252 matches
-
mâzgălesc la hârtie cu linii. {EminescuOpVIII 582} - Ce fel, astfel te judeci tu! N-ai dreptate, scumpul meu Duni, sânt frumoase și bune lucrări în opera ta... Și Pergoleze îi cântă barcarola pescarului Sorrentei. Duni îl sărută mulțumindu-i de îndatoritoarea lui ținere de minte, și amândoi prietenii luară drumul cătră casa Ninei. Noaptea înaintase, și biata mumă tremura să nu se fi întîmplat vreo nenorocire iubitului său fiu, sau să nu-i mai fi venit vreuna din acele slăbiciuni fără
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i vine să creadă că m-a scăpat. De atunci mi-a rămas ideea că lumina trebuie să se stingă ușor, ca o adiere, ca o încercare șmecheroasă de om fără bani care vrea să păcălească o plasatoare mult prea îndatoritoare. Când a intrat în scenă Jean Louis Barrault, lumea a aplaudat mulțumită că îl vede, că există, că vrea să apară. Avea o lumină incredibilă pe chip, era liniștea întruchipată, un fel de zeu coborât printre oameni. Se mișca aidoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
că „pilot sportiv“ e unul din acele eufemisme elegante folosite de Reich, care În acest caz avea legătură cu antrenamentul secret al piloților de vânătoare. — Chiar arată splendid, nu-i așa? zise Dagmarr. — Și tu arăți minunat, draga mea, gânguri Îndatoritor mirele. — Iartă-mă că te Întreb, Johannes, dar va fi recunoscută acum În mod oficial aviația militară germană? l-am Întrebat eu. — Detașamente aeropurtate, zise Buerckel. E vorba de Detașamente aeropurtate. Și acesta fu tot ce mi-a răspuns. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
amintește din tinerețea ei chinuită și amărâtă). Nu, zău că nu. Avem acum dinaintea noastră, doamnelor și domnilor, un băiat evreu care, după o logodnă-record cu familia lui, tânjește cu fiecare celulă a trupului său să fie Bun, Responsabil și Îndatoritor cu familia pe care dorește să și-o întemeieze lui însuși. Cei care vi l-au oferit pe Harry Golden cu Pentru numai doi cenți vă oferă acum Spectacolul Alexander Portnoy! Dacă v-a plăcut Arthur Miller în rolul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
său cu rotile, tuși ușor în pumn, stânjenit, apoi scoase la iveală un pachet de țigări desfăcut cine știe când, dar neatins, șovăi câteva clipe de parcă ar fi stat la îndoială și își întinse brațul spre Arm, ca o gazdă îndatoritoare: Fumezi? Nu, mulțumesc, scutură femeia din cap, impresionată totuși de gestul lui plin de gentilețe. Bart nu insistă, ba chiar păru bucuros să ia act de aversiunea ei pentru fumat. Nici eu nu-s fumător, adică m-am lăsat de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
acel moment, ușa salonului se deschisese și în încăperea spațioasă răsună un glas bine timbrat, cunoscut tuturor. Președintele revenise din cabinetul său, unde fusese chemat ceva mai devreme de niște treburi urgente, ca să și joace până la capăt rolul de amfitrion îndatoritor, alături de câțiva funcționari ai administrației sale, cu figuri și nume mai mult sau mai puțin cunoscute publicului, căci soția și una dintre fiicele sale, prezente la ceremonie, se retrăseseră odată cu el și nu mai reveniseră. Bine dispus, președintele începu să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
-se cum de un bărbat care conducea atâtea companii putea să nu Înțeleagă ceva atât de simplu. Apoi schimbă subiectul. — Iubitule, aș vrea să-ți fac niște poze aici, să am o amintire de-a ta la New York. Matthew acceptă Îndatoritor, scoase aparatul, coborî și se ținu după ea, făcând poze În toate camerele: salonul cu pianul, biblioteca, holul. Dar nu dovedea nici urmă de entuziasm, nu voia să facă fotografii, o voia pe ea. Când terminară cu fotografiatul, urcară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
L-a lăsat corigent iar... îl persecută... fiindcă el e timid, nu e îndrăzneț ca alții... a fost și bolnav. Poate cunoști pe cineva, să pună o vorbă bună la toamnă... - Punem, punem, cum să nu, se oferi Pascalopol, întotdeauna îndatoritor, dar eu zic ca până atuncea să-l prepare cineva, ca să fim mai siguri. Felix ședea pe o bancă în apropierea chioșcului, în bătaia luminii, nehotărîndu-se să plece, câtă vreme Otilia se afla prin preajmă. Deodată auzi glasul fără densitate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Issa-Issa pe care-l execută cu mare gravitate, îngînat de glasul satisfăcut al Aglaei: - Dulce instrument e vioara! decise Aglae, pianul nu l-amputut suferi niciodată. În aceste împrejurări, Weissmann pică în casă în căutarea lui Felix, care nu era acolo. Îndatoritor ca întotdeauna și sociabil, studentul se interesă de sănătatea bătrânului, îi luă pulsul, se prefăcu a-l consulta și a rămâne foarte mulțumit. Moș Costache îl privea cu mare stimă, ascultîndu-l ca pe un oracol: - Ți-țiu dietă strictă, zise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ricin, ulei de migdale dulci, untdelemn și ulei de mușețel. De dat ușor cu un tampon de vată. - Vai, câte știți, domnule Weissmann, vă rog să-mi scrieți rețeta, ca să n-o uit. Aurica rămase nu numai încîntată de caracterul îndatoritor al lui Weissmann, dar, ca de obicei, se aprinse până la marginea de a-și închipui că poate să intereseze pe student, îl lăuda la toată lumea că e "cavaler" și-i încredință pe toți că un astfel de tânăr, oricât de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Da n-a găsit și ea pe cineva să-i fi dat cinci lei să-i aducă butelia ?... Vine tramvaiul, ea se duce repede-repede spre el, așa cum e, încotoșmănată, pășește cu pași mărunței. — Hai, măicuță, hai, îi spune un domn îndatoritor. Un domn mai în etate, un domn bine, ca de pe vremuri. — Mersi, îi răspunde ea. Dar nu se oprește. Când trece de el, domnul se uită nedumerit, stă o clipă lângă scară și abia pe urmă se suie. Ea merge
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
putea împinge să spun iar această poveste, deși am avut atâtea ocazii să mă conving că ceea ce mie îmi apare plin de sens celorlalți nici nu le trezește interesul ? — O mică poveste reală, mă voi grăbi să-i asigur, zâmbind îndatoritor, din vremea când viitorul micului nostru stat părea încă mai nesigur ca astăzi... A fost vreun timp când viitorul nostru nu a părut nesigur ? O întrerupere neglijabilă. — Așadar, acțiunea se petrece în primii ani de domnie ai Regelui Carol. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-nvață istoria, neapărată și folositoare dacă ea se manipulează cu precauțiune. Această manipulare precaută se ajunge cu deosebire prin aceea cum că între părți nu numai că nu există un raport inamic, ci din contra unul cât se poate de îndatoritor; și acest raport iar se cîș[t]igă prin aceea cum că despărțirea lucrului nu are loc decât, obiectiv, în productele științei, iar nu subiectiv în producenții și autorii ei; din contra, fiecare care e activ or pe partea teoretică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
frumoase femei, acum erau numai aventuri pe care avea de gînd să le facă, pe care și le dorea În fond, mereu cu zîmbetul pe buze și-l ascultau fiindcă era un avocat cinstit, un biet om neajutorat, un prieten Îndatoritor, care-i saluta Întotdeauna cu respect, Îi ascultau poveștile despre ceea ce avea de gînd să facă, niciodată despre ceea ce făcuse, astea și le povestea numai lui Însuși În Întunericul dormitorului, culcîndu-și capul pe pernă și atunci se transformau Încetul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nu vrei și fundul?“. Țipa, plîngea, Îi era ciudă că-și făcuse sînge rău pentru mine, că dăduse telefoane pe la doctori În toiul nopții ca să-i aducă val-vîrtej să-mi facă injecții, În vreme ce eu dădusem peste o infirmieră mult mai Îndatoritoare: „Eu sînt cea care trage ponoasele pentru că-s la curent cu toate mizeriile tale, iar tu faci pe țanțoșul acasă la marea ta iubire! Spune, și ea Îți Înghite sperma? Ești un ticălos! Ești un tip josnic!“. Îi răspunsesem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
din punct de vedere moral, tată și soț exemplar, orator foarte subtil. „De Gubernatis”, explică Belbo, „o să vrea neapărat să fie prezent În enciclopedie. El a spus dintotdeauna că faima celor mai mulți dintre oamenii celebri era trucată, o conspirație de critici Îndatoritori. Dar, mai ales, va Înțelege că a intrat Într-o familie de scriitori care sunt În același timp directori de instituții publice, funcționari bancari, aristocrați, magistrați. Își va lărgi dintr-o dată cercul cunoștințelor, și acum, dacă va trebui să ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
unul de Sadoveanu, altul de Kundera. Totul respiră tihnă, seriozitate, optimism. în camera lor, copiii naratorilor își fac temele pentru a doua zi. Unul din ei își roagă tăticul să-l ajute puțin la o compunere despre primăvară. Tatăl-narator tușește îndatoritor și-i dictează apoi drăgălașei odrasle câteva cuvinte de început: „A venit primăvara. Păsările călătoare s-au întors toate din țările calde...” Iată însă că naratorii oftează, închid geamul, trimit copilul la mama și se așază la masa lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a doua oară mi-a răspuns Helen, prietena ei. Cu siguranță primul era de preferat. După ce Helen m-a informat că Janey e mult prea ocupată cu filmarea încât să mă sune înapoi, m-a întrebat, cu o voce fals îndatoritoare, cum o mai duc - era actriță, pentru Dumnezeu, măcar putea să se chinuie să pară sinceră - și mi-a povestit totul despre cariera ei de succes. Am privit îndelung peretele din bucătărie, descurajată, mult timp după ce am închis. Pe perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
plec și eu? m-a întrebat Sebastian. Am dat din cap în semn că da, deși mă durea să-mi mișc fața. Sebastian făcuse tot ce putuse pentru a mă îngriji câteva zile și mă călca deja pe nervi. Părea îndatoritor, dar, mulțumesc lui Dumnezeu, nu a făcut din țânțar armăsar, doar m-a sărutat pe un colț al gurii care nu era umflat ca un balon și mi-a spus să-l sun în curând. Mă întrebam dacă o să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
își punea în joc toate relațiile și nu avea puține, se convingea de fiecare dată de marea calitate a oamenilor, aceea de a coopera, cu aleasă înțelegere, atunci când era vorba de salvarea unei loaze. Bineînțeles, tuturor acelor persoane atât de îndatoritoare, le vorbea despre o groază de situații absurde, ce-au generat o serie de scandaloase persecuții, îndurate de sărmanul copil care avea fără doar și poate sufletul anihilat și era pur și simplu de mirare, că mai rezista încă nervos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de frisoane, privea la bărbatul ei prăbușit în somn, cu părul lui blond fără nici un fir alb, cu fața întinsă, ca de copil, cât de mult o impresionase cândva cu figura lui de scandinav, cu ochii serafici, așa de sensibil, îndatoritor. Tu chiar dormi, măi omuleț? întrebase cu voce tare și el trezit din primul somn o privise mirat printre gene și bolborosise: Dorm, ce-ai vrea să fac la ora asta? Ea își așeză mâinile sub cap, zâmbi copleșită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Nu ești derviș, au apostrofat-o cinic surorile ei la unison, hotărâte să o facă să renunțe la un asemenea sacrilegiu, nemaiauzit În analele familiei Kazanci. Și apoi toate trei au Început să ridice obiecții, fiecare pe tonul cel mai Îndatoritor cu putință. — Bagă de seamă că dervișii obișnuiau să se Îmbrace În pânză aspră de sac și În haine de lână, nu să se Înfășoare În șaluri de cașmir, a intervenit mătușa Cevriye, cea mai sentimentală dintre toate. Mătușa Banu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Filip reușise să-mi strice ziua. Văzîndu-mă, Arhivarul a început să-și tot fixeze, încurcat, ochelarii pe nas. I-am spus ce se întîmplase. El dădu înțelegător din cap. ― Știți cum sânt bătrânii, mă consolă. Pe urmă, pe un ton îndatoritor, mă încredință că nu exista o cameră mai luminoasă, ceea ce mă determină să renunț la cererea mea. Ați văzut Stîncile? mă întrebă el ca să încheie discuția. Și mă lămuri că se găseau după un mic cot pe care-l făcea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să mă gândesc la nimic precis, m-am îmbrăcat în grabă, am aruncat pe umeri un impermeabil ca să nu mă plouă și am ieșit pe țărm. Dar Laura dispăruse. Începuse și ploaia. Pe cine căutați, domnule sculptor?" m-a întrebat, îndatoritor, portarul. Ceva nu mi-a plăcut în curiozitatea lui încît mi-am scuturat impermeabilul de apă pe trepte și i-am zis sec: "Pe nimeni". Până la urmă n-a fost o ploaie furtunoasă. Dimpotrivă, ploua meschin, mărunt, ca toamna. Se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
perspective să joc un rol și mai însemnat în azil și urmăreau să se pună bine cu mine din vreme. Mai târziu ar fi fost prea târziu. Ca la ruletă, când n-ai mizat pe numărul câștigător. Aristide devenise foarte îndatoritor și îl deranja vizibil faptul că-l preferam pe Dinu. Sonia nu-mi mai vorbea cu "ascultă, dragă", ci trecuse la "dumneavoastră", la "opera dumneavoastră". Numai Victor stătea mai departe cufundat în tăcerea lui, închis în ea și așteptând era
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]