643 matches
-
ofițeri. Din punct de vedere al ponderii în cadrul populației urbane un rol mult mai important îl joacă coloniștii evrei. În ciuda faptului că erau prigoniți de autoritățile rusești și suspectați de populația rurală, în primul rând datorită activităților cu care se îndeletniceau, evreii au reușit să concentreze în mâinile lor cea mai mare parte din industria și comerțul basarabean. Dacă în Chișinău numărul evreilor era egal cu cel al românilor basarabeni, în alte centre urbane precum: Bălți, Bender, Hotin, Soroca unde evreii
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
aur" și "Domnișoara de Scudery". Fiu al unui jurist, Ernst Theodor crescu din 1780, de la divorțul părinților, alături de mama sa în casa bunicilor de linie maternă. El se bucură de la o vârstă fragedă de o bună pregătire muzicală și se îndeletnici cu desenul, dovedind aptitudini mai ales în domeniul caricaturii. Despărțit de fratele său, el își petrecu copilăria într-un mediu de oameni în vârstă, a cărui austeritate deveni mai târziu o temă a prozei sale. În orașul natal el frecventă
Ernst Theodor Amadeus Hoffmann () [Corola-website/Science/299534_a_300863]
-
comuna purta numele de "Podenii Vechi" și făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având exact aceeași configurație ca și azi, și anume satele Bălteni, Izești și Podenii Vechi, cu o populație totală de 2185 de locuitori, care se îndeletniceau cu meșteșuguri (erau dulgheri, zidari, rotari, dogari, fierari), creșterea albinelor și a gândacilor de mătase. Ei își desfăceau produsele la Ploiești și București. Aceeași alcătuire o avea, așa cum arată Anuarul Socec, și în 1925, cu o populație de 2640 de
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
cu acel prilej s-a intitulat "Repere ale unei științe a corectării mediului". Ca personalitate științifică, academicianului M. Botzan i se recunoaște, în țară, calitatea de "părinte" al cercetărilor științifice în domeniul îmbunătățirilor funciare. În timpul liber, Marcu Botzan s-a îndeletnicit cu pictura și cu sculptura în lemn. S-a delectat ascultând multă muzică clasică, alături de partenera sa de viața, poeta Delia-Pia Bîrlea. Împlinirea uniunii celor doi intelectuali a fost fiul lor, Tudor Botzan, inginer hidrotehnician. S-a stins din viață
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
din tribul lui Simeon; ar fi fugit de la Ierusalim în timpul asedierii lui de către babilonienii lui Nabucodonosor și s-ar fi stabilit la Straki, pe coasta egipteană, de unde s-ar fi întors doar atunci când babilonienii se retrăseseră deja; s-ar fi îndeletnicit cu agricultura și ar fi murit la Ierusalim în 538 î.e.c., așadar cu doi ani înainte ca Cirus să emane edictul de reîntoarcere a evreilor. Trupul său ar fi fosr găsit împreună cu cel al profetului Mica (Miheia) de către Sebeniu
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
ea nu poate fi un fel de sfială, fiindcă ea este un bine, în timp ce sfiala e mai degrabă un rău decât un bine. Un ultim răspuns pe baza căruia se va discuta până la sfârșitul dialogului este: “Înțelepciunea este să te îndeletnicești cu ale tale”. Socrate îl acuză, într-un mod prietenesc încă de la început că este un citat furat de la Critias, dar Charmides nu recunoaște. Tot Socrate îi spune lui Charmides, care se va mira de asta, că va încerca să
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
îi spune lui Charmides, care se va mira de asta, că va încerca să dezlege această "cimilitură" (ghicitoare). Primul argument este acela că, un grămătic nu își scrie și nu își citește doar propriul nume de fiecare dată, ci se “îndeletnicește” cu a scrie sau a citi și altceva. Legat de primul argument este al doilea care susține că meșteșugarii, medicii și pantofarii nu se îndeletnicesc doar cu ale lor, ci își fac munca și pentru cei din jur. (Charmides e
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
nu își scrie și nu își citește doar propriul nume de fiecare dată, ci se “îndeletnicește” cu a scrie sau a citi și altceva. Legat de primul argument este al doilea care susține că meșteșugarii, medicii și pantofarii nu se îndeletnicesc doar cu ale lor, ci își fac munca și pentru cei din jur. (Charmides e de acord cu ambele). Demonstrându-i astfel că este chiar o cimilitură, Socrate acuză pe cel care a spus-o că este un nerod. Charmides
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
voi fi cu tine și te voi întări și-ți voi dărui biruința asupra vrăjmașilor". Atunci sfanțul, mulțumind lui Dumnezeu, s-a lepădat de lume și de ale lumii, si a ales mai mult petrecerea monahiceasca. Și după ce s-a îndeletnicit în sihăstrie șapte ani și s-a deprins în dumnezeieștile Scripturi, atunci a fost hirotonit episcop al cetății Constantinei, care se află în Galia, si care acum se numește Francia. Acesta cu harul lui Hristos a înviat morți, a omorât
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
popularizat pe cale orală decât scrisă. Termenul "Khitaba" desemnează discursurile orale utilizate mai ales ca instrument politic. Liderii politici și cei religioși din acea perioadă s-au remarcat prin arta oratoriei. Pe de altă parte, în timp ce liderii politici și religioși se îndeletniceau cu arta discursurilor, limba arabă cunoaște un proces de evoluție în direcția unui nou stil de scriitură promovată de scribi-secretarii de stat care se ocupau cu redactarea documentelor administrative și a epistolelor. Acești scribi erau în general non-arabi (majoritatea de
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]
-
retragerea tătarilor localnicii și-au continuat ocupațiile în conformitate cu modul lor de trai, cu tradițiile strămoșești: prelucrarea pământului, pescuitul, oieritul, vânătoarea, creșterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban, crescător de oi), Pascaru (care se îndeletnicește cu pescuitul), Chirică (de la chirigiu), Petreanu (din neamul petrarilor). Primele case au apărut pe malul râului Larga. La început se presupune că a apărut mahalaua Răducenilor. Până mai nu demult s-au păstrat casele mici și numele vechilor locuitori: Vasile
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
și va înfățoșa suspomenitele dovezi, atunce terminul neaparat cerșut pentru împământenire va fi micșorat la șapte ani, dar neavând zisele dovezi, însoțire cu o pământeancă numai nu-i dă dritul împământenirei. Art. VI. Ce să atinge de streinii care să îndeletnicesc cu neguțătorie și industrie și ar dori să câștige numai dreptățile obicinuite a indighenatului și nu acele politicești, în ceasul ce să vor înscrie în breslile locului și să vor supuni la dările de piste tot anul a patentilor și
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
la fenomene materiale și la cele spirituale. Vorbind de istorie, el nu o consideră o știință particulară oarecare, precum fizica sau chimia sau psihologia, ci un mod de concepție a lumei, modul succesiv, în opoziție cu modul coexistent. Istoria se îndeletnicește astfel cu fenomenele care sunt ceea ce sunt prin cursul timpului și acestea se referă și la societate și la natură și la spirit și la lumea materială. Aceste două lucrări, scrise și publicate în limba franceză i-au adus o
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
de-a doua duminică a Paștelui și al doilea pe data de 5 noiembrie și târguri săptămânale în perioada luni-joi a fiecărei săptămâni. Treptat Clujul începe să devină un centru regional pentru producția și schimbul de mărfuri. Populația urbei se îndeletnicea cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. În 1443 la Cluj în casa Matei Corvin se naște Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara și viitor rege al Ungariei. Pe timpul domniei sale ca rege al Ungariei, Matei
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
iveală cioburi de ceramică, bogat ornată, prâsnele și greutăți pentru războaie de țesut, răzuitoare, cuțite și topoare de silex, unelte din corn și os. Au mai fost găsite oase de animale domestice (bou, oaie, porc) și sălbatice. Locuitorii așezării se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor, cunoșteau țesutul". Deși siliștea de pe malul stâng al Prutului avea altă denumire - Zubreuți transformată mai târziu în Vasileuții de Jos, ea a fost menționată în scris la 3 iunie 1374 (Documente privind istoria României, Veacul
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
trage viața plină de hărnicie și de bogăție a oamenilor locului." Primele 4 așezări umane au existat pe aceste meleaguri între anii 4500-3000 î.e.n. Localnicii construiau case din nuiele și lut, se ocupau cu prelucrarea pământului, creșterea animalelor și se îndeletniceau cu meșteșugăritul, făceau diverse obiecte de uz casnic din argilă, cremene și oase de animale. Vasele de argilă erau împodobite cu brâie trasate cu vopsea cafenie, roșie sau albă. În epoca bronzului (1400-1300 î.e.n.) au existat ale 2 sate. Pe
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Livius în anumite puncte. Ei susțineau că boii i-au expulzat pe etrusci. Polybius îi prezintă pe celții din Italia ca locuind în colibe, fără mobilier, dormind pe paturi de frunze. Practicau agricultura și războiul și nu s-ar fi îndeletnicit cu orice altă artă sau știință. Averea le era compusă exclusiv din aur și cirezi de vite, ușor de transportat. Dovezile arheologice atestă că boii nu au distrus sau depopulat Felsinum, ci că pur și simplu au colonizat regiunea și
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
folk autohton. În 1932, comerciantul evreu Nathan Mischonzniki achiziționează din Germania câteva utilaje vechi, le aduce la București și le pune în funcțiune. Noua fabrică de discuri a fost botezată „Electrecord”. Până în 1937, neavând un studio propriu, fabrica s-a îndeletnicit cu duplicarea și multiplicarea plăcilor din străinătate, eventualele înregistrări românești fiind făcute peste hotare, la firma germană „Kristall”. În acel an au fost produse primele înregistrări cu mijloace proprii. În perioada 1939 - 1940, tirajul plăcilor se ridica la cca. 70
Electrecord () [Corola-website/Science/305704_a_307033]
-
ale existenței oamenilor în această zonă încă din Comuna Primitivă, fapt dovedit de descoperirile din peștera din muntele Straja-Lupeni, unde s-au găsit obiecte vechi de ceramică. Populația Văii Jiului nu a fost niciodată numeroasă în Evul Mediu. Localnicii se îndeletniceau cu păstoritul și trăiau în cătune risipite pe munți. Micile sate erau formate din grupuri de case așezate aproape de păduri. Astăzi, principala industrie din zonă este cea minieră. Structura etnică a populației , conform datelor recensământului din 2002 : În Lupeni există
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
noapte; somnul cel mult pricinuiește și mare vătămare sănătății trupului după cum hotărăsc doctorii 192. În acest sens, Sfântul Ioan Scărarul ne oferă și el următorul îndemn: Când te culci și când te scoli, adu-ți mereu aminte de moarte și îndeletnicește-te cu rugăciunea de un singur gând a lui Iisus; nici un ajutor mai puternic decât acesta nu putem găsi în timpul somnului 193. Omul stăpânit de demonul trândăviei 194, poate avea poluții și în stare de veghe 195, aceasta datorându-se
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
un editorial din CURENTUL. Aceste însemnări au fost urmarea dezvăluirilor făcute în Senat printr-o interpusă de Adrian Păunescu despre cei care l-ar fi turnat la Securitate. În EVENIMENTUL ZILEI însă am descoperit că poetul turnat la Securitate se îndeletnicea el însuși cu turnătorii și tot la Securitate, pe vremea cînd conducea săptămânalul Flacăra. Din Evenimentul Zilei reiese că Adrian Păunescu nu turna la Securitate poeți, ci oameni de rînd care făceau greșeala să aibă încredere în el. l O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
putea fi augmentat prin mulți cari, deși înscriși ca comercianți, vor fi făcând și operații de altă natură decât cele indicate de comerciul ce ezercită. {EminescuOpX 251} Că toți aceștia nu stau cu mînile în sân și că ei se îndeletnicesc cu operații de bani străine obicinuinței, de aceasta ne putem lesne convinge văzând registrele tribunalului comercial din București, de constatarea protestelor. Din 1025 polițe protestate în anul 1878 sânt 450 ale creditorilor izraeliți, 208 ale băncilor, iar restul al [2izraeliților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alegere, pe lângă altele, religiunea creștină (............. ). Chiar și pentru alegere la comună se opuneau în multe cazuri statutele orașelor și ale comunelor rurale. Edictul enumeră că evreii își pot alege domiciulul în oraș și la țară, că ei pot a se îndeletnici cu meseriile autorizate și cu comerțul, însă la țară ei nu pot esercita decât comerțul admis pentru toți locuitorii (paragrafele 10, 12, 13 ale edictului). Prin această dispozițiune cât și prin paragraful 37, edictul se referă la legile polițienești în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fie. Astfel nu pun la temelia realităților principii care nu pot fi răsturnate, ci se lasă influențați de păreri omenești; apoi din acestea își scot concluziile necesare; iar pentru a-și susține părerile lor se hărțuiesc cu cei care se îndeletnicesc cu adevărata filosofie. Vor mai bine să sufere totul și, după cum spune proverbul, pun totul în mișcare ca să-și păstreze rătăcirea lor, chiar tăgăduind Scripturile; mândri de erezia lor își schimbă firea; în adunările lor umblă după mult cântatul scaun
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]