2,712 matches
-
de solidaritate, ne anima. Pe margine, oamenii priveau spectacolul de pe trotuar și de la balcoane și, pentru o clipă, am avut senzația că suntem o paradă de animale exotice. Am ajuns la Guvern, într-un final, iar clădirea fantomatică, rece și încremenită în timp contrasta izbitor cu forfota mulțimii care se încălzea sărind și strigând, îndreptându-și furia, revolta și dezamăgirea către pereții de gheață. Am auzit, de la știri, că am fost cam vreo 2500 de oameni. Și am mai auzit multe
Democrația se poate pierde prin neprezentare by https://republica.ro/democratia-se-poate-pierde-prin-neprezentare [Corola-blog/BlogPost/339096_a_340425]
-
semnat petiția împotriva Avocatului Poporului. 100 suntem cei care am și ieșit în stradă atunci când trebuia să întărim hotărârea virtuală prin manifestarea ei în viața reală. Confundând Pandora noastră cu viața însăși, ne condamnăm la inactivitate. Disecam organul voinței, ne încremenim instinctele și așteptam cuminți. Câștigăm bătălii virtuale, dar câmpul de luptă este gol. Războiul îl pierdem prin neprezentare. Suntem liberi de responsabilitatea socială pe care am îndoit-o cu like-uri și share-uri, iar degetul arătător rămâne arma noastră cea mai
Democrația se poate pierde prin neprezentare by https://republica.ro/democratia-se-poate-pierde-prin-neprezentare [Corola-blog/BlogPost/339096_a_340425]
-
creat - de viața pe care o trăim conectați la o realitate alternativă. Nu trăim în România. Nu trăim nici măcar pe Pământ. Trăim într-o lume binară, pe care o modelăm după chipul și asemănarea noastră. Ne erijăm în Demiurgi și încremenim în fața propriei creații, minunându-ne de perfecțiunea ei, contemplându-i calitățile alese. Ne dezicem de propriile corpuri în care locuim doar parțial - atât cât este necesar pentru a asigura supraviețuirea lor. Iar Speranța, cea care nu vrea să părăsească cutia
Democrația se poate pierde prin neprezentare by https://republica.ro/democratia-se-poate-pierde-prin-neprezentare [Corola-blog/BlogPost/339096_a_340425]
-
cum eram, nu știam ce se va întâmpla cu mine. Pe alee vedeam cum treceau câinii vagabonzi. Mergeau cu pasul grăbit, priviau înainte și erau foarte atenți la orice mișcare. Simțiam cum mi se taie respirația și în acel moment încremeneam de frică. Mai aveam și durerea aceea de cap, iar cu ochiul stâng nu mai vedeam nimic. Să vă povestesc ce pățisem..... După ce venisem pe lume, mămică mea porumbița, mi-a predat lecții de zbor. Într-o zi când erau
BITA, PORUMBITA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/Bita_porumbita_cornelia_curtean_1345385036.html [Corola-blog/BlogPost/348419_a_349748]
-
văd / Razele fierbinți de soare / Valurile reci de mare”; „...regret / timpul pierdut / făr’ de-nceput!”; „...iubesc / făr’ să cerșesc / Raiul ceresc”; „...scriu / cioplind la sicriu / pe maluri de Jiu”; „...șlefuiesc / Cuvinte / pentru lucruri sfinte”; „...mă-nchin / momentului în care a încremenit veșnicia / într-un amestec de verde și albastru / eu rămân un sihastru”. Dincolo de tonul persiflant, ironic, vehement, a se observa dimensiunea spirituală, căutarea, ca o promisiune de sărut) a Dumnezeului din sine, chiar dacă acest lucru e intim și autorul nu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Valdescu făcură cale întoarsă. La coborâre era mai dificil, dar cu chiu, cu vai, ajunseră la cascadă. Sub torentul de apă Mihai se opri din nou câteva clipe. Ca din pământ se porni un huruit și muntele se zgâlțâi. Mihai încremeni. Preda îl prinde de braț și-l smucește de sub cascadă. Se declanșă o avalanșă de pietre chiar prin fața lor. Deodată aud o huruitură asurzitoare și o stâncă imensă se prăbușește în cascadă. Valea vuiește în ecouri, brazii par că vor
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supăra pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște, da’ n-o fac, mă, că ești muntean de-al meu! Lovișteanul Mitu Teșcuț încremeni și abia mai apucă să zică: - Păcatele mele, do’n căpitan, păi, cum să-m’ permit ieu să vă învăț pă dumneavoastră, am zâs șî ieu după capu’ mieu, fi-mi-ar capu’ al dracu’ să-m’ fie, de, dacă
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
toți buimaci, neștiind ce se întâmpla. Ajuns la cazarmă, curios, a căutat să vadă ce era în sipetul din lemn frumos sculptat pe care-l furase din casa lui Toader Baciu. A găsit acolo niște scrisori și câteva poze. Deodată încremeni: în una dintre poze era el, sora lui, Judith, și Todor Baci, cel care zile de-a rândul îi hrănise ca pe copiii lui. Pe spatele pozei era dedicația lor, scrisă chiar de el, Marko, în 1919, în hotelul “Gellert
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
stihurilor Corinei Petrescu și ale lui Nichita Stănescu este marcat de acelașidramatism al afirmațiilor, ce ține de realism, de aceeași complexitate a trăirilor. “Poezia e dor după ziua de ieri și spaimă față de ziua de mâine”, afirmă poeta. „Este clipa încremenită în timp sau zbor cu iuțeală de fulger. E imposibil și posibil. Este bir. Și dar. Și ofrandă. Este ură și capcană a pasiunii. E dimineață și noapte. E regăsire și rătăcire. Este cântec și piatră. Și încă ceva: cel
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Articolele Autorului Drumul cu lacrimi Emilian Oniciuc- 29.04.2016 Crucea este grea și drumul abrupt, Lacrimile-I sărate izbesc colbul din drum Romanii bat toba: bum-bum, bum...! Un alt bici de spate I s-a rupt...! Nădușesc toți în timpul încremenit Îngerii din cer, soldați și oameni furioși Privesc la regele săracilor, curioși... Dar El își duce crucea, smerit...! Of, Doamne te uită cât sânge și chin Și iartă-i sacrificiul și crucea fă-i scrum Să tacă tobele cu al
DRUMUL CU LACRIMI de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1492180439.html [Corola-blog/BlogPost/371330_a_372659]
-
pe cine să rog să stea cu ele. Vă rog!” “Doamne ajută-mă, știu că am greșit. Nu mă pedepsi acum. Trebuie să ajung acasă.” După plecarea femeii, rămasă singură, Dana s-a lăsat cuprinsă de disperare. Lacrimile i-au încremenit pe obraz în următorul moment când femeia cu bagajele i-a întins biletul de tren și i-a spus: „Peste cinci minute trenul dumneavoastră sosește în gară.” ” Dati-mi o adresă ca să vă trimit banii” i-a spus Dana nevenindu
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1424547391.html [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
sală de concert, erau ca și inexistente. Supărat, Angelo-i răspunse la ghiont cu un brânci energic, împingându-l pe acesta înspre cazan. Șocul avu efect asupra canelei, din care se scurse o cantitate mare de mixtură închisă la culoare. Angelo-i încremeni, iar Draco-j scoase un răcnet de entuziasm. Era 20 aprilie 1889. Ziua în care s-a născut Adolf Hitler. 01.07.2009 Referință Bibliografică: Sufletiștii / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1232, Anul IV, 16 mai 2014. Drepturi
SUFLETIŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400223522.html [Corola-blog/BlogPost/350518_a_351847]
-
avea timp destul ... Cînd a ajuns sus, gîfîind de oboseală, dar fericită, s-a așezat pe un buștean, ca să nu-și murdărească rochița, și și-a îndreptat privirile spre cer, ca să se bucure de imensitatea lui amețitoare. Și, deodată, a încremenit. Ca din senin apăruse deasupra pomilor acel cilindru argintiu cu vîrfurile rotunjite, care nu scotea nici un sunet și în care parcă intrau razele soarelui fără să se mai reflecte, sau poate asta era doar o impresie de-a ei și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
toți francezii. A venit la masa noastră, lăsîndu-i singuri pe cei doi însoțitori ai lui, și privirile i-au căzut din prima secundă pe Lizuca. Se aprinsese la față ca un rac scos din cuptor. Lizuca, cu punga în mînă, încremenise de emoție și ochii ei mari i se umeziseră de emoție. Cum era să i-o prezint lui Pierre?! Pentru că îmi amintisem cum îl cheamă: prietena mea?! Lisa Kiffer, studentă la facultatea de management și tehnologii educaționale, dar vorbeam singur
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
Deasupra tuturor gloriilor efemere și deșertăciunilor legate de patimile noastre omenești, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nicio catastrofă istorică: geniul.”, un geniu pe care DARCLÉE, asemenea lui ENESCU, l-a avut din plin... P.S. Un mormânt trist și încremenit într-o însigurare de gheață, ce împrăștie în jurul său nu chietudine, ci răceală, foarte multă răceală. Așa simți când te afli în Cimitirul Bellu lângă cripta de marmură albă a HARICLEII DARCLÉE. Dacă la Tore del Lago, în Italia, fotografia
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Doi Muzicieni, Constanța, 2003, p.7, 30-31) La Canalul Dunăre-Marea Neagră-Drumul social-comunismului maritim în prag de iarnă se lucra cu roabe, cu lopeți, cu vagoneți și bice primite pe spate, alături de înjurăturile care curgeau doldora sub lovituri. Pe cozile lopeților încremenise un strat confortabil de gheață. Se lucra circa 12 ore pe zi, cu cele 30 de minute pauza pentru poșirca în care erau fierte murături stricate, varză împuțită și cartofii mucegăiți. Pentru a nu îngheța poșirca care se împărțea cu
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
a trăirii zăceau stafidite în beciurile securității. Ei, care au fost apărătorii cei mai îndârjiți ai Crucii lui Hristos și ai Neamului, Ei, jertfiții pe Cruce, n-au avut parte de cruce. Ele, care erau surâsul oricărei Primăveri a vieții încremeniseră în oftaturile încleștate ale Siberiilor de ghiață. Ei, n-au avut primăveri însorite, ci numai ierni îmblănite cu ger. Ele, care au avut în surâsuri mlădieri de boboci și de flori, au primit prohodiri de jale și înmormântări. Ei, care
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
simplă anonimă (era foarte plăcut!). Știu ce am așteptat eu întotdeauna de la Humanitas: cărți temeinice, adică așezate la temelia unei culturi, cărți peste medie, care să nu plictisească și, nu în ultimul rând, să fie o editură care „să nu încremenească în proiect”. În privința colecției „Cartea de pe noptieră”, ea este continuată cu multă dăruire de doamna Mona Antohi. Cartea-borcan a fost ideea unui arhitect, dl. Răzvan Luscov, iar rolul meu a fost să umplu cât mai bine borcanele acestea. Le-am
INTERVIU CU D-NA IOANA PARVULESCU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_d_na_ioana_parvulescu.html [Corola-blog/BlogPost/372663_a_373992]
-
ca ciupercile după ploaie. Au venit toate afacerile și le-au mâncat. Sunt convins că în curând vom fi înconjurați numai de magazine de piese de schimb second hand, pentru organe. • Mă uit la cartiere întregi de blocuri, și mă încremenește un gând: din ce trăiesc oamenii aceștia? Unde lucrează? Ce fac? “Suntem un popor vegetal”, spunea Ana Blandiana. Ce frumos spunea. Poate chiar eram. Mi-e teamă că între timp, florile se autodevorează. Fără rădăcini. Fără lăstari. Ce să fac
DIALOGURI CU ELISE (4) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ylktqungjx_1412300965.html [Corola-blog/BlogPost/352807_a_354136]
-
nu o mai las să se dea jos din pat, că i-a făcut serclaj, nu te-am mai invitat de multă vreme pe la mine, ca să mai discutăm și noi despre una și alta, ca pe vremuri, și Ignațio a încremenit, prea era ireală potriveala asta a întîmplării în gîndurile lui și s-a uitat cu pioșenie spre cer și, încă surprins și emoționat, și-a băgat mîna în buzunar, ca să-și scoată batista, că simțea că transpirase de emoție, și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
lanul de floarea‑soarelui. Îmbrăcată frumos și curat, cu fustă de piele scurtă, având un decolteu care lăsa să i se vadă sânii bogați, fata își unduia șoldurile provocator în fața unui tânăr bine făcut și cu aere de vedetă. A încremenit când privirea ei s‑a oprit asupra lui și i‑a zâmbit batjocoritor. După câteva clipe, și‑a plecat privirea spre podea. Încruntat pe dată, fără să spună nimic prietenilor săi, a ieșit din sală precipitat, lovindu‑se de cuplurile
CHEMAREA DESTINULUI (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_16_.html [Corola-blog/BlogPost/356575_a_357904]
-
mărimea lor. S-a abandonat pe marginea fotoliului și, instinctiv, a ridicat piciorul pe spetează, în timp ce, cu mâna stângă mă strângea de gât, iar cu dreapta, pe sub cămașă, îmi mângâia spatele. Mâinile mele își continuau febril căutările, în timp ce buzele noastre încremeniseră în același sărut prelungit. Cu un gest de felină tandră, s-a ridicat în picioare și m-a întors cu spatele la fotoliu, așezându-mă pe mine în locul ei. Apoi s-a lăsat în jos, în genunchi, între picioarele mele și a
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
se lovește cu burta de masă și dând înapoi răstoarnă scaunul. Ursuz îl prinde cu vârful unghiei de la degetul arătător al mâinii drepte de cingătoare și-l ridică ca pe un fulg până ajunge cu capul în tavan. Ceilalți trei încremenesc cu ochii holbați la scenă. URSUZ: Haide, salvați-l! Căpitanul Arnăutu trage sabia și se năpustește asupra vampirului, dar spre surprinderea sa se lovește de perete. URSUZ:(arătându-și caninii) Ridică-te căpitane, ce încremeniși lângă zid!? Suntem nemuritori!... Vampirul
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
capul în tavan. Ceilalți trei încremenesc cu ochii holbați la scenă. URSUZ: Haide, salvați-l! Căpitanul Arnăutu trage sabia și se năpustește asupra vampirului, dar spre surprinderea sa se lovește de perete. URSUZ:(arătându-și caninii) Ridică-te căpitane, ce încremeniși lângă zid!? Suntem nemuritori!... Vampirul îi dă drumul și boierul cade în fund. Rușinat se duce la locul său, ridică scaunul răsturnat și se așează pe el. Arnăutu se așează pe al său. Ursuz se apropie de masă și lovește
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
rămasă în ceață dar micronii dintre planete? Aceștia , spre dimineață ne-au aruncat în brațele îndoielilor din marele nostrum sat, era o alunecare spre stânga undeva pe planetă ce mergea pe Calea Lactee aiurea pe bicicletă. Luna spunea povești printer crengi încremenite de gheață ca un scut istoria ca vitraliile din catedrale pe fereastra dinspre secolul trecut. II Tragi penmele din aripile păsării, îmi arăți un zbor de aburi nedefinit ridicându-se din aripile ei, sângele ne curge printer degete, precum jertfele
OGLINDA DIN SECOLUL TRECUT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Oglinda_din_secolul_trecut_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/366751_a_368080]