572 matches
-
haasti" în gaura sa, utilizându-și mucusul pentru a sufoca branhiile peștelui înainte de a-l trage afară pentru a-l mânca. Recent, mixinele au atras un interes special printre biologi, care-i analizează genetic pentru a le stabili poziția în cadrul încrengăturii Chordata. De obicei, sunt clasificați în Agnatha ca vertebrate simple care fac tranziția de la nevertebrate la Gnathostomata, vertebratele cu fălci. Dar există multă controversă între biologi, dacă nu cumva ar fi nevertebrate. Această poziție este susținută de biologia moleculară, care
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
Bacteriile sunt microorganisme procariote monocelulare, care formează domeniul Bacteria (Eubacteria). Anterior, ele erau incluse în regnul Monera alcătuit din două încrengături: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) și Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt cele mai vechi forme de viață, foarte răspândite în aer, apa, sol, pe obiecte, alimente și organisme. Știință care se ocupă cu studierea bacteriilor se numește bacteriologie, sau microbiologie. Formă
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
(Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), al cărui nume generic este derivat din cuvintele grecești ("=laterală, flancă, coastă" și ("=ureche", este un gen de ciuperci cu lamele din încrengătura Basidiomycota în familia Pleurotaceae care cuprinde bazal peste 30 de specii (în Europa 11). Ele sunt numite în popor, ca și alte soiuri crescătoare pe arbori, ciuperci de copac și sunt unele dintre cele mai frecvent cultivate ciuperci comestibile din
Pleurotus () [Corola-website/Science/336769_a_338098]
-
le (din , "articulație" și "podos", "picior") sunt animale nevertebrate, ce au membrele articulate. Încrengătura include insecte, milipede, centipede, arahnide, crustacee etc. le sunt organisme cu un exoschelet (schelet extern), corp segmentat și membre (apendice) anexate de cap și torace. Artropodelor sunt caracterizate cuticulele chitinizate, la crustacee cuticulele sunt mineralizate cu carbonat de calciu. Cuticula
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
Cincinnati a mai fost numit și “orașul celor șapte coline” prin asociere cu Roma, iar numele i se potrivește fiindcă orașul se desfășoară într-adevăr printre dealuri și văi înverzite. Așezat cel mai la sudul statului, pe râul Ohio, la încrengătura dintre Kentucky, Ohio și Indiana s-a dezvoltat repede și eficient. Cam pe la 1802 devenise un sat de luat in seamă, iar la 1819 considerat deja oraș datorită începuturilor de navigație a vapoarelor cu aburi pe râul Ohio care au
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
Helvella crispa (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries ,1822) din încrengătura "Ascomycota" în familia "Helvellaceae" și de genul "Helvella" este o ciupercă gustoasă, dar numai restrâns comestibilă. Ea este denumită în popor mitră tomnatică. Acest burete saprofit crește solitar sau în grupuri, fiind locuitor de sol umed, bogat, în humus neutru
Mitră tomnatică () [Corola-website/Science/337263_a_338592]
-
Peziza bădia (Christian Hendrik Persoon, 1800), sin. Aleuria bădia (Christian Hendrik Persoon ex Claude Casimir Gillet, 1879), este o ciupercă comestibila din încrengătura "Ascomycota", în familia "Pezizaceae" și de genul "Peziza". Buretele este denumit în popor urechiușa bârligata. El este un saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar. Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, în mod predominant pe soluri nisipoase
Urechiușă bârligată () [Corola-website/Science/337260_a_338589]
-
din păduri de conifere sau de stejar mixte precum prin câmpii. Timpul apariției este din (aprilie) mai până la sfârșitul lui noiembrie. Ascele ciupercii se decolorează cu iod albastru. "Peziza bădia" poate fi confundată cu alte specii de aspect asemănător din încrengătura "Ascomycota", cum ar fi: "Caloscypha fulgens" (fără valoare), "Dumontinia tuberosa" sin. "Sclerotinia tuberosa" (fără valoare), "Helvella acetabulum" (comestibilitate limitată), "Helvella leucomelaena" (comestibilitate limitată), "Otidea cochleata" (comestibila), "Otidea leporina" (comestibila), "Peziza arveniensis" (comestibila), "Peziza cerea" (fără valoare), "Peziza michelii" (fără valoare
Urechiușă bârligată () [Corola-website/Science/337260_a_338589]
-
pag.274 ) folosesc termenul de „sistem binominal”. Deoarece în Fauna României vol. XVI, Fascicula 1, Editura Academiei Române 2000, termenul folosit este de „nomenclatură binară”, acesta este cel mai potrivit. Sistemul de clasificare a organismelor cuprinde următoarele mari unități sistematice: regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie. Cel care a folosit pentru prima dată nomenclatura binară a fost biologul suedez Carl von Linné (1707 - 1778) în lucrarea Species plantarum (1753) pentru plante, iar în Systema naturae, ediția a X-a, (1758) pentru
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
integrarea organismului în mediu. Aceste funcții se realizează prin primirea, prelucrarea, elaborarea și transmiterea de mesaje, mesaje care au ca scop păstrarea integrității organismului și integrarea sa în mediu său de viață. Sistemul nervos al organismelor ce se încadrează în încrengătura Mammalia (mamifere) are același plan de organizare cu al organismelor încadrate în încrengăturile: Cyclostomata (ciclostomi), Pisces (pești), Amphibia (amfibieni), Reptilia (reptile), Aves (păsări) și poate fi reprezentat schematic ca în tabelul de mai jos. La majoritatea speciilor, creierul are multe
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
transmiterea de mesaje, mesaje care au ca scop păstrarea integrității organismului și integrarea sa în mediu său de viață. Sistemul nervos al organismelor ce se încadrează în încrengătura Mammalia (mamifere) are același plan de organizare cu al organismelor încadrate în încrengăturile: Cyclostomata (ciclostomi), Pisces (pești), Amphibia (amfibieni), Reptilia (reptile), Aves (păsări) și poate fi reprezentat schematic ca în tabelul de mai jos. La majoritatea speciilor, creierul are multe circumvoluții cerebrale. Cu cât mai multe circumvoluții, cu atât este mai complex comportamentul
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca la plantele încadrate în Încrengătura Pinophyta (ex: brad, pin, molid), fie închisă în fruct ca la plantele din Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta), (vezi Regnum Plantae subcapitolul Clasificarea regnului). Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundației. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt
Sămânță () [Corola-website/Science/303133_a_304462]
-
Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca la plantele încadrate în Încrengătura Pinophyta (ex: brad, pin, molid), fie închisă în fruct ca la plantele din Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta), (vezi Regnum Plantae subcapitolul Clasificarea regnului). Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundației. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt denumite "spermatofite". Forma seminței variază de la o plantă la alta și uneori poate constitui
Sămânță () [Corola-website/Science/303133_a_304462]
-
Boletus luridus (1774), sin. Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
(Christian Hendrik Persoon, 1797), denumit în popor râșcov sau lăptucă, este un gen de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" în ordinul "Russulales " și familia "Russulaceae" cu global aproximativ 450 de specii (Europa: peste 130), al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=lapte)", preluat pentru acest tip de bureți. Speciile acestui soi coabitează, fiind simbionți micoriza (formează
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
Russula alutacea (Christian Hendrik Persoon ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor pâinișoara, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros, izolată sau în grupuri mai mici, în
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
Annelida este o încrengătură de animale viermiforme numite și viermi inelați care trăiesc în mediul marin, dulcicol sau terestru. Denumirea lor provine din latină și anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de formă cilindrică
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
viermi inelați care trăiesc în mediul marin, dulcicol sau terestru. Denumirea lor provine din latină și anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele. Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
terestru. Denumirea lor provine din latină și anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele. Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie. Annelidele formează, după Georgescu, 1997, o încrengătură care cuprinde trei clase și anume: Polychaeta, Oligochaeta și Hirudinea. Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele lor de organe sunt mai dezvoltate decât la alți viermi. La majoritatea reprezentanților segmentele sunt prezente atât la exterior
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
organisme procariote (fără nucleu individualizat), cât și organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre - verzi. Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roșii, diatomee) Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparținând Regnului Monera, încrengătura "cyanophyta". Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o datoreaza pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. Citoplasma mai conține granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe baza regnului vegetal). Subregnul: Eumetazoa (animale fără coloană și fără sistem osos intern). Încrengătura: Arthropoda (animale nevertebrate cu picioare articulate) Subîncrengătura: Mandibulata (artropode cu mandibule). Clasa: Insecta (artropode cu corpul alcătuit din trei segmente distincte: cap, torace, abdomen). Subclasa: Pterigota (insecte care prezintă pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi). Ordinul:Hymenoptera
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
Agaricus campestris, sin. Psalliota campestris, numit în popor ciupercă de bălegar, șampinion, ciupercă de gunoi (câteodată confundată cu "Agaricus arvensis" (ciupercă de câmp), este o specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genulul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone cu iarbă
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
Familia -lor sunt ciuperci de încrengătura "Basidiomycota" din ordinul Agaricales, clasa Agaricomycetes care includ marele gen Agaricus precum și alți bureți din ordinul "Basidiomycota" clasificate anterior în familiile "Tulostomataceae", "Lepiotaceae" și "Lycoperdaceae". Familia are peste 2.500 de specii descrise, încadrate în mai mult de 100 de
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
ani mai înainte, publicând-o în opera sa "Flore générale des environs de Paris, selon la méthode naturelle". În sfârșit, în 1949, micologul german Rolf Singer (1906-1994) a împărțit în lucrarea sa bazală privind ordinul "Agaricales", familia "Agaricaceae" în patru încrengături (subfamilii) care se disting în mare parte din cauza culorii sporilor: "Leucocoprinus", "Agaricaceae", "Lepiotaceae" și "Cystodermateae". De asemenea vechile familii "Tulostomataceae", "Battarreaceae", "Lycoperdaceae" și "Mycenastraceae" au fost încadrate, pe baza de studii moleculare filogenetice, în familia "Agaricaceae" până în 1986. Speciile familiei
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]