KorAP: Find »[drukola/base=încuietoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...72 >

1,797 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388

domnului Farney. Prin ușă auzeam vocea doamnei Watkins din clasa ei de la capătul holului și pe aceea amuzant de înaltă a domnului Farney. Clasele domnișoarei Moore erau plecate într-o excursie pe dealuri ca să aducă lut pentru modelaj. Ușa avea încuietoare, așa că am închis-o și mi-am dat hainele jos. Mi-am așezat pantalonii la uscat pe unul dintre scaune. Era plăcut să fii dezbrăcat, dar știam că nimeni nu trebuia să mă găsească așa. Soarele era sus bine de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
am auzit-o pe doamna Watkins venind pe coridor. Mă întrebam dacă adusese și autoritățile cu ea, dar auzeam doar două picioare. Venea atât de încet încât am început să mă rog să ajungă odată. Deodată, a început să zăngăne încuietoarea și atunci mi-am amintit ca am uitat să o deblochez. Deschide ușa asta! Am zbughit-o la ușă și am început să trag de încuietoare, dar ea se sprijinea pe ușă, așa că n-am reușit să o deschid. — Îți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
încât am început să mă rog să ajungă odată. Deodată, a început să zăngăne încuietoarea și atunci mi-am amintit ca am uitat să o deblochez. Deschide ușa asta! Am zbughit-o la ușă și am început să trag de încuietoare, dar ea se sprijinea pe ușă, așa că n-am reușit să o deschid. — Îți dau o secundă să descui. O secundă! M-am speriat atât de tare încât nu am reușit să-i spun să nu mai împingă în ușă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
tine, diavol mic, nu-i așa? Te aud acolo cum te joci cu ușa. Ajung eu la tine chiar dacă e ultimul lucru pe care-l voi face astăzi! Probabil că s-a retras de la ușă ca să-și ia avânt pentru că încuietoarea a cedat și am deschis ușa. Doamna Watkins a dat buzna înăuntru aproape zburând. Se aștepta probabil să aibă de înfruntat ușa închisă, așa că a intrat foarte repede, cu o privire atât de ciudată și cu brațele încrucișate. Nu s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
lua autobuzul. Am privit-o cum împacheta și am ajutat-o să închidă valiza ei veche. Am avut grijă să nu-i îndoi albumul cu poze, care era așezat exact deasupra hainelor, și am reușit, într-un final, să fac încuietoarea să intre la locul ei. Și-a pus pe cap pălăria, aceeași ca în ziua în care a venit să stea cu noi și nici măcar nu s-a gândit la asta, dar eu m-am gândit. Când era gata de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305

că nu s-a mai ventilat cu săptămânile. Anii trăiți aiurea prin squat-uri sau plătind chirie în locuințe care se dovediseră a fi mai mizerabile și mai uzate decât squat-urile m-au învățat câte ceva despre cum se poate sparge o încuietoare. în spatele dubiței, alături de alte scule ruginite, aveam o șmecherie dintr-asta care mergea perfect cu încuietorile mai mari, dar trebuia să fie alimentată cu curent și făcea o grămadă de zgomot. Am răsuflat ușurată când am văzut că Lee are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
în locuințe care se dovediseră a fi mai mizerabile și mai uzate decât squat-urile m-au învățat câte ceva despre cum se poate sparge o încuietoare. în spatele dubiței, alături de alte scule ruginite, aveam o șmecherie dintr-asta care mergea perfect cu încuietorile mai mari, dar trebuia să fie alimentată cu curent și făcea o grămadă de zgomot. Am răsuflat ușurată când am văzut că Lee are un singur rând de yale la ușă. Am apucat mânerul și l-am răsucit către stânga

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
apucat mânerul și l-am răsucit către stânga cât am putut, atât cât să fac o crăpătură între ușă și cadru. Cardul din plastic laminat, pe care îl folosesc la treburi de genul ăsta, a alunecat destul de ușor înăuntru, iar încuietoarea era la fel de veche și obosită ca întreaga clădire și mi-a fost tot atât de greu să o sparg cum îi e unui pensionar cu artrită să își fractureze genunchiul. Yala a cedat. Trăgând de ea, am întors mânerul, care a scârțâit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
atât de aproape că îi simțeam respirația fierbinte în părul meu. M-a trecut un fior, și nu de la frig. Nu mă cunoști de la Adam, a spus el. I-am răspuns nepăsătoare. Nici tu nu mă cunoști de la Eva. Ultima încuietoare a cedat. Am deschis ușa. — Ce dracu’? E mai cald afară decât aici. Poți pleca când ai chef. Păstrasem tonul acid. M-am îndepărtat de ușă, lăsându-l să se decidă dacă vrea să rămână sau să plece. Am auzit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798

șurubelniță scurtă și subțire. O port tot timpul cu mine, îi explică acesta, se întâmplă de multe ori să trebuiască să intru în mașinile noastre fără ca șoferul să fie de față. E un dispozitiv universal care se potrivește la toate încuietorile auto. Toma sări jos de pe scară și îl invită pe Voicu să se apuce de treabă. La a treia încercare, acesta reuși să rotească butucul din mâner și deschise portiera. Curios, polițistul îi ceru lui Voicu să vadă și el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
să vadă și el scula pe care acesta o folosise. Deși în activitatea lui văzuse destule instrumente folosite de spărgători, dispozitivul lui Voicu era o noutate. Eu l-am inventat! se lăudă mândru acesta. Așa cum v-am spus, deschide orice încuietoare tip yale și, ceea ce este cel mai important, nu deteriorează de loc butucul. Încuietoarea rămâne intactă și poate fi folosită mai departe. Ah, continuă el dându-și seama cu cine vorbește, fiți liniștit! Nu există decât un singur exemplar din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
văzuse destule instrumente folosite de spărgători, dispozitivul lui Voicu era o noutate. Eu l-am inventat! se lăudă mândru acesta. Așa cum v-am spus, deschide orice încuietoare tip yale și, ceea ce este cel mai important, nu deteriorează de loc butucul. Încuietoarea rămâne intactă și poate fi folosită mai departe. Ah, continuă el dându-și seama cu cine vorbește, fiți liniștit! Nu există decât un singur exemplar din chestia aceasta, cel pe care îl țineți în mână, iar imediat ce ies la pensie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
bucățică din prăjitură, de ce să mai scormonească rahatul? Ăștia-s mai hoți ca noi! Da, dar ei fură în mod oficial și se bucură de protecția tuturor instituțiilor. Toți fură, asta fac oamenii dintotdeauna. Din acest motiv au fost inventate încuietorile, nu-i așa? rânji Vlad, cu satisfacție. Ei, mai sunt și oameni care nu fură, spuse Boris candid. Nu cred. Ba, da. N-au nevoie s-o facă, nu le lipsește nimic. Atunci înseamnă că au furat părinții lor, bunicii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
în timp ce îl aproba dând din cap. Îl știa bine pe socrul său, nu se formaliza pentru un mandat. Atâta rău cât găsise ușa casei contabilului deschisă. Din moment ce își pusese în gând să cerceteze ceva, nu se împiedica el de o încuietoare. Când au venit aici rușii? întrebă el. În urmă cu ceva mai mult de jumătate de an. Și, așa cum ți-am mai spus, sunt basarabeni, nu ruși. Tot aia. L-ai declarat dispărut pe Vișinescu ăsta? Nu. De ce? Nu a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
ca să-l convingă atât pe el cât și pe agentul Pohoață să uite de cele câteva ceasuri petrecute acolo. Imediat ce lucrurile se liniștiseră, se grăbise să urce la peștera vâlvei. Remorca și containerul erau nemișcate. Se plimbase în jurul ei, cercetând încuietoarea capacului. Totul părea a fi în ordine, nimic nu se schimbase. Urcase pe platforma remorcii și își plimbase mâinile pe suprafața metalică, rece și dură. Vâlva era înăuntru, peretele vibra ușor, ca și cum, dincolo de suprafața dură, un lichid dădea în clocot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600

Încetișor scara. După puțin timp, treptele am făcut loc unei suprafețe plane și am Înțeles că ajunsesem pe palier. Am pipăit zidurile de marmură rece, ostilă, și am găsit reliefurile ușii de stejar și ciocănelele din aluminiu. Am căutat orificiul Încuietorii și am introdus cheia pe bîjbîite. CÎnd ușa apartamentului s-a deschis, o franjă de luminozitate albastră m-a orbit momentan, iar un suflu de aer cald mi-a mîngîiat pielea. Camera Bernardei se afla În partea din spate a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
În beznă. Isaac Îmi Întinse opaițul ca să-l țin În timp ce el scotea din pardesiu un mănunchi de chei care ar fi stîrnit invidia unui temnicer. Conjurînd vreo știință necunoscută, nimeri cheia pe care o căuta și o introduse Într-o Încuietoare protejată de o carcasă din sticlă umplută cu relee și cu roți dințate care sugera o cutie muzicală la scară industrială. La o rotire a Încheieturii, mecanismul țăcăni ca măruntaiele unui automat și văzui pîrghiile și suporturile lor alunecînd Într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
negoțul cu cărți e mizerie și companie și cînd te vei hotărî să Înveți cum să jefuiești o bancă sau să fondezi una, ceea ce e cam același lucru, să vii la mine și am să-ți explic cîte ceva despre Încuietori. L-am urmat prin coridoarele pe care mi le aminteam cu fresce de Îngeri și himere. Isaac ținea opaițul ridicat, proiectînd o bulbucire intermitentă de lumină roșiatică și evanescentă. Șchiopăta ușor, iar pardesiul de flanel destrămat pe care Îl purta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
privea din oglindă. Ar fi putut să fie al meu sau al surorii care trăia În oglinzile din apartament. Am Încercat să deschid a doua ușă. — E Închisă cu cheia, am zis. Portăreasa mă privi, uluită. — Ușile astea n-au Încuietoare, murmură ea. — Asta are. — Păi, o fi pus-o bătrînul, fiindcă În celelalte apartamente... Mi-am coborît privirea și am observat că urmele de pași din praf ajungeau pînă la ușa Închisă. — Cineva a intrat În Încăpere, am zis. De

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
Mi-am coborît privirea și am observat că urmele de pași din praf ajungeau pînă la ușa Închisă. — Cineva a intrat În Încăpere, am zis. De curînd. — Nu mă-nnebuniți, zise portăreasa. M-am apropiat de cealaltă ușă. N-avea Încuietoare. A cedat la prima atingere, alunecînd spre Înăuntru cu un geamăt ruginit. În centru domnea un pat vechi de palanchin, nefăcut. Așternuturile se Îngălbeniseră ca niște lințolii. Un crucifix atîrna deasupra culcușului. Era o oglinjoară pe o comodă, un vas

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
Încăperea asta era Închisă, o fi vreun motiv. Fie și numai din respect pentru memoria... Dacă preferați, mă puteți aștepta jos, la poartă, doña Aurora. — SÎnteți un diavol. Hai, descuiați odată. 16 Un suflu de aer rece șuieră prin orificiul Încuietorii, măturîndu-mi degetele În timp ce introduceam cheia. Domnul Fortuny pusese să fie instalat un zăvor la ușa de la camera neocupată a fiului său, de trei ori mai mare decît cel de la ușa apartamentului. Doña Aurora mă privea cu teamă, ca și cum aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
tip consolă, Închis și surmontat de un trio de crucifixe din metal. L-am deschis cu grijă. Nu era praf În Îmbinările burdufului de lemn, drept pentru care am presupus că birouașul fusese deschis nu de mult. Avea șase sertare. Încuietorile fuseseră forțate. Le-am cercetat unul cîte unul.Erau goale. Am Îngenuncheat În fața mesei de scris. Am pipăit scrijeliturile de pe suprafața din lemn. Mi-am Închipuit mîinile lui Julián Carax trasînd acele mîzgălituri, hieroglife al căror Înțeles pierise odată cu timpul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
Deasupra zăbrelelor, În prelungirea unor șerpi de fier negru, stătea numărul 32. Am Încercat să iscodesc interiorul proprietății de acolo, Însă abia dacă se zăreau muchiile și arcele unui turn mare și Întunecat. O dîră de rugină sîngera din orificul Încuietorii de la portiță. Am Îngenuncheat și am Încercat să obțin o vedere a curții interioare din acel loc. Se Întrezăreau o pleată de buruieni și conturul a ceea ce mi s-a părut a fi o fîntînă sau un heleșteu din care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288

un termen suav, să îngreuneze plecarea celor ce se retrag, dacă nu chiar, mai grosolan, s-o împiedice total. Ne găuresc cauciucurile mașinilor, spunea unul, Înalță baricade pe paliere, spunea altul, Blochează lifturile, sărea un al treilea, Pun silicon în încuietorile automobilelor, întărea primul, Ne sparg parbrizele, opina al doilea, Ne agresează când punem piciorul afară din casă, avertiza următorul, Îl rețin pe bunic ca ostatic, suspină un altul în așa fel încât te făcea să crezi că inconștient dorea acest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
și apoi, dar prea târziu, își dau pe față răutatea. Se uită din nou la ceas, zece fără un sfert, cum trece timpul. Se duse din bucătărie în living, se așeză într-un fotoliu și așteptă. Se trezi din cauza zgomotului încuietorii. Inspectorul și agentul intrară, se vedea că erau mâncați și băuți bine, însă, fără nici o exagerare reprobabilă. Dădură bună seara, apoi inspectorul, în numele amândurora, se scuză pentru că veniseră cam târziu. Comisarul se uită la ceas, era trecut de unsprezece, Târziu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]