251 matches
-
textul într-un pretext extravagant pentru exhibițiile lor. Cronicile lui au și valențe de interpretare literară, cu ascuțimi psihologice. Cu vervă persiflantă, recurgând la antifrază sau vorbind pe șleau, publicistul atacă și alte subiecte care îi incită nervul critic: politicianismul (încondeind cutare șmecher, farsor sau panglicar), grotescul unor ședințe parlamentare, criza morală a presei, năravurile unor literați, acestea și altele compunând pitorescul strident care frapează pe oricine nimerește în „țara tuturor anomaliilor”. Convingerile din adolescență își păstrează intactă seducția, C., căruia
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
1921) și Grădina raiului (1922) includ relatări ale unor întâmplări mărunte, de cele mai multe ori puțin semnificative. Cu oarecare pătrundere psihologică și cu delicatețe, autorul scoate în evidență puritatea unor personaje, tăria de caracter sau sensibilitatea ascunsă a altora, dar și încondeiază, cu bonomie, veșnice deficiențe omenești sau deplânge discret suferințe consumate în tăcere și singurătate. Este o perindare de oameni comuni, „fără bucurii prea mari și fără dureri prea adânci”, ale căror principale trăsături par să fie resemnarea, seninătatea, bunătatea. În
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
românească... Pot să mă schimb? Sînt osîndit să trăiesc în toate vremurile afară din epoca mea, dincoace ori dincolo de ea, nu știu...". I-a încriminat, la 20 decembrie 1944, în articolul Colegii, pe foștii colaboraționiști cu regimul antonescian. L-a încondeiat, aici, pe Ion Petrovici, ministrul Culturii Naționale în guvernul Ion Antonescu, considerat "lingăul subtil care fuge de colo pînă colo după un portofoliu". O zi mai tîrziu, la 22 decembrie 1944, se ralia deciziei epurării aparatului de stat, cerînd să
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
Cristian Teodorescu Unul dintre succesele Securității după 1990, așa desființată cum era, e că a pus surdină asupra activității disidenților și că i-a încondeiat în ochii opiniei publice, micșorîndu-le credibilitatea. E anormal și imoral ca la 13 ani de la Revoluție în România să nu se știe de la A la Z cine au fost cei care s-au împotrivit ceaușismului. Avem o jenantă inflație de
Disidenții au supărat Securitatea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15010_a_16335]
-
de „frumos”, făurit în turnul de fildeș al creatorului izbăvit de preocupările mărunte ale vieții. Dacă sămănătorismul, poporanismul, „naționalismul” îl indispun, nici extravaganțele formale, „scamatoriile” ori „scrântelile” moderniste (futurismul ș. a.) nu-l dau gata și K. nu pregetă să le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă lirica proprie prezintă afinități cu decadentismul în vogă la început de secol. Neașteptat de puține sunt traducerile pe care le dă la iveală - din
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
pentru femei la sate. A elaborat, se pare, și un roman inspirat de viața de la țară - care nu se găsește în marile biblioteci -, O comoară de fată (Scrisori cu întâmplări adevărate către prietenele mele sătence). „De profesie casnică”, după cum o încondeiază, răutăcios cum îi era felul, Mircea Damian, are timp să publice articole în care își dezvăluie aptitudini de temperamentoasă militantă. Fondatoare și directoare a săptămânalului „Tribuna femeii” (1930), care se ocupă, după cum ricanează același Mircea Damian, „exclusiv de chestiuni femeiești
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
de Barbu Știrbei. Scriitori de prestigiu sunt demitizați. Memorialistul citează afirmația unui jurnalist moscovit, potrivit căreia romanul Pe Donul liniștit nu ar fi fost scris de Mihail Șolohov, ci de un ofițer alb, Kriucikov, amant al mamei sale. Mușcător sunt încondeiate și alte personalități, în special Mihai Beniuc. În schimb, un comunist luptător în Spania, Valter Roman, e portretizat admirativ. În totalitate, scrierea exprimă o abjurare categorică, în termeni duri, a crezului politic nutrit de autor în tinerețe. Adoratul, altădată, comunism
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
apăruseră inițial și celelalte) aduc în scenă mic burghezi surprinși într-un moment de ridicolă buimăceală legată de căpătarea vreunui „onor”, de o tranzacție matrimonială ori de vreo farsă pusă la cale în familie sau între amici. M. știe să încondeieze fumurile acestei lumi, să facă dialogul alert, suculent, să intuiască efectele comice declanșate de ticuri, clișee, verbiaj, anticipând astfel, ca și alți comediografi ai epocii, tehnici exploatate de I.L. Caragiale. O dramă ocazională, Răpirea Bucovinei, scrisă în colaborare cu V.
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
mai cuprinzător portret ficțional al lui Allan Bloom de până acum: „Abe Ravelstein”, o fictivizare foarte discutabilă a profesorului datorată prietenului său Saul Bellow 5. Bellow, apropiat sufletește și afin cultural-ideologic cu Bloom aproape toată viața, a ales să-l încondeieze, mai curând decât să-l zugrăvească, într-un ultim roman scris la senectute, din care nu lipsesc accentele unei răutăți senile fără mari valențe estetice. Am descoperit între timp și un portret ficțional „la puterea a doua” al lui Bloom
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie, Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie, Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie, Ce o singură trăsură măiestrit le încondeie; Sub pleoapele închise globii ochilor se bat, Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat; De a vîrstii ei căldură fragii sânului se coc, A ei gură-i descleștată de-a suflării sale foc, Ea zâmbind își mișcă dulce a
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Dor îngenunchiat Elena Marin Alexe Iubirea mea, ce dor îmi e de tine. Mă culc și-adorm în lacrima din mine, Căci între noi zâmbește depărtarea, Iar pe la uși, azi bocăne uitarea. Și în străfundul inimii, tristețea Încondeiază-n taină bătrânețea, Când clipele se țes pe nevăzute, Din zile, nopți, ce-s în genunchi căzute. Ascult în noapte, inima cum bate Și mă scufund în amintiri ciudate, Ce vor tributul astăzi să mi-l ceară, Din zori de
Dor ?ngenunchiat by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83249_a_84574]
-
jubila. „Așa, așa”, făcu el. „Acum eu sunt ea...” Gâtul Îi era Împodobit cu șiraguri de perle, pe brațele sale durdulii străluceau brățări de aur și de-argint. De lobul urechilor lui atârnau o mie de mărgele. Ochii penitentului fuseseră Încondeiați ca ouăle de Paște. Iar buzele - acoperite de ruj de culoarea șofranului. O, nu, ființa aceasta sulemenită ce se târa la picioarele sale nu putea fi Mathilda. „Minți, minți. Totu-i minciună și vânare de vânt”, urlă cinicul, răsucindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Chimie, ne-a venit un profesor suplinitor înalt și slab, nu numai ca fizic, dar și ca pregătire științifică. Un om cu o figură plină de răutate și cu un suflet asemănător. Simțea o deosebită plăcere când putea să ne încondeieze, și mai mulți de jumătate din clasă aveam note rele la Fizico-Chimice. Explica prost, nu se pricepea să facă experiențe, ceea ce-i atrăgea nenumărate ironii din partea noastră și aveam impresia că tot ce spune învățase ca un papagal, de-acasă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cum îți explici tu transformarea subită a simpaticului nostru chimist? ― Mă, să-ți spun drept, nici eu nu știu ce să cred! ― Să-ți spun eu atunci: s-a dus maică-mea, care-i și ea profesoară, la Barbă, și l-a încondeiat clasa una, l-a făcut de două parale: că nu știe să explice, că nu ne face experiențe, dar ne pretinde. Ei, i-a mai spus că toată clasa se găsește într-o situație critică din cauza asta. Când a auzit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
asculți o zi întreagă. Ne captiva pe toți cu darul lui de meșter neîntrecut în a ne înfățișa Istoria. Avea, însă, omul un păcat: îți pretindea să știi ce-ți explicase și, dacă nu știai, nu se supăra, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniște mormântală. Noțiunile de "chiul" și "glumă" erau necunoscute, ca dealtfel și la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a și a III-a, așa că mă cunoștea. Pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că e vorba de o raționalizare a serviciilor sau alte rahaturi d-astea liberale, iar ei o să pună botu’. Probabil că o să se folosească de chestia asta ca să arate că nu sunt o adunătură de socialiști zărghiți, așa cum i-au Încondeiat ziarele conservatoare... Sunt de acord cu majoritatea lucrurilor pe care le susține Jeff, dar mi-e silă de felul În care le formulează; el e unul din tinerii albi, din clasa de mijloc, slăbuți și cu aspect nesănătos, care poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
când le-am cerut Puterea vârstei - un jurnal al Simonei de Beauvoir în care-și povestea hălăduielile ei premarxiste cu Sartre. În sala de lectură intră o tipă creață, vopsită negru, haine negre, lălâi, pantofi cu talpa cât cărămida, ochii încondeiați cu negru și plină de coșuri. Ducea un braț de cărți, așa că ușa se trânti în urma ei, iar ea, șocată, scăpă toată bibliografia pe jos. Am sărit să o ajut și mi-am dat seama că, deși ochii imenși, albaștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
noastre Guinness Book. Începem, așa cum se cuvine, cu cele sfinte : Cel mai mare ou tradițional din lume, realizat din fibră de sticlă, înalt de 7,25 m, cu diametrul de 4,6 m și o greutate de 1,8 t, încondeiat cu motive tradiționale și instalat în centrul Sucevei cu binecuvîntarea unui sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Suceveanul. Pentru prieteni, acesta a rămas însă oul lui Flutur... * Tot în zonă, rădăuțenii au realizat cea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tradițiile. Aceasta este localitatea care a urcat incontestabil pe primul loc în țop ten, topul meu personal de kitsch autohton. Dar să ne întoarcem la oul lui Flutur și hermeneutica acestuia. Inspirația a venit, probabil, de la tradiționalele ouă de struț, încondeiate cu sîrg de bucovinence recente și achiziționate cu pioșenie de funcționarii Ministerului Afacerilor Externe pentru pachetele lor de protocol. Primul pas, de la găină la struț, fusese deci deja făcut. Și cum e moda recordurilor Guinness (cel mai mare cîrnat din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
altă dată e palidă ca moartea. Iar uneori e roză în obraji ca fetele de ipsos din vitrine, căci folosește un fond de ten neobișnuit, roz-bonbon, care contrastează cu trăsăturile mai curând severe ale feței ei. Și acum are ochii încondeiați cu prea mult negru și prelungiți cu o codiță unsuroasă. Gura ar fi frumoasă fără umbra de mustață, destul de vizibilă. Cu pomeții ieșiți în afară, cu părul scurt și curbat în dreptul urechilor, cu gâtul cam țeapăn, deloc lipsit de un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ouă vopsite și vin. După acest ritual care se savârșea dimineața, toți locuitotrii satului se adunau într-un loc numit"Mănăstire”,lângă biserica unde începeau să joace hora. Bătrânii satului stateau pe margine supraveghind tineretul care juca hora. Ouăle se încondeiau cu ceara curată și apoi se puneau în vopsea roșie,care simbolizeaza sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Rețetele mâncărurilor specifice acestei sărbători au fost transmise din generație în generație și se respecta cu sfințenie. Paștele la creștinii după evanghelie Creștinii
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
când era încă domnișoară; aici admiră bibelouri și goblenuri în timp ce se pregătește să atace, laolaltă cu pisica gazdei, o brânzoaică. Apoi trece, tot de mână cu mama, pragul unui magazin de confecții unde femeile-manechin, albe, perfide și perverse, cum le încondeiază prozatorul, vor nici mai mult, nici mai puțin decât să-i ia viața bietului Nestor. Senzația de stranie teamă, amestecată cu neobișnuita seducție pe care el o resimte din plin atunci când palma i se plimbă neîngrădită spre partea interioară a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
poți continua cu toți cei care ți-au făcut necazuri înainte, în timpul, și după proces, în închisoare... Uite, să intrăm și am să-ți dau eu câteva foi de hârtie și ceva de scris - știi carte, nu? - pentru ca să mi-i încondeiezi pe toți acești răufăcători” “Nu intrăm nicăieri pentru că nu e nevoie să vă scriu eu nimic. Pă toți ăștia îi știți dumneavoastră mult mai bine decât mine” “Păi, vezi mata, nu pentru mine personal ar trebui să lucrezi, ci pentru
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
negru, comoara și otrava pe care o așteptam salivând. Observam, din când în când, faptul că pașii mă purtau într-un ritm curios de lent, printre galbene fâșii de trandafiri, printre palide ramuri de mesteacăn, printre moi și zemoase cale, încondeiate în fir de brumă și zefir, printre aurii basme cu Ilene Cosânzene, și printre noi - frumoși copii cu suflet de bătrâni... Cu cât mă apropiam, respirația-mi căpăta tente stranii, culori de un albastru roial începeau să îmi ademenească privirile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
bucurie să le coc? Să-i pîresc cumva la Omoroaică? De să le ferfenițească vezicile, să le răsucească mădularele și să le toarne viermele dracului peste ei? - De dezhotărît, nu vă pot dezhotărî. Pîrîți-o... - Ori, poate, mai bine să-i încondeiez la Fermecătoare?!... Că Fermecătoarea noastră e o cucoană prea citită, ce pricepe că, până nu-și saltă cățelele coada, nu se ridică nici prăpăditul de dulău pe lăboanțele dinapoi!... Domnu Bleju nu e ușă de biserică, dar, de obicei, e
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]