU INAINTAŞILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_inaintasilor.html [Corola-blog/BlogPost/352519_a_353848]
-
mi-a oferit, în dar, o spadă - mai încolo, altul, m-a îmbogățit cu un damaschin - mai încolo, ceilalți, mi-au oferit alte spade și alte damaschine - cum or fi pătruns, înăuntru, înaintea mea, Rafael, Vasquez, El Greco ? Referință Bibliografica: ELOGIU ÎNAINTAȘILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ELOGIU INAINTAŞILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_inaintasilor.html [Corola-blog/BlogPost/352519_a_353848]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Mihail Diaconescu va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
eșuat în toate încercările de reabilitare și murim câte puțin sub tratament greșit. Riscăm să adopte și copiii metehnele unui trai fără principii și morală, cine o să ne scape de această pelagră, să-l păstrăm în suflet ca pe marii înaintași? Referință Bibliografică: Suntem fruntași la periferia lumii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUNTEM FRUNTAŞI LA PERIFERIA LUMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1470641405.html [Corola-blog/BlogPost/353415_a_354744]
-
ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu - cel care a ajuns, în urmă cu nouă ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
Acasă, i-a venit doar numele pe-o cruce. Și, tot mergând pe urmele acestuia, am mai descoperit prin zona căutărilor, un alt sătean Multimedaliatul, Erou Național și monah uitat, Iorgu Cosma. Cel care a ținut în mâini, cum spun înaintașii, atât Steagul Țării cât și Sfânta Cruce. Ajungând la al treilea palier, comuna nașterii mele, acum comuna pierdută (Fosta comună Rușavățu), acesteia, i-a aparținut o mănăstire „Cârnu” iar Marele prozator al lumii (dacă doriți)Dostoievski, în „Frații Kamarazov”a
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dumitru_K_Negoi%C5%A3%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
Păstrarea vie a oamenilor și a faptelor, literar tradusă prin memorialistică, este aceea care ne aduce în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru viitor, fără trecutul remarcabil al înaintașilor nostri, iar când este vorba despre părinți, suntem în plina sublimitate a sensibilității umane. Suntem datori să ne amintim de ce suntem, unde și cum suntem, iar dacă am reușit să învățăm atât cât am fost în stare în această viață
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1475741600.html [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
vădesc aria largă a preocupărilor tematice ale „Luceafărului poeziei românești”, modul inedit de a aborda problemele, fantezia să bogată, înaltă să conștiința și scrupulozitate artistică. Profund națională prin izvoarele ei folclorice și prin strânsă legătură cu istoria de lupte a înaintașilor, cu natura patriei, cu valorile noastre culturale, creația lui Eminescu exprimă la un înalt nivel de sinteză artistică bogăția sufletească a poporului român. Poetul s-a format și a trăit într-o epocă de adânci frământări sociale, politice și ideologice
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
anumit nivel de dezvoltare și înțelegere a mersului lumii s-au putut decoda corect unele texte biblice. Multe mistere, minuni, au azi o logică atât de clară și simplă, încât te întrebi cum de nu le-a trecut prin cap înaintașilor!? De acum cincizeci, o sută, o mie, cinci mii de ani ... Așa e programul conceput de Managerul Șef. „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase și la timpul lor. El a pus în inima lor și veșnicia, dar fără ca omul să
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1371502933.html [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
Toate Articolele Autorului Domnule Petruș Andrei vă invit la un dialog pe teme culturale și vă rog să îmi împărtășiți din experiența dvs. literară de o viață. În toate dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă mulțumesc pentru
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
se odihnește în Mausoleul de la Mărășești (Culoar H, Cripta 5, Locul 20). Este și ,,Balada lui Gheorghe Andrei” pe care v-aș ruga să o publicați în revista ,,Melidonium” ca cei tineri să nu dea uitării faptele de arme ale înaintașilor. .- Cum a fost copilăria și tinerețea dvs. ce pasiuni aveați la vârsta adolescenței? - Am fost dat de șase ani la școală, având pe frații mei mai mari premianți, model și ajutor pentru mine, și m-am silit să-i ajung
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
ai scris?” Nu le-am scris dar le scriu și sper să-i fac o surpriză cât mai curând, cu ajutorul lui Dumnezeu. - Cum vedeți lumea satului românesc actual, se mai păstrează tradițiile și obiceiurile, tinerii mai sunt interesați de valorile înaintașilor? - În privința satului românesc, sunt un nostalgic incurabil și am să vă trimit două-trei poezii pentru a vă convinge. În satul de astăzi te asurzesc manelele de la boxele instalate pe prispă de indivizi care nu au citit o carte sau o
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
MAI FI” și că va veni și „ZIUA DREPTĂȚII” celor mulți. Colindul străbun „O, CE VESTE MINUNATĂ” care răsuna din piepturile înflăcărate a mii de patrioți-pelerini, ne-a adus aminte de „NIHIL SINE DEO - NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU”, ideal pentru care înaintașii noștri și-au lăsat mamă și tată, copii, frați și surori, prieteni și pământ străbun. Și totuși, în acest marasm sufletesc temporar, două momente au mai întristat pe unii români patrioți; în Catedrala Unirii, se aflau 8 veterani din „războiul
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE by http://uzp.org.ro/1918-alba-iulia-2016-orasul-unirii-si-speranta-invierii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
cumplit de ciumă, acoperite apoi cu var. Numele cartierului ar veni de la bălțile albicioase care se formau după ploi. Intrăm la o terasă cu bere la trei lei pe care lumea din cartier o știe drept „La Spânzuratu’”, fiindcă un înaintaș al patronului și-ar fi luat zilele în felul ăsta, dar nimeni nu îndrăznește să aducă în discuție subiectul. Într-un capăt sunt două televizoare, deschise pe tenis, respectiv pe fotbal, iar între ele e un steag mare cu „Hai
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
mișca mai în voie. Astfel ar avea și ea o curte ca toate curțile adevărate, cu un câine care să o păzească și pe deasupra și-ar ține de urât una alteia. Știa, vezi bine, că Lady, datorită genelor moștenite de la înaintașii ei ar fi devenit ceea ce se numește cel mai bun prieten al omului. Cea tânără căzu repede la învoială fiind întru totul de acord cu gândurile bătrânei și așa Lady rămase docilă și tot covrig pe dalele curții, nepăsătoare la
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
de fapt un semn că a dăruit prea mult? Poate că are nevoie de mai mult din partea celorlalți? Deprimare... Trecuse încă o sărbătoare. Paștele se consumase cu aceeași dorință de a dărui din puținul pe care îl avea moștenit de la înaintașii săi, cu aceeași dorință de a urma tradiția. Noapte de Înviere se dovedise a fi asemenea celor din amintirile ei de copil. Biserica la care hotărâseră să meargă anul acesta, era mult mai bine organizată, iar preoții îi cunoștea, de când
SINGURĂTATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1492546894.html [Corola-blog/BlogPost/382873_a_384202]
-
de secundă. În majoritate, le trăise și nu le putea uita. Altele, consumate chiar înainte de a se naște, au fost auzite de la părinți și bunici, de la rude și vecini ori de la prieteni și colegi care le auziseră și ei de la înaintașii lor. Mii de gânduri, legate de mii de amintiri din întreaga sa viață, l-au asaltat și derutat, aducând cu ele multă tristețe și mâhnire. S-a liniștit încetul cu încetul și chiar a avut puterea de a zâmbi unor
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]