228 matches
-
înstăriți din punct de vedere material, înzestrați cu calități militare și intelectuale, capabili să facă față unor momente mai deosebite în viața social-politică, ocupând funcții locale în serviciul statului, al stăpânului, al autorităților locale și care contribuie, prin continua lor înavuțire, la procesul de diferențiere social-economică a țărănimii. Din rândul unor astfel de slujitori s-au ridicat, cu timpul, mari dregători, după cum și din rândul acestora unii urmași au coborât în tagma slujitorilor mărunți. Studii genealogice mai de amănunt ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dacă concupiscența și viclenia sunt păcatele cel mai des incriminate în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și nu numai lor, ci și unor laici, lăcomia și avariția (I. 6, I. 7), dorința necinstită de înavuțire, falsificarea relicvelor (VI. 10 - fratele Cipolla are orice în desaga sa, de la pana arhanghelului Gabriel, la cărbunii pe care a fost martirizat sfântul Laurențiu) și ipocrizia sfaturilor sau a predicilor, acapararea nejustificată a bunurilor străine și neaprecierea valorilor umane atunci când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
anterior, spovedea doamnele cu multă pricepere, canonul dat fiind de fiecare dată mic, dacă era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Dacă concupiscența și viclenia sunt păcatele cel mai des incriminate în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și nu numai lor, ci și unor laici, lăcomia și avariția (I. 6, I. 7), dorința necinstită de înavuțire, falsificarea relicvelor (VI. 10 - fratele Cipolla are orice în desaga sa, de la pana arhanghelului Gabriel, la cărbunii pe care a fost martirizat sfântul Laurențiu) și ipocrizia sfaturilor sau a predicilor, acapararea nejustificată a bunurilor străine și neaprecierea valorilor umane atunci când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
anterior, spovedea doamnele cu multă pricepere, canonul dat fiind de fiecare dată mic, dacă era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
versiune ridiculizată a amfitrionilor din dialogurile socratice, ba chiar a figurii lui Socrate însuși. Dacă Socrate disimula, odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul cel mai înalt", după expresia lui Bahtin, Trimalchio trădează, sub măștile înavuțirii și a autodidacticismului simulat, o idioțenie fără margini și o incultură pe măsură. Recitând fragmente din epopei, comite greșeli enorme pentru că, de fapt, nu știe bine latinește și îi încurcă între ei pe toți participanții la războiul troian. În scena
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
urmăresc destabilizarea țării și, în cele din urmă, chiar dispariția ei de pe harta politică a Europei, ca stat național, unitar și indivizibil. Nimic din ce s-a făcut în România ultimelor două decenii nu a urmărit altceva decât puterea și înavuțirea cu orice preț, fluturându-se mereu stindardul „interesului național”. Iar românul blând și mioritic a pus de fiecare dată botul, fără să observe prin ochii săi de bovină adultă că totul e doar o cacealma politică, menită să-l prostească
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mentalitate, prin atitudine sau patriotism de unul din timpul regelui Mihai. Primul val de exilați are preocupări de ordin spiritual, cultural, pe când celelalte sunt marcate de frica față de regim, de sărăcie, foame, de așteptarea zilnică la cozi interminabile, de dezideratul înavuțirii și de materialism. Grupurile din România reproșează vârfurilor emigrației reacționare că sunt părtași ai declinului național, întrucât au renunțat la cultura originară. Acest lucru nu este valabil. Exilul, indiferent de forma lui, înseamnă, înainte de toate, lupta pentru păstrarea identității, a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
procese psihice, cognitive și afective în acord cu mecanisme psihice reale (realism psihologic). - Temele vizează sfera morală, psihică, cognitivă. De exemplu, nuvela lui I. Slavici Moara cu noroc dezvoltă o temă realist psihologică - cea a degradării umane provocate de patima înavuțirii -, în relație cu tema romantică a predestinării. - Conflictele sunt mai ales interioare. Nuvelele realiste surprind crizele de conștiință, urmărind amplificarea unor conflicte morale și psihologice (În vreme de război de I.L. Caragiale, Moara cu noroc de I. Slavici, Ițic Ștrul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și psihologică, concretizându se întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Particularități ale nuvelei realist psihologice, care păstrează o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, sunt ilustrate prin tema degradării morale provocate de patima înavuțirii, prin narațiunea heterodiegetică și prin perspectiva narativă omniscientă. Structural, „propunerea de realitate“ a nuvelistului se organizează pe două planuri dinamizate de conflicte puternice și pe un plancadru. Planul realității exterioare este de tip narativ, evidențiind un singur fir epic - element
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de sfârșit de veac XIX, prin ob ser vația psihologică minuțioasă și prin complexitatea personajelor. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din opera epică selectată Principala temă - degradarea umană provocată de patima înavuțirii - focalizează discursul narativ asupra lui Ghiță, protagonistul nuvelei. Cea dea doua temă, cea a destinului, îl opune lui Lică Sămădăul, antagonistul care exercită asupra sa o stranie fascinație a răului. Așadar, relația dintre Ghiță și Lică este de tip conflictual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și, din înaltul acestei fortărețe intelectuale, poți vedea jos, asemenea unui zeu epicurian, ceea ce-i preocupă pe oamenii împotmoliți în eroare: polemicile verbale, revendicarea nobleții, căutarea cu orice preț a onorurilor, patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce atâția muzicieni lâncezind lângă țiterele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
noastre literare, Alexa Visarion ni l-a revelat pe Caragiale nuvelistul ca precursor al curentului realist-magic. Dincolo de nivelul primar al story-ului, Înainte de tăcere oferă simultan o dramă a însingurării și a iubirii ratate, a fracturii cuplului, a patimei distrugătoare, a înavuțirii și a geloziei maladive. Pe ecran, drama unui gospodar înstărit și a nevestei care îl luase de bărbat deși îl iubea pe fratele lui, transcede conturul banal al triunghiului adulterin. Deși îmbogățit cu precise sugestii de natură istorică și socială
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
interior rece și neprimitor, umed și "murdar", un interior dominat de spații scenice suprapuse, colțuroase, aspre, cu zone copleșite de umbre negre, mistuitoare, propice dramelor incomunicabilității și conjugale; starea de depresiune e agravată de o dominantă morală (triunghiul conjugal, patima înavuțirii); mediul e de o monotonie aparent-mediocră, aici melancolia devine deznădejde și plictisul suferință; totul e înecat în ceață, praf, vârtejuri de zăpadă, șuvoaie de negru, alb, albastru, violet, galben. Natura este expresia unei dezorganizări sufletești, a unei nevroze, spațiul este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
procese psihice, cognitive și afective în acord cu mecanisme psihice reale (realism psihologic). - Temele vizează sfera morală, psihică, cognitivă. De exemplu, nuvela lui I. Slavici Moara cu noroc dezvoltă o temă realist psihologică - cea a degradării umane provocate de patima înavuțirii -, în relație cu tema romantică a predestinării. - Conflictele sunt mai ales interioare. Nuvelele realiste surprind crizele de conștiință, urmărind amplificarea unor conflicte morale și psihologice (În vreme de război de I.L. Caragiale, Moara cu noroc de I. Slavici, Ițic Ștrul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și psihologică, concretizându se întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Particularități ale nuvelei realist psihologice, care păstrează o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, sunt ilustrate prin tema degradării morale provocate de patima înavuțirii, prin narațiunea heterodiegetică și prin perspectiva narativă omniscientă. Structural, „propunerea de realitate“ a nuvelistului se organizează pe două planuri dinamizate de conflicte puternice și pe un plancadru. Planul realității exterioare este de tip narativ, evidențiind un singur fir epic - element
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de sfârșit de veac XIX, prin ob ser vația psihologică minuțioasă și prin complexitatea personajelor. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din opera epică selectată Principala temă - degradarea umană provocată de patima înavuțirii - focalizează discursul narativ asupra lui Ghiță, protagonistul nuvelei. Cea dea doua temă, cea a destinului, îl opune lui Lică Sămădăul, antagonistul care exercită asupra sa o stranie fascinație a răului. Așadar, relația dintre Ghiță și Lică este de tip conflictual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Acrivița pune la cale un plan diabolic de ruinare a soțului. În scurt timp, vestitul negustor, plin de datorii, a fugit în lume, s-a împrietenit cu Negoiță, care-l ascunde de urmăritori, și împreună au găsit un mod de înavuțire: Kir Ianulea în calitate de diavol intra în femeile bogate, iar Negoiță venea să le scape de necuratul contra unor mari sume de bani. În scurt timp, Negoiță a ajuns bogat, a primit ranguri boierești, dar s-a dovedit a fi lacom
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe săteni să muncească, acesta a început cu predica, a continuat cu morala, zeflemeaua, ocara și în cele din urmă cu exemplul personal, care a dat rezultate, amintind de zicala: "omul sfințește locul". Mai multe nuvele tratează tema setei de înavuțire: Moara cu noroc, Comoara, O viață pierdută, Vatra părăsită, O jertfă a vieții. I. Slavici a schițat celebre tipologii umane. Duțu al lui Ene, țăranul din Comoara visează o comoară pe care o descoperă. Înainte de a găsi comoara, era un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
jur, dar banii îl dezumanizează, deși are uneori izbucniri de umanitate. În urma unor întâmplări, eroul revine la condiția de mai înainte și în conștiința lui realul se metamorfozează în fantastic. În Moara cu noroc, Ghiță acționează la întâmplare, setea de înavuțire îl domină, umanitatea din el dispare treptat. Protagonistul e un om slab, lipsit de voință, care parcurge drumul de la cizmarul cinstit la cârciumarul terorizat de bani. Obsedat de avere, Ghiță intră în degringoladă morală odată cu sosirea lui Lică Sămădăul, la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
naturaliste, reprezentate în literatura universală de opera lui Emil Zola. „I.L.Caragiale este, după Delavrancea, scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin excelență-. Nuvela „În vreme de războiurmărește un caz psihologic, în contextul unui mediu social în care setea de înavuțire veștejește spiritele. I.L.Caragiale face parte din așa numita dinastie teatrală a caragialiștilor. Dotat cu un extraordinar spirit de observație, Caragiale este cel mai mare creator de viață din literatura noastră, personajele operei sale fiind tipuri vii și reprezentative, încât
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de Economie Politică (1803) al lui Jean-Baptiste Say. Pentru el, economia politică presupune "cunoașterea legi-lor care prezidează formarea, distribuirea și consumul bogățiilor". În ediția a III-a, postu-mă, a Cursului complet de Economie politică, el include explicit, între bogății sau înavuțirea socială, și proprietățile imateriale, talentele și facultățile personale dobîndite, precum și serviciile, astfel că economia îmbrățișează întregul sistem social. Definiția empirică a obiectului econo-miei politice trebuie, deci, lărgită. Un artist care își primește onorariile (economia culturii) sau un preot care primește
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fenomene sesizate și apreciate de Aristotel, care solicită intervenția statului pentru stimularea schimbului, prin care se echivalează diversele obiecte și munca. Autorul arată că schimbul e imposibil fără egalitate, iar egalitatea fără comensurabilitate. Filosoful stagirit deosebește economia de hrematistică (arta înavuțirii). Prin econo-mie, el înțelege o metodă de a strînge o avere moderată, firească, ce aduce liniște statului, în timp ce hrematistica este privită ca imorală, deoarece are la bază cămătăria, ce face din bani obiecte ale proprietății. Economia ar fi, deci, arta
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de o meserie neconcesivă sau abrutizantă. El dorește și reușește doar, ultimativ, să fie un profesionist redutabil. Toate energiile lui sînt canalizate către îndeplinirea sarcinilor zilnice, nu din orgoliu personal, din teama pierderii poziției sau din vreo dorință patologică de înavuțire, ci voi spune un cuvînt prețios dintr-o deontologie singulară, construită pe palierele unei conștiințe-model. Revista la care e abonat eroul constituie un veritabil manifest teoretic asupra artei de a fi valet. Cum bine se observă, majordomul (în funcționalitatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ideea centrală a studiului său, pe care o va relua spre a-i amplifica argumentația, în anii următori, consta în relevarea adevărului axiomatic pentru știința și uzul factorilor de decizie că exploatările miniere, în general, constituiau "un mare izvor al înavuțirii naționale". Două i se păreau direcțiile acestei înavuțiri: sporul demografic sau "împoporarea țării", pe de o parte, și creșterea capitalului public, prin reacția în lanț a efectelor economico-sociale ale mineritului, pe de alta. Ilustrative, în ambele direcții, erau, după opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]