599 matches
-
temerar căpitan de cursă lungă, prin Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, aruncându-se, cu pasiune, patos și luciditate, în nobila, dar dura profesie de jurnalist. La vârsta când mulți dintre colegii de generație traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii și încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc ?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la Pagini dobrogene. Între 18 și 26 de ani, hălăduiește pe
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
măsura momentului actual, în care formațiuni cu capul plecat la Est au șanse de a prelua guvernarea de la cei ce orientau comunitatea Republicii Moldova spre Vest. În Chișinău, corturile diferiților protestatari se întind de-a lungul unui centru marcat de o încremenire în veacul trecut, lozincile afișate incluzând exigențe diferite, uneori complementare, alteori opuse, începând cu dorința returnării miliardului furat de necunoscuți...bine știuți, pedepsirea celor corupți și terminând cu voința de a avea acest land românesc un președinte puternic, probabil comparabil
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
corpus-ul poemului (cazurile din finalul poemelor: cf. Stare, Meduza, Sălcii, Pădure, Jderul, Economie, Peste buze-n setate... etc.)... și, de câteva ori, chiar se autonomizează, precum Poemele într-un vers (Editura Cartea Românească, 1936), ale lui Ion Pillat (cf. Încremenire: simplificând verticala, cf. Parcul lor...: La taina cuponului de pensie..., cf. Mutare: De dorul cititorului..., cf. Literă de lut: Și s-a numit cuvânt...etc.). Sunt, e drept, și poeme integral banale - cf. Banii...: Râd monedele de bancnote/ Că în
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Deși totul ar fi trebuit să mă îngrijoreze, eram optimistă datorită încurajărilor primite din partea soțului, care m‑a convins că trebuie să fiu acolo și nu în altă parte. Asemenea unui mecanism care e reglat să execute, eram într‑o încremenire inexplicabilă din care doar un șoc puternic ar fi putut să mă trezească. Înainte de a adormi, sub plapumă, primele trei degete ale mâinii drepte mi s‑au împreunat. Am simțit pentru prima dată în viață nevoia să fac semnul Sfintei
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
coastelor, sîngerînd acolo și urlînd Înfundat, fiecare călău e victima altui călău și aceeași mască mortuară pe toate chipurile de parcă ne-am afla În plin carnaval, un carnaval straniu ca un pustiu cu dune egale, uniforme, așteptînd simunul Într-o Încremenire aparentă și dedesubt doar oase albe, desprinse din legăturile unui mecanism care fusese programat să se miște, să acționeze, să străpungă planceta neîncăpătoare și să țîșnească afară În libertatea verde, În oaza mirifică unde buzele ating apa promisă și sorb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mișc, să mă întorc, să mă așez în altă poziție, dar, înghețat și încătușat cum e, corpul se teme să nu se destrame și să nu se prăbușească. Simt cum mă irită dorința de a rupe, de a sfâșia această încremenire plină de spaimă. Simt cum mă scoate din fire imposibilitatea de a-mi asculta voința. Dar iritarea este și ea mută și foarte adâncă. Și crește cu atât mai mult cu cât nici un gest nu o trădează. — Dar Vadim al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și-n dreapta, apoi la chipurile lui Ioan și Malhus, confrații săi, chipuri stinse, ca și al său probabil, dar toți trei cu ochii pironiți la azuriul cerului ca la o minune a lumii. Oare și ăsta era tot vis? Încremenirea lor Înfocată, seninătatea, cucernicia față de soare și de lumina zilei lui Dumnezeu, ochii lor țintuiți la bolta cerului, la bolta albastră a cerului, fără urmă de nor, de un albastru mistuitor, de un albastru tămăduitor, de un albastru albastru - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de clar, pentru că trupul Înghețat Își putea Închipui căldura, pentru că sîngele Își putea Închipui lumina, pentru că ochiul Își putea Închipui albastrul cerului, pentru că auzul Își putea Închipui cîntările și sunetele muzicii. Numai că acum era iarăși liniște, iarăși beznă, iarăși Încremenire, contenise orice mișcare, dispăruse lumina și totuși el Își Închipuia lumina, Își Închipuia frisonul frigului și dorea cu Înfiorare să mai fie tulburat de lumina soarelui, ca atunci cînd i se aninase pe umeri, cînd Îi apăruse cruciș, pe cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
clapele sparte ale unui pian gigantic. Casa tatei era vizuina unui porc mistreț. Am încercat degeaba să regăsesc ceva din trecut, amintiri și imagini de altădată. Dar nimic nu mai mișca. Murdăria și praful îmbrăcaseră lucrurile într-un veșmânt de încremenire. Totul arăta ca marele sicriu al unui mort improbabil, care ar fi vrut să ducă totul cu el, dar căruia până la urmă îi lipsise curajul. Mi-am amintit ce ne povestise învățătorul despre Egipt, faraonii lui și despre mormintele pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IMPRESII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Impresii Izvor de energii purtând latente Prin mari deșerturi sterpe și aride Încremenirea zărilor rigide; Nici un ecou de multele absente. Fereastră spre albastru se deschide Pe axa oscilării permanente: Impresii singulare convergente - Construcții de exacte piramide. Izvorul prin deșerturi pe-ndelete Răzbate către soare și lumină, Îngenunchind prin arșiță de sete. O aparentă boare
IMPRESII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361334_a_362663]
-
Evreii, prin vocile legitime, cele mai avizate, ale comunității lor din România nu au a-i reproșa ceva lui Lucian Bolcaș, în schimb au adversarii binelui țăriii care aruncă invective fără legătură cu problema antisemitismului ci cu fațeta politicii de încremenire a dictaturii în România. A fost nominalizat pentru rangul de judecător al Curții Constituționale a României dar a trebuit să răspundă la grandoarea decadenței și mișeliei politice din concepțiile și practica unora, cu onoarea retragerii. A fost de părere că
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
în fiecare zi ignora pleava comunistă acceptată de tine omule este grozav să îi fi credincios din păcate cui voi în ce ați crezut în ce credeți plânge timpul rabdă pământul aspru și întunecat trecut stupid și de neînțeles present încremenire verticalitate lipsești prăbușire vise fragile speranța uimirea zeilor. Referință Bibliografică: Aspru și întunecat trecut / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1019, Anul III, 15 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ASPRU ŞI ÎNTUNECAT TRECUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362921_a_364250]
-
criticul Eugen Simion, s-a născut la 2 decembrie 1935, în comuna Mălini (ce nume frumos!) din județul Suceava, cu „Pădurile de pini, de zadă și tisă, cu cerbi, căprioare, râși, cocoși de munte și alte aripate, cu furtuni și încremeniri ... ”, după cum nota scriitorul argeșean Vladimir Streinu. Fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, Nicolae Labiș a început școala primară în clasa mamei sale, apoi, din cauza refugiului din timpul celui de al Doilea Război Mondial, a continuat școala într-o comună de lângă Câmpulung-Muscel
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
expresive în dramatismul lor. Lacul - ilustrează așteptarea iubitei care întârzie, la fel în poezia omonimă a Eminului nostru. Până și natura se neliniștește de absența iubitei și se manifestă precum sufletul zbuciumat al poetului. Neputința de a opri clipa în încremenire, pe amintirea când cei doi se plimbau liniștiți pe lac, condiția de trecători și străini pe un tărâm impropriu, sunt elemente care aduc zbucium și nefericire: “Neant, eternitate, genuni de-ntunecime, / Cu zilele ce faceți, pe care le-nghițiți ? / Ne
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
mi-am zdrențuit gândul / în mărăcinișul sufletului tău / mi-am rupt curcubeul / în toamna privirii / mi-a-nghețat mâna-ntinsă / către macii iubirii / am răgușit căutându-ți duioșia “ ( Portret ). Tema iubirii, de fapt a neiubirii, se corelează cu tema iernii care semnifică încremenire : „ în mine însămi e iarnă / visul meu / își îngheață propria-i creangă “ ( Fulg ), albul fiind în același timp puritate și nerodire : „ ce creangă invocam / iubito iubitule / în inima iernii / prin viscolul înstelat de semințe / neadmise rodirii “ ( Necroza ). Fiecare spirit e
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
temerar căpitan de cursă lungă, prin Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, aruncându-se, cu pasiune, patos și luciditate, în nobila, dar dura profesie de jurnalist. La vârsta când mulți dintre colegii de generație traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii și încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la „Pagini dobrogene”. Între 18 și 26 de ani hălăduiește pe
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
ai vrea să insiști pentru a fixa în memorie detalii, dar nu poți decupa pe felii întregul decât cu multă stăruință, valul te ia și ești mereu într-o amețeală a simțurilor, a culorilor, luxul debordant se lăfăie sporindu-ți “încremenirea” într-un șir nesfârșit al semnelor de exclamare care instabilizează firea și n-o lasă să se adune, să-și tragă sufletul pentru a cuceri în siguranță și treptat noi redute, aidoma alpinistului care nu se bucură de privliștea semeției
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
asupra ei”,fiindcă” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește întru dreptatea lui Dumnezeu “(Sfânta Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând,astfel,la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului,cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă, este un adevăr crut,o constatare,din păcate.a unei realități din mediul
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
făcut. Cine să fi știut că flacăra vieții tale era din ce în ce mai firavă și pâlpâitoare, că stingerea ei era, vai, atât de aproape, că vântul sorții bătea cu putere împingându-te către hăul cel alb de pe tărâmul îngerilor căzuți!? Că recea încremenire va înlocui hlamida sângerie a zborului cu aripi nătânge și fragile, retezate în cele din urmă, că puținătatea și plăpânzimea ta fizică le vei fi împins până la limita oricărei putințe și răbdări? Că vei refuza cu stoicism să-ți porți
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
nu mi-ar fi transmis senzația năucitoare și greu de controlat, direcționată inducerii nostalgiei, gândindu-mă la cât de variată și complexă este viața pe pământ și ce minuțios a fost ea organizată. Am stat ore întregi fixându-le în încremenirea lor suavă și mi-a trecut prin cap ideea apăsătoare și îndreptățită, greu măsurabilă a „stoicismului matern”. Mai cu seamă că începuse să ningă cu zăpezile de altădată, transformându-le, bietele, într-un ghem de omăt agățat pe crengile înghețate
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
pentru păsări, acesta fiind condamnat pentru omor. Am pășit alături de o mare de oameni aproape să ne dăm coate, pe culoarele „celularului” am trăit fiorii apropierii de cumpliții indivizi care au înfricoșat o Americă întreagă, auzeam pașii lor înfundați în încremenirea tocită a pietrei și a cimentului rece ca iernile noastre de-acasă cele mai aprige și păstrând încă ecourile în pereții despărțitori dinspre coridoare ai celulelor, am făcut poze „crucificat” de gratiile de-afară - ca să „dau bine(!?)” nepoților că n-
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
concurentele. Acestea se învârteau prin fața liceului când urcând treptele, când coborându-le, negăsindu-l pe profesor. Când l-au văzut ieșind din clădirea liceului, le-a revenit liniștea dinaintea furtunii. Așa cum se întâmplă uneori în natură, într-un moment de încremenire, să se pornească un vârtej care ridică spre înălțimi tot ce întâlnește în cale, purtând această îngrămădire de materiale adunată, spre zone unde nici nu visezi să ajungă, și pentru fete, momentele de dinaintea examenului, erau ca acest început de furtună
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
și Ionuț, la fel priveau și ei, muți de uimire și toți cei care nu plecaseră din discotecă și așteptaseră revenirea curentului pentru a dansa și a se distra în continuare, toți rămăseseră stane de piatră. Tinerii își reveneau din încremenirea care îi cuprinsese. Se auzeau murmure înăbușite. După ceva timp începură să strige la unison, de parcă s-ar fi înțeles între ei: - Uuuuuuuu! Uuuuuuuu! Uuuuuuuu! Deși Arabul striga și el cât îl ținea gura, la un moment dat se opri
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
dimineți liniștite” (poezii), “Puncte de inflexiune”(roman).A avut apariții periodice în cadrul Revistei “Dor de dor” Podul lui Dumnezeu, piatra sfântă de la Ponoarele... Zi de vară. În crepusculul timid simțea colții amenințători ai arșiței pândace. Nici o boare. Nici o mișcare. O încremenire așternută ca la-nceput de lume, gândi. Porni din Drobeta Turnu-Severin spre Baia de Aramă devreme, cu gând să ajungă la Tismana către amiază. Și acolo se găsea, după cum aflase, o certitudine pentru continuitatea neamului pe teritoriul românesc, dovedită prin faptul că
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
acceptă să te faci antipatic, să depășești „măsura”, să-ți inoportunezi partenerul, fie el prietenul de-alături sau Dumnezeu”. Metabolismul parabolelor își extrage, astfel, prestigiul semantic din mobilizarea unor sensuri, exemple, modele de conduită exemplare, ce exclud orice formă de încremenire, de regres spiritual sau de comoditate a gândirii. Descifrarea registrului spațialității, la care recurge filozoful, interpretarea dimensiunilor simbolice ale elementarității, analitica tipologiei sufletului, toate acestea reprezintă trepte ale unei înțelegeri empatice, subtile, riguroase, a adevărului parabolelor. În Cuvântul înainte al
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]