228 matches
-
el credea cu evlavie visele copiilor. În naiva sa religiozitate el credea că, pe când visele oamenilor vrâstnici erau născute din dorințele lor egoistice, visele copiilor care nu cunosc asemenea dorințe, nu puteau fi decât insuflarea îngerului păzitor. În aceste el încifra un fel de-nțelepciune care-n faptă nu era în ele și care era adaosul minții lui. [...] Visele Anei erau însă într-adevăr atât de frumoase, ca niște povești, și era ușor de a pune în ele un înțeles mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ultimă folosită de "dl. Poe" pentru a ne deruta (să nu uităm că scriitorul a fost un maestru al mistificărilor!). Interacțiunea dintre alb și negru reprezintă modul în care se face literatura, "ieșind" din invazia semnelor pe pagina albă și "încifrînd" realitatea într-un cod. De asemenea, ea "țîșnește", căznit, aidoma fantomei apelor din final, din "întunericul" subconști entului, pentru a naște, ultimativ, "lumină". O lecție admirabilă, să recunoaștem, de postmodernitate în plin romantism american! Bibliografie E.A. Poe Călătorii imaginare. Traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fluxului si refluxului sensurilor", "valurile fluxului si refluxului" condiționează capital constituirea edificiului poetic. Eul meditativ maturizat îsi prezintă devenirea traiectului artistic, resimțind fluxul ideatic pe suprafața paginilor scrise, în care puterea absolută a cuvântului supraordonează alcătuirea lumilor suspendate. Eul suprimat încifrează metaforic labirintul existențial din perioada regimului comunist, care a avut o influență negativă asupra destinului uman"157. Fiecare cititor, la fel ca fiecare lectură a aceluiași cititor, pot scoate la iveală sensuri noi. Poezia, care recreează lumea, dar și aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se îndepărtează de text și cât ea este realizată într-un anumit context. Toate acestea știindu-se faptul că, oricum, este greu de pătruns la semnificația originară a textului poetic, având în vedere că rolul poeziei este acela de a încifra și nu de a descifra. 3.2. Ana Blandiana vs Ileana Mălăncioiu două modele de poetică a deconstrucției Fără pretenția de a construi și de a impune un model paradigmatic individual, ne propunem să realizăm un studiu stilistic comparativ, între
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lungul vârstelor, la fel și frenezia simțurilor, care o însoțește. Această permanentă construcție și reconstrucție a vieții este redată, în special, prin metafore cu dublu sens, metafore duble și perspective duble, care reproduc o gamă variată de emoții și sentimente, încifrând universul existențial care, de cele mai multe ori, este unul interior. Metafora vieții se confundă, astfel, în permanență, cu metafora morții, la fel cum lumea exterioară se confundă cu lumea interioară, acest permanent joc al contrariilor, nefăcând altceva decât să releve polaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ci doar sugerează. Pasiunea pentru domeniul iluziei care atrage după sine puterea artificialului ține de apanajul seducției, care convertește lucrurile în aparență pură, lipsindu-le de sensul care le era dat în mod obișnuit. Seducția operează cu iluzii pentru a încifra, iar limbajul care transformă inteligibilul în neinteligibil metamorfozează într-o enigmă însuși evenimentul la care se referă. În acest context, pe linie nietzscheană, cuvinte ca "adevăr" sau "obiectivitate" nu sunt considerate decât metafore, astfel încât chiar și atunci când creează impresia că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rapel vertiginos și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul Chimeric, pe filiera durandiană a antropologiei imaginarului, coroborată cu analiza figurilor imaginarului la Bachelard și cu arhetipologia jungiană, Mircea Cărtărescu sesiza dualitatea ca pe un clivaj insuportabil, o schizoidie dureroasă încifrată în imaginarul eminescian printr-o narcisică resorbție într-o unitate primordială. În acest caz, putem interpreta cele două sculpturi ale lui Filip Marin prin prisma acestei dinamici dualiste de reflex simbolist, care imprimă un relief indelebil construcției operei. Figura eminesciană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului feminin inoculat subversiv tinerilor dandy, pe latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe indicibilul unor posturi și expresii încifrate la nivel somatic. Studiile de specialitate identifică un profil isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării religioase, corpul feminin este posedat de un demonism care nu mai are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiectul pierdut rămâne necunoscut. Melancolia, așa cum o descrie Freud, reunește două trăsături specifice artei decadente: "narcisismul rezidual" și componenta sa morbidă. În ceea ce privește decadentismul, spre deosebire de romantism, melancolia primește o suprasarcină negativă printr-o accentuată morbiditate dublată de spectrul maladiei psihice care încifrează acum stările melancolice. Spleen-ul generează un exces de conștiință, o conștiință rea, care proiectează viziuni sumbre, ca în cazul lui Des Esseintes, estetul decadent din În Răspăr, sau la Franz von Stück, Lucifer (1890). Așezat pe ceea ce ar putea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei magic. Spre deosebire de Gauguin, refugiat în Tahiti pentru a redescoperi acolo un paradis pierdut al originilor, abordarea temei orientale de către Cecilia Cuțescu-Storck nu se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii, încifrat de o tradiție ancestrală, care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mirare că filmele lui Andrei Tarkovski lasă o amprentă clară, de neșters în sufletul spectatorilor. "Înainte de 1990 scrie Manuela Cernat pentru spectatorii fostului lagăr sovietic, filmele lui Tarkovski erau superbul simbol al rezistenței spirituale împotriva opresiunii ideologice. Rubliov, Oglinda, Călăuza încifrau, în imagini de o vrăjită frumusețe, taina lumii și triumful credinței asupra dogmei atee. Personajele lor mesianice întrețineau speranța în triumful duhovniciei și al împărăției lui Hristos"42. Iată ce face diferența între un film comercial și unul care îți
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
colectivă a râsului, care este de altfel molipsitor, contribuie la apropierea membrilor grupului. Prin intermediul acestei funcții de apropiere a agresivității colective, râsul devine în anumite situații un semnal prietenos. Copiii râd când se joacă. Râsul este tocmai semnalul jocului. Enunțul încifrat în el sună în felul următor: râdem (amenințăm) împreună de un al treilea". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 121) De subliniat încă o dată ambiguitatea amenințătoare a râsului, care oferă și liantul celor care râd, dar care le amintește fiecăruia în parte
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sau „ce se ascunde în spatele ușilor deschise...” Descoperind „camera de spus secrete”, vom reînvăța și noi să dăm valoare secretelor..., „misterul s-ar întoarce iarăși” printre noi, dar totul depinde de perspicacitatea de „a ascunde cheia camerei de spus secrete”. încifrat mesajul. Asta-mi amintește de un recent roman, cel al Katiei Nanu, Puzzle cu Vasile, în care devenim martori la o dramă a interiorității, pornindu-se tot de la o cheie. Nu e vorba de o cheie-mister, ci de lipsa unei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
evenimentele capătă sens pentru dezvoltarea ulterioară a fabulei. Dacă e să luăm în considerație acest punct de vedere, nu are sens să ne mai întrebăm dacă un fapt izolat este ori nu este un eveniment. Forma lingvistică în care este încifrată informația poate fi un indiciu, dar acest lucru nu este decisiv întotdeauna. "Am șase ani și mă ascund după mîini" nu ne oferă o indicație lingvistică. În lumina celor ce vor urma vom lua această frază ca pe o descriere
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ce o aveți, Aici fiți mari, puternici, aici fiți fericiți - Aici spirit, curagiul și pumnii au valoare. În mână de vei prinde-a istoriei carte Și dacă tu de frică sau poate de rușine În faptele ei rele nu vei încifra bine, Vedea-vei cum sub ochi-ți în plin se desfășoară Răul și iarăși răul - că vremea se măsoară După a răutății pășire. Rău și ură Dacă nu sunt, nu este istorie. Sperjură, Invidios-avară, de sânge însetată E omenirea-ntreagă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe care în sine n-o au, e ceva caracteristic spiritului uman - caracteristic și câtă vreme el se află în eroare. Progresul, îndeosebi cel științific, nu constă atât în descoperiri noi, cât în descifrarea a ceea ce intelectul nostru subiectiv a încifrat în natură. Religie, poezie, morală - frumosul și binele, pe care credem a le găsi în natură - finalitatea, deci rațiunea legilor și organismelor naturale, nu există ca atare în natură - ci intelectul nostru le introduce acolo - și este rolul științelor naturii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-i putea să guști în taină și necunoscut laudele acelor oameni ce i-ai putea iubi - bine, de nu, nu te arăta lor. ["BIOGRAFIA UNUI GENIU"] 2287 De ce, când cineva (orcine ar fi) citește biografia unui geniu, cearcă a găsi, încifrează chiar trăsuri ale individualității sale în acele trăsuri mari ale unui bărbat însemnat? Fiindcă într-adevăr în fiece organism omenesc sunt potentia coardele omenirei întregi. Nu vorbim de treaptă - acestea sunt infinite. Poate că de acolo se esplică plăcerea ce
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de câte ori se vorbea despre o poezie filozofică, "de idei", în care speculația metafizică se realizează în detrimentul strălucirii de suprafață. "Căldura animală" a sentimentului îi repugnă așa cum îi repugna lui Rimbaud. Orice mistică, orice bâjbâire după adevăruri "ce mai mult le încifrează cel ce vrea a descifra" îi sânt la fel de străine. Florin Iaru este numai ce se vede, numai suprafață. Aisbergul său este atât de ușor, încît nu numai că nu are o parte sub apă, dar ne așteptăm chiar, din clipă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
putea pune morfoscopia sub deviza: "Spune-mi cum arăți ca să-ți spun cine ești și ce te așteaptă". De la chip, unghii, pete sau semne din naștere ale trupului și până la forma trupului și temperament, toate contribuie la decriptarea gândului divin încifrat în însăși ființa noastră. Nu întâmplător, în Evul Mediu, persoanele care prezentau malformații, schilozii, cei bătuți de soartă, pe scurt, "cei însemnați" erau văzuți ca posedați de diavoli sau purtând povara unor păcate grele. Acesta era și motivul pentru care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în funcție de semnele avute în atenție. De asemenea, experiența, inspirația și "calitatea" semnului divin 108 vor influența rezultatul final. Mesajul poate fi clar, ambiguu sau încifrat. În funcție de această variabilă, tipurile divinatorii se pot prezenta astfel: a) divinația în care mesajul este încifrat și suportă la rândul său o interpretare din partea beneficiarului. b) divinația în care mesajul este ambiguu. Această categorie este specifică practicilor divinatorii de astăzi. Beneficiarul va încerca să adapteze rezultatul actului divinatoriu la unele situații din viața sa. În funcție de înclinația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cărți, în zațul cafelei, tarot etc.). Constatăm că la nivelul simțului comun există ideea (neafirmată direct) că, dincolo de limbajul obișnuit, există și un alt limbaj, al semnelor. Cifrele trădează o anume sensibilitate a subiectului din mediul urban la mesajele încifrate în diverse semne. Așadar, viața urbană nu se suprapune în mod obligatoriu peste o anumită mentalitate modernă, eliberată de "balastul" vechilor credințe și idei tradiționale. Rezultate asemănătoare s-au obținut și în alte cercetări de acest tip în orașe occidentale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de o mentalitate magico-religioasă visul reprezintă o poartă spre nevăzut, spre necunoscut, o formă prin care zeii comunică cu oamenii, pentru psihanalist visul este cel care deschide ușa către abisurile inconștientului. Unele vise pot fi clare și explicite, altele sunt încifrate și trebuie decriptate. "Mie mi s-a întâmplat să visez oameni și locuri pe care nu-i cunoșteam și pe care i-am cunoscut mai apoi. Asta m-a făcut să fiu destul de atentă la vise" (L., 47 ani, Suceava
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau au alte cauze suspecte). Deși discursul este repetitiv, el nu incomodează clienții. 13.2.3.3. Polisemia Polisemia termenilor și a limbajului folosit în practicile divinatorii lasă suficient loc interpretărilor. Ambiguitățile limbajului sunt puse pe seama cunoașterii ascunse care este încifrată în semne. Acestea, cum se știe, pot avea semnificații multiple. Astfel, pentru a exprima o multitudine de posibilități care se deschid prin simpla prezență a semnului, se folosește un limbaj adecvat, cu mai multe înțelesuri. Expresii de genul: "cineva", "undeva
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
traducere de Margareta Gyurcsik, prefață de Jean-Marc Kespi, Timișoara, Ed. Amarcord, 1996. 77 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, traducere de Rodica Chira, București, Ed. Humanitas, 1992. 78 Ibidem, p. 107. 79 Ibidem, pp. 138-139. Ritmurile vegetale conțin, în opinia autorului, încifrat misterul Vieții și al Creației. Cultele vegetației țin mai curând de "experiența religioasă a reînnoirii (reîncepere, recreare) a Lumii. Subiectul este dezvoltat de Mircea Eliade și în Tratatul de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, prefață de Georges Dumézil
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pretext, o structură stilistică unitară care devine simbol pentru stări spirituale legate intim de experiențe concrete. Și profund Întrepătrunse cu acestea. Alegoria convine și ideii că haiku-ul este o poezie obiectivă, un lirism neexhibat. Autorul de haiku nu-și Încifrează emoția În obiectele pe care le abordează În texte, metaforizarea nu este pentru el un procedeu de a infuza lucrurilor simțirea sa. Imaginile și lucrurile pe care le evocă și le invocă textul haiku-ului nu sînt distorsionate de trăirea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]