485 matches
-
prea târziu. Legea omului a învins-o!... Urlă surd, a jale și pustiu. Urlă a înfângere... A moarte... Își anunță spiritele străbunilor că vine! Se întoarce ''acasă''. Trecerea ei printre ființele ''superioare'', s-a sfârșit. E împăcată... E bine... Amintiri încețoșate din această trecere, vin spre ea! Icoana Mădălinei, îi zâmbește trist. Mami e tristă că ea, Draga, pleacă... Mami Angi o apucă de coadă și râde... Vor să o facă să stea... Să rămână cu ele... Geme. Nu mai e
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
Cristescu Editorial Cât de disperat poți să fii, ca să te îmbraci în violet? Recunosc, nu mă dau în vânt după culoarea violet, o prefer în iriși și în parfumatele flori de Parma, singura nuanță cu care rezonez fiind acel liliachiu încețoșat de griurile primăverilor mele bucureștene. Ca accesoriu al unui partid cu ambiții populiste, culoarea mi-a părut, din start, vulgară și perversă, în ton cu politica deșănțată, înzorzonată cu promisiuni fără acoperire ori bun-simț, adresate cu precădere electoratului flămând, lipsit
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
dezvelindu-și trupul. Urmașul prințului va prinde viață în această noapte! Eu sunt Prințesa vampirilor! La auzul acestor cuvinte tresări, dar totuși o forță nevăzută îl împinse s-o cuprindă în brațe. Era atât de frumoasă, încât mintea i se încețoșă de dorință trupească. Deodată o rază ca un fulger îl săgetă din creștet până-n tălpi. Calul necheză speriat și dispăru în adâncurile pădurii. Cei doi tineri dădură frâu liber sentimentelor... Pădurea vui, păsările nopții țipară pe limba lor, numai trilul
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
a unui animal de pradă. Avea o rozetă metalică pusă pe mână și în timp ce Radu îl privea pe Costel, îl lovi deodată pe neașteptate, iar Radu simți o durere năpraznică în sprinceana dreaptă și în ochiul său care i se încețoșă pe loc nu mai vedea mai nimic cu ochiul său drept. Încercă să întoarcă capul, însă urmă o nouă lovitură, apoi mai primi o lovitură de picior în piept și căzu icnind pe jos, geanta îi căzu în drum, simți
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
atunci clocotitoare îmi amintesc. Plin de emoții-n minte răsfoiesc poemele scrise de gânduri care mărturiseau iubirea arzătoare de care-acuma, când în dor cioplesc, îmi amintesc. Cât aș dori Cât aș dori să ies din acest gri ce îmi încețoșază zi de zi, când nu știu când, nici cum va fi să fie. De n-ai fi tu, iubită poezie, sunt sigur că nici eu nu aș mai fi. Aud cântând în mine ciocârlii și prind și eu cu ele
ÎMI AMINTESC CÂT AŞ DORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359827_a_361156]
-
când, pe ulița satului în care-și avea gospodărie miroslăveșteanul de demult dispărut, un bătrân căldărar, singur și tăcut, purtând, doar ca pretext, vreun cazan sau vreun ceaun în spinare, zăbovea prin preajma unei case anume și arunca priviri ascunse și încețoșate de lacrimi, amare în loc de sărate, peste gardul acelei gospodării. Altădată, doi căldărari mai tineri, în timp ce reparau stricăciunile metalice ale localnicilor, puneau întrebări indiscrete despre familia lui Gheorghe Dinvale. Destui clienți ai acestor întreprinzători ambulanți își dădeau ghionturi ascunse pe seama faptului
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
ingeru tare. Otiu ahăla să-i biruie pe-ahăștia doi! Am privit ochii oii-n țărâna, mi-am amintit de ochiul porumbelului, iar propriii ochi au început să-mi lăcrimeze. Nu de vreo emoție, ci din cauza traumei. Vederea mi s-a încețoșat și atunci m-am simțit (de fapt m-am văzut) privit din spate, de mine însumi căci, pentru o clipă, eu și ochiul acela, îngerul meu, deveniserăm una.
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
în multe dintre creațiile cuprinse în volum: Cheia bătrânei, Îndoială, Direct în cer, Speranță, Urc pe scara vieții mele, Trece vremea ... ,Toamnă, toamnă ai venit! Iar, Pe aproape e Crăciunul etc. Titina Nica Țene se vede într-o oglindă ușor încețoșată de curgerea vremii: „mi s-a făcut târziu“, fiindcă „trece, Doamne, vremea peste noi ... “, „Timpul trece, merge spre pustiu“). Însă sentimentul aproprierii iminentei morți nu este resimțit cu durere, ci cu nostalgie și o doză semnificativă de seninătate. Își acceptă
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341505_a_342834]
-
și albastru. Femeile și bărbații de porumb vedeau că zeii, aveau mintea divină și trăiau fericiți în Cerul Cristalin. Privirea lor cuprindea lumea întreagă. Zeii, geloși pe femeile oamenilor, au aruncat un abur pe pământ și le-au lăsat ochii încețoșați pe vecie, fiindcă nu voiau că oamenii să vadă, la orizontul misterului, cum fac ei lumea divină. Foto: „ Mister în Unu; Mister în Doi; Mister în Trei.” ( text prelucrat din Popol Vuh. Mexico ) Referință Bibliografica: Oamenii din porumb și păpușile
OAMENII DIN PORUMB SI PAPUSILE DE LEMN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341841_a_343170]
-
și 'permite' un rău mai mic, pentru că măcar frica de un mare rău să mai poată compensa firescul. Răspunzătoare de 'invenția' chiar numai a virului Hiv, ca să nu mai amintim pe toate celelalte, este tocmai de la acea "minte diabolică" ce încețoșează rațiunile când vine vorba de sex, făcându-i pe oameni să îmbrățișeze tot felul de teorii pentru a justifica sexul facil, aceștia să ajungă cât mai repede la el - la diavol, adică! Oare aceste boli 'permise' nu trebuie să ne
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
serios. Eu te credeam mai deștept și tu imi vii cu căruțele astea. Și ne puneam amândoi pe un răs ( destrăbălat) până ne dădeau lacrimile. Bine, deșteptule, atunci ai să fim serioși, continua Taty după ce își stregea lacrimile ce îi încețoșaseră ochii după atâta răs. Deci, în partea dreaptă a Carului Mare, se vede o steluță mică, mică de tot, dar cu o lumină foarte puternică. Ea s-a născut de curând dintr-o nebuloasă rătăcită undeva în inima universului... Ce
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
Toate Articolele Autorului Am răni pe partea aceasta de privire... Mângâie-mă cu o nouă viziune pe crestătura sufletului! Zvâcnesc încă înăbușiți irișii amintirii... Șșșșt! Îmi iau rămas bun de la acest anotimp într-o oglindire. Las în urmă ținutul iernatic, încețoșat de capriciul vântului. Șșșt!Să nu tulburăm cursul firesc al naturii! Hai! Treci!Ți-ai împlinit rostul, iarnă! E vremea să schimb și eu vestimentația inimii. (1-2 martie 2017) Referință Bibliografică: Rămas bun / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RĂMAS BUN de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377600_a_378929]
-
îl împinse pe Ionuț în perete, cât mai departe, dar ea nu mai reuși să se ferească, o izbitură puternică o aruncă în aer, rostogolind-o cu zgomot pe caldarâm. O durere cruntă îi inundă tot corpul, apoi totul se încețoșă și se făcu beznă. Ca prin vis auzea doar plânsul lui Ionuț care striga necontenit ... - Mămica mea, te rog nu muri!!! Se făcu o liniște deplină și începu să cadă rostogolindu-se într-un hău, cădea și încerca cu disperare
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
în rochii de vară și sandalute, puse pe joacă din zori până- n seară. Seară era ocupat. Urcau gureșele găini, cocoșii roșcovani în crengile care se- ndoiau sub greutatea lor. Și vorbeau, vorbeau în limba lor păsăreasca până ce li se încețoșau ochii. Mă apropiam de ele și de copac să văd mai bine. Și le speriam. Unele cădeau de pe ramuri. Se lasă seară și ne cam strângeam prin casă, la masă și la spălat. Nu ne puteam dezlipi și atunci Monica
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
pe prințesă de soție, nu aveau însă cum să repare răul făcut de neascultare. Nu-i spusese Notus să nu arate nimănui aripile dăruite de vânturi? Nu-l sfătuise Zefir să nu-și scoată aripile decât în turn? Cu ochii încețoșați de lacrimi, văzu o pană mică, mai mult un puf, desprinsă din aripile fermecate când acestea îi fuseseră smulse, amestecată în praful drumului. Reuși să se târască în coate până la ea și să o arunce în sus. Nu trecu mult
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
din recuzita firească a poetului așa cum o cunoaștem, o decelăm, o analizăm și îi dăm verdicte. Nu! Este un volum de versuri aparte, unul scris în momente crunte, ultime, când nu știi dacă acum e secunda când privirea ți se încețoșează a plecare de tot și din toate. Și poate că nu poeziile în sine scrise în aceste momente mi-am dorit să fie împărtășite și altor semeni, ci frumusețea vieții din acele momente negre, acest colosal oximoron între moarte și
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
fragmente de cer, le potriveam după măsura viziunii, reconstituiam întinsul și pedalam peste nori cu energia dintr-o îmbrățișare. Câteodată îmi așezam mâna pe răni, alteori îți încăpeam în gânduri. Uneori stăteam la rând pentru zâmbetul zării. Ba mi se încețoșa, ba se limpezea privirea, separând evidențele. Și întrezăream fărâme din ceea ce puteai face în părtășia cu bucuria însoțirii. Pe unde rămăsese loc de întrebare, au invadat rozătorii de petale. Dar orice-ar fi, nimeni și nimic nu pot smulge dragostea
EVIDENȚĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375327_a_376656]
-
lepăd de singurătate și urmăresc discret natura umană. Ba mă contaminez de energii exterioare înnoind fața zilei, ba ziua ia fața stărilor de nelepădat. Mi se întâmplă să mă înghită uneori noaptea, atunci când mi se cască barbar în față umbre încețoșate de neliniști. Atunci mă curăț de mine în lacrimi, nestemate pentru devenire. Dar cel mai frumos mi se spală sufletul când te am aproape. Atunci mă dezgolesc de orice alt timp îmbrățișând fericirea. Dragoste curată! (1 septembrie 2016) Referință Bibliografică
DRAGOSTE CURATĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375397_a_376726]
-
uitam despletit cum respirația îi tresaltă sînii și îi modela forma trupului încorsetat în liniile unei rochii,transparent îmbrăcată în mijlocul verii. Ce noroc are cel ce este iubit de o asfel de femeie, mă gândeam rătăcind prin coclaurile minții mele încețoșate în simțurile pe care nu le mai stăpâneam. Sublim ! Mi-a plăcut, cred că scrii despre femeia iubită, felicitări ! Să-i spui din partea mea că este o norocoasă. Când iubește, femeia devine și cea mai frumoasă iar dragostea,cred, că
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375446_a_376775]
-
peste toate acestea tăcând, e prea mare tentația de a mă face înțeleasă. “Chiar asta a fost toată povestea? Nu ți-e dor de mine?” a venit următorul mesaj, fără ca să apuc să-i răspund la cel precedent. Mi se încețoșase privirea de lacrimi, iar melancolia pusese stăpânire pe mine. Prin fereastra larg deschisă auzeam ciripitul păsărelelor cuibărite în teiul de la fereastra mea, însă părea că vine de foarte departe, așa de singură mă simțeam, izolată în gândurile mele triste. Mi-
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
și hoție, iar emergențele au fost dominate de multinaținaționalele, conectate și subordonate grupurilor financiare și bancare externe. Pe fondul circului electoral, al disputelor politicianiste și al bine elaboratei crize financiare anul electoral 2009 a pregătit mormântul românilor. Luptele politice au încețoșat rațiunea politicienilor, românii alegându-se cu circul electoral, iar beneficiarii cu banii și câștigurile aferente. Din acel moment România a devenit total dependentă de organismele financiare mondiale, în speță de F.M.I. Existența black holes-urilor a fost intuită în secolul XVIII
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]
-
și hoție, iar emergențele au fost dominate de multinaținaționalele, conectate și subordonate grupurilor financiare și bancare externe. Pe fondul circului electoral, al disputelor politicianiste și al bine elaboratei crize financiare anul electoral 2009 a pregătit mormântul românilor. Luptele politice au încețoșat rațiunea politicienilor, românii alegându-se cu circul electoral, iar beneficiarii cu banii și câștigurile aferente. Din acel moment România a devenit total dependentă de organismele financiare mondiale, în speță de F.M.I. Românii au fost eliminați din activul economiei propriei țări
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]
-
aducă înapoi! Înțeleg, să împrumuți o haină ca aceea, care costa pe vremea respectivă salariul pe câteva luni de zile, unui prieten, sau unui cunoscut de încredere, de la care ești convins că o primești înapoi. Dar unui străin cu mintea încețoșată de băutură?... Interes pentru aproapele căzut între tâlhari? Credință naivă, de copil? Încercare de a trăi practic cele citite în Scripturi? Cum am putea califica această faptă în adevărata ei lumină? Poate chiar așa, simplu, ca pe o faptă a
DUPĂ CREDINTA VINE FAPTA de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344911_a_346240]
-
REGATUL DIVIN AL HORAIȚEI Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ploua cu găleata când am ajuns la Mânăstirea Horaița, după un drum lung, istovitor și plin de peripeții. Vederea îmi era încețoșată de picăturile repezi ce-mi alunecau aproape cu furie pe față, iar vântul puternic mi le împrăștia până spre colțurile ochilor. Noaptea măreață își spunea cuvântul și am avut sentimentul că forța naturii este mai aprigă aici decât oriunde în
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
fie și retrospectiv - privirea spre cotidian, vom descoperi situații ori cazuri - adeseori clinice, prin care se vestește, din ce în ce mai des, insuccesul, eșecul teribil, accidentul existențial zguduitor, revolta intransigentă a copilului împotriva părintelui, despre interminabile mizerii umane incredibile, care amărăsc sufletul și încețoșează spiritul. În acest cotidian negativ-marcant, se resimte o acutizare a nevoii de libertate, din nefericire prost gândită și, mai grav, prost înțeleasă. Copiii, încă de la fragede vârste, sunt obișnuiți să devină mai „pragmatici”, să acceadă spre singura „cultură” validă recunoscută
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]