204 matches
-
raportul de la 27 martie al lui Lamare citim: „Această țară este cu desăvârșire distrusă, ruinată și depopulată, dacă pacea și o grabnică mântuire nu vin în ajutorul ei. Nu este pildă de vexațiuni asămănătoare celor ce exercită la țară ispravnicii îndemnați de Divanul lui Ipsilanti și de ordinele suverane ale rușilor. Nu este zi în care să nu găsesc la ușa mea sau la aceea a cancelariei mele zece țărani români, plângând și implorând în zadar ajutorul meu. Înecările de la Nantes
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
devenit mineriadele, așa au fost ele numite în istoria evenimentelor care se desfășurau în România noastră. Poporul român nu era obișnuit cu astfel de manifestări, dar pentru că era vorba de drepturile lor, ieșeau în stradă și demonstrau, strigau, țipau, distrugeau, îndemnați și conduși de opoziție. Apare șomajul, în urma închiderilor fabricilor, element de asemenea străin românului, dar impus de situație. Economia noastră a devenit incompetentă, nerentabilă, apare capitalul străin care acaparează industria și așa destul de precară, desființează principalele obiective importante, pentru a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Descântec pentru a se mărita o fată Foc, focușorule, Tu te-i înveli, Eu te-oi dezveli; Te-i face șarpe, balaur Cu solzii de aur; Te-i duce la ursitorul meu Care e de Dumnezeu dat De oameni buni îndemnat, Ca să-l visezi la masă șezând, Vin bun bând, Pâine albă mâncând, Iar în brațele lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l aduci prin păduri după sine Și pe drum fără rușine Ca să mă ieie pe mine Rețeta: se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Descântec pentru a se mărita o fată Foc, focușorule, Tu te-i înveli, Eu te-oi dezveli; Te-i face șarpe, balaur Cu solzii de aur; Te-i duce la ursitorul meu Care e de Dumnezeu dat De oameni buni îndemnat, Ca să-l visezi la masă șezând, Vin bun bând, Pâine albă mâncând, Iar în brațele lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l aduci prin păduri după sine Și pe drum fără rușine Ca să mă ieie pe mine Rețeta: se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Spitalul de Urgențe și care în fiecare zi se confruntă cu cazuri de adolescenți, consumatori de substanțe etnobotanice. Domnul doctor ne-a felicitat pentru inițiativă. În acțiunile noastre ne-au încurajat și părinții, dar și diriginții, doamnele directoare și neau îndemnat să mai facem asemenea proiecte în parteneriat cu tinerii ieșeni. Ca un îndemn pentru toți adolescenții care au consumat sau consumă droguri le transmit un mesaj: “Viața ne este dăruită de Dumnezeu și e frumoasă, nu trebuie să o transformăm
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
că aici el prezintă tot la șmecherie în drăcie cum a fost distrus creștinis- mul arimin în imperiul roman prin planul lui Ambrosie și nimicirea statului get de la nordul Istrului de către huni în anul 381 dacă nu or fi fost îndemnați fioroșii asiatici chiar de către șărpăria iudeo-satanistă. Pînă în anul 440, hunii nu i-au atacat de-loc pe romani, dovedindu-se buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a lui pe lângă Nicolae Alexandru Basarab. În această conjunctură internațională, Țara Românească a trecut de sub suzeranitatea mongolă în sistemul politic opus, devenind alături de voievodatele Transilvaniei, Beregului, Uggaea și Maramureșului avangarda orientală a Papalității împotriva tătarilor, prin intermediul Coroanei ungare. Mobilizați și îndemnați să lupte pentru o cauză care nu era a lor, românii, ajunși sub suzeranitatea ungară, vor muri pe câmpiile de bătălie, iar cu laurii gloriei lor se va împodobi Coroana ungară. Niciodată istoria nu a fost mai nedreaptă decât atunci când
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
iulie, de către Petru, prin prăvălirea copacilor tăiați dinainte aproape de rădăcină. E foarte probabil că în vederea acestei campanii ceruse Coroana polonă aprobarea, pe care Papa i-o acorda la 11 mai 1359. Victorios asupra polonilor, la întoarcere, Petru, voievodul Valahiei Minore, îndemnat și susținut de Bogdan cu românii veniți de peste munți, a trecut Siretul și, luând prin surprindere pe Sas, a ocupat și Moldova subcarpatică, în timpul verii, în iulie și august. Ecoul acestei duble victorii a fost adusă la cunoștința regelui, tocmai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să aducă toate acele roade și foloase ce le așteaptă sf. Biserică de la dânsa. Și tocmai de aceea a invitat pe P. Delegat ca să facă vizita canonică și să rânduiască cele de cuviință, pentru ca membrii fraternității să fie încurajați și îndemnați și de superiorii mai mari la îndeplinirea datoriilor lor. Și într-adevăr, gândul P-lui Director n-a fost fără rost. În ziua hotărâtă pentru sfânta vizită, aproape toți terțiarii erau adunați dis de dimineață în biserică purtând scapularul Vizibil
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cel puțin, cu niște podoabe noi: îndestularea, bogăția, bunăstarea. Acum virtutea nu se mai asociază cu lipsurile și cu austeritatea, ci, dimpotrivă, cu confortul de tip burghez. Pe măsură ce aparatele casnice se popularizează, tinerele în floarea vârstei sunt tot mai mult îndemnate să-și afle împlinirea în rolul de soție, de mamă, de "zână a căminului". Mașina de spălat, mașina de gătit cu gaz, prăjitorul de pâine, mixerul, râșnița de cafea, atât de ridicate în slăvi în publicitate, sunt visul oricărui cămin
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lui (I 2). Bătrânul renunță apoi la ultima nădejde de salvare, de a ajunge la capătul suferințelor sale, prețul părându-i-se mai groaznic decât blestemul veșnic (I 3). Ocazia executării sentinței năprasnice este oferită de apariția lui Eumet, cel îndemnat să-și caute fericirea la Teba spre a deveni la rândul lui o jucărie a zeilor, după cum intuiește la un moment dat (Oare să-și fi râs zeii de tine punându-te pe drumuri ? - I 4). Inițial, Oedip protestează împotriva
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
explică decizia autorităților de a-i interzice filosofului să mai vorbească în public și mai ales să ia legătura cu cei în vârstă de sub treizeci de ani, și dă greutate acuzației privitoare la influența nefastă a lui Socrate asupra tinerilor îndemnați să-și depășească părinții și propriile limite. Protagonistul lui Dumitru Solomon își percepe altfel sfârșitul decât eroul lui Platon. În Phaidon, Socrate așteaptă senin momentul marii treceri, căci rămâne convins că viața este doar o pregătire pentru moarte, că înțeleptul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
unui grup foarte mare. Conducerea este așadar, prin definiție, o relație extrem de inegalitară. Această relație poate fi acceptată din mai multe motive, mergând de la recunoașterea "naturală" din partea celor conduși, la exercitarea de presiuni și constrângeri asupra lor. Ei sunt așadar îndemnați să acționeze în direcția sugerată de liderul lor. Putem astfel defini conducerea politică națională ca puterea exercitată de un individ (sau, în unele cazuri, de doi sau mai mulți indivizi care acționează împreună) pentru a-i împinge pe membrii corpului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au aceeași profesie ajutându-i să se cunoască între ei și oferindu-le platforme în baza cărora sunt discutate probleme comune. Astfel, sunt definite scopuri și coduri de conduită comune. Specialiștii care lucrează în instituții diferite, poate concurente, sunt astfel îndemnați să treacă peste diviziuni și să urmărească politici similare. Caracteristicile instituțiilor politice și ale societății în general pot reduce întru câtva orice dorință a consilierilor de vârf, a managerilor sau specialiștilor de a contesta deschis decidenții politici; chiar și intervențiile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a-și lua rangul ce i se cuvine în ierarhia statelor monarhice. România, luându-și titlul de Regat în împrejurările de față și cu scopul de a întări și mai mult ordinea de lucruri interioare, va fi pentru sine însăși îndemnată a înainta cu mai multă stăruință pe calea progresului și a întăririi și, pentru statele monarhice ce o încongioară, o garanție de liniște și de stabilitate. Să votăm dar cu toții proiectul de lege pregătit în acest scop. Trăiască Regatul României
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
însăși faptul că poetul crede că poate scrie două poeme în aceeași săptămînă cu un asemenea subiect denotă o insuficientă conștiință profesională și chiar politică. Destul de des poetul adaugă o a doua expresie în paranteză. Cred că poetul ar trebui îndemnat să scrie o a treia versiune care să înglobeze tot ce-i bun în primele două și să elimine zgura". O prefăcută observație estetică aflăm în documentul menționat, unde Prima biruință a lui Ion Jipa "este lucrarea grăbită a unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de caritate: sponsorizează editarea unei cărți sau plătesc câteva chefuri pentru scriitorii (presupuși adevărați) care „i-au recunoscut”. Câte asemenea duioase situații a înregistrat „grădina lui Cimpoi” de la Uniunea Scriitorilor?... E cald și mulți și-au scos încălțările, inclusiv gazdele, îndemnați probabil și de covorul verde-închis al ierbii. Bem o bere locală, „organică, tare și hrănitoare”, cum ni se spune, sugerându-ni-se discret să nu exagerăm. Un bucătar mustăcios taie - la alegerea noastră - hălci dintr-un porc fript. O femeie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ș-am ajuns grea bătrâneță, Am intrat copil blajin Ș-acù-s singur și străin... Urmașul de astăzi al poetului vechi nu-i nici singur nici străin. Inima lui e plină de dulceață și de credința în înălțarea neamului său. Se simte îndemnat să se dăruiască fără șovăire, cu toate puterile ce i-au rămas, până la sfârșitul cel de obște, pentru cultura poporului muncitor și pentru pace. 9 Noemvrie [ȘEDINȚA PENTRU OBȚINEREA PREMIULUI DE STAT 1955] Consfătuire cu tov. Miron Constantinescu despre premiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împrejurările, sunt tratați ca niște vasali. Ca să fie încartiruiți trebuiau să prezinte un bilet de la Kommandantură, dar veneau în mod arbitrar și, de nu le rezista nimeni, se instalau; mai ales în casele lăsate sub paza unei nemțoaice erau chiar îndemnați să intre. Ei alergau întâi la pivniță, se îmbătau și apoi jefuiau nu numai pentru profit, dar și pentru a devasta ca sălbaticii. Aceasta fu soarta caselor lui Take Ionescu, Costinescu, Costescu-Comăneanu, Polizu-Micșunești, Al. Băicoianu, Victor Antonescu etc. și mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai posedând, congenital, acele predispo zi ții stricătoare de diletant și de juisor al vieții, atât de străine „abstractorilor de chintesențe“, printre care nu m-am simțit niciodată bine; neavând nici o explicație și osârdie laborioasă la exercițiul speculațiilor spirituale, ci Îndemnat fiind, mai degrabă, spre trebile mă runte și cotidiene de gospodărie a oamenilor În lupta cu mate ria și ei Înde ei. Timiditatea, cu Întreg complexul ei, dă Însă - lucru curios! - Îndrăzneală și libertate de spirit prin aceea că te
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
loc unde se ajungea anevoie, cu două tramvaie până la stația terminus, iar apoi și cu un autobuz, era totuși o nespusă mângâiere și liniștire, care dădea suferinței sale o preocu pare practică, o consolare a gândului și a trupului, veșnic îndemnate să ajungă acolo, la căpătâiul fiului iubit, fie să-i aprindă o lumânare, fie să-i pună o floare, fie doar să mângâie pământul care-i ținea acum loc de haină... Întâi s-au dus singuri, în familie... Apoi ne-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
este o bucurie că pot da tiparului gândurile și cuvintele calde rostite într-o casă modestă din inima Ardealului, gânduri și cuvinte ce sunt aceleași cu ale noastre ale tuturor.“ (Amfiteatru, ianuarie 1978) BERGER Wilhelm „De ziua republicii ne simțim îndemnați să întreprindem, deopotrivă obiectiv și afectiv, câte un bilanț, să măsurăm valoarea materiilor care s-au adăugat în noul cerc crescut pe trunchiul trainicului copac: cât de puternic strălucește cununa marilor izbânzi ale poporului în drumul său spre comunism!“ (Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o culoare indefinită astăzi, caldă ca trunchiurile arțarilor și ca pămîntul care respiră prin toți porii o pace Înaltă, Înmuind În ea conturul tuturor lucrurilor. Soarele arde violent și vara nu-și mai numără darurile, le risipește... Astăzi mă simt Îndemnat să prefer unui album Renoir comentariul său despre inconvenientul peisajelor prea frumoase: de ce să pictezi cînd e atît de emoționant să privești? Încerc să repet din punctul de vedere al lui Pygmalion această Întrebare: de ce să sculptez cînd e atît
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]