2,093 matches
-
puteam trece mai departe statuia venus-adonis din grădina de zarzavat a muzeului mă aproba și când am trecut pe lângă dânsa și-a scos marmura și mi-a întins un bilețel că de ce anume lucruri sau fenomene îți atrag atenția stă îndeobște în albumul de familie unde se vede clar cum fiecare vede altfel situația și de ce facem chiar ceea ce facem și cum liberul arbitru ar fi himera unde se înflorește instinctul de conservare dar a întrerupt-o o piesă ce farda
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
valoare care își are rădăcinile în potențialul său creator, de adevărat artist și șlefuitor al cuvântului. E necesar să pătrund în laboratorul creației sale, pentru că numai astfel dimensiunea scrisului său își trădează secretul depășindu-și limitele mult dincolo de aparențe; aparențe îndeobște agreabile, dar nu tocmai ușor de descifrat în profunzimea lor, acolo unde ea intervine. Ceea ce a scris Pavel despre mine se situează în principal sub semnul intuiției și al acumulării memoriale, acumulare care la el se caracterizează printr-o modalitate
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
Oricât nu ne-ar plăcea să recunoaștem asta, viața e totuși făcută din lucruri mici. Prin clasa a cincea sau a șasea, obligatoriul toc cu peniță, însoțit de nelipsita călimară școlară care se vărsa când ți-era lumea mai dragă, îndeobște peste manuale și maculatoare, făcură loc primelor și foarte imperfectelor stilouri FLARO. Se considera că la clasele mici stiloul compromitea îndemânarea la scris a tinerelor vlăstare, așa că era interzis. Trebuia deci să-ți câștigi în băncile școlii, cu trudă și
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
pretențiile unui critic literar din tabăra cărora nu fac parte. La primul contact cu cartea, constați că autorii, Manuela Cerasela Jerlăianu și Al Francisc sunt niște poeți nonconformiști. Forma, în care își îmbracă ei creațiile personale, este ceea ce se numește, îndeobște, proză poetică, având caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, ritmul, numărul de silabe al fiecărui vers, etc. Dar proza poetică se realizează exemplar în cristalizări individuale inedite încărcate de infuzii lirice. Valoarea acestor proze
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
-njură, distrug, te pocnesc unde le vine,/ scuipă, te jefuie, îți pun ochelarii negri și te duc/ te duc (moartea nu pleacă niciodată cu mâna goală)/ pe tine și-i duc uneori cu tine pe toți ai tăi/ undeva de unde îndeobște nu te mai întorci/ niciodată/ e ca și când ar veni în vizită moartea/ și n-ar mai pleca" (Soneria). Moartea nu e decât o agonie social-istorică fără sfârșit. Predominant, discursul poetului are o franchețe șocantă, e deschis răului moral pe care
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
discutate. În "Cuvîntul înainte", care precedă intrarea în labirint, el explicitează, ca să nu rămînă neînțelese, gîndul unificator al tuturor acestor demersuri, altminteri separate, bine compartimentate. Acest gînd nu este altul decît acela al legăturii excepționale între o anumită filozofie - numită îndeobște filozofie analitică - și logică. Legătură într-adevăr excepțională, fiindcă împreună s-au născut și au evoluat acestea două. Vorbim despre filozofie și metodă analitică, despre analiză conceptuală și avem în vedere nu "dogmatica" unei anumite teorii, ci un anumit stil
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
puterea fiecăruia (precum asumarea apartenenței la o comunitate). Consider că acceptarea ca elemente fundamentale ale naționalității a istoriei și a limbii nu trebuie să însemne și asumarea caracterului lor destinal, cel putin nu în sensul în care este înțeles destinul îndeobște, că forța exterioară și implacabila ce ne determină în totalitate existența. Așa cum am mai spus și cu altă ocazie 41, nu cred că "marca destinală" a apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile unor vectori de opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
jos sau să le direcționăm în altă parte, pentru că se află în cauză autori care au ocupat și ocupă poziții administrative și publicistice de bază, "oameni ai zilei", care, mutatis mutandis, s-au substituit oficialităților culturale ale "epocii de aur". îndeobște preferăm a nu-i comenta. A ne face că nu sesizăm substratul politic al ascensiunii lor. Dar pudoarea noastră conjuncturală nu e, în situația dată, și ea o formă de demisie?
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
dovedit eficacitatea prozelită: oricine poate intra în pielea lor. 3) o dimensiune metatextuală foartre marcată. Aici vom remarca următoarele amănunte: dată fiind existența, conform lui Lucien Dällenbach, a unor metatexte denotative și conotative (ultimele fiind de fapt ceea ce se cheamă îndeobște mises en abymes), textul autoficțional, care are în centrul narațiunii, ca și al discursului, propria sursă de enunțare, se prezintă ca un metatext denotativ intermitent, atenția enunțătorului-narator fiind centrată asupra sieși, atît ca eu psihologic, cît mai ales ca sursă
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
cealaltă, spori/ împinși de presiunea luminii emise de steaua/ centrală, aici e/ buba". Colaje ce surprind o dereglare perversă a lucrurilor, o întoarcere pe dos a rodniciei încăpute pe mîna absurdului. Dar poetul, totuși? Ce spune oare poetul care are îndeobște aerul de-a înregistra un basm al groazei, rostit "de o străină gură"? Parte a degringoladei generale, conștiința i se apără prin nerecunoaștere, prin lepădare de sine. Eul nu-și mai dorește identitatea, retrăgîndu-se în regnurile inferioare, implorînd pronia cerească
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
de parcă l-ar reflecta în cioburile uneia dintre oglinzile concave ale lui Valle-Inclán din esperpento-uri. Fragmentarea în imagini deformate și, în consecință, compromiterea integrității ansamblului generează grotescul, truculența și tragicul. În romanul scriitorului spaniol, deteriorarea și derizoriul, pe care mizează îndeobște abordările moderne ale miturilor clasice, sînt duse pînă la extrem, ajungîndu-se la distrugerea, anihilarea totală, într-un cadru coșmaresc, apocaliptic. În haosul lumii distruse în cele din urmă de invadatori fioroși - o Eladă pustiită, o mare în ruine -, eroismul a
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
între pelicula nr. 1 și cea nr. 2. Cea dintîi lucrează cu o poveste familiară - mafia, informatorii, spionajul reciproc a două organizații - pe care o articulează atît de complicat încît îți dă peste cap toate structurile narative cu care asociai îndeobște povestea respectivă. Nr. 2 are o poveste (și o tematică, la urma urmei) al cărei ax - deși, statistic, se întîmplă foarte des pe aici - e o premieră pentru cinematografia română. Dacă la nr 1 miza pariului e să zăpăcești spectatorul
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
expuși cu un anume fast, pentru ca apoi să se întoarcă, pentru luni și luni de zile, în ambalajul lor de carton). Opțiunea lui Alexandru Mușina e cu atât mai inexplicabilă cu cât ea ignoră cu nonșalanță o serie de tensiuni, îndeobște cunoscute, care separă valul lunedist al optzecismului de cel „nouăzecist” (ghilimelele subliniază caracterul discutabil al etichetei). N-am de gând să tranșez chestiunea aici. Spun doar lucruri știute: aproape de-o vârstă cu optzeciștii și beneficiind clar de reformele stilistice
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
ascensiune Faptul că este membră fondatoare a A.R.P.T. nu este o opțiune circumstanțială, ci, spune dna prof. univ. dr. Anca Munteanu, evocă un anume stil de a face psihologie: „Apropierea mea de psihologia transpersonală a germinat (așa cum se întâmplă îndeobște), în contextul iubirilor mele cu psihanaliza. Adică, acolo mi-am exersat apetitul și văzul pentru ceea ce este mai tainic, mai evanescent, mai problematic pe teritoriul psihismului uman“. În opinia sa, A.R.P.T. semnifică efortul de a instituționaliza și în România
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
foarte departe, ca madame de Sagan de madame de Sévigné - că verdictul Norettei, căreia i-am citit mai întîi această Amintire - Povestire, a fost: Naiv te-ai născut, naiv ai să mori. Așa o fi ... Oricum, deși nu sînt ceea ce îndeobște se cheamă un credincios, am rugat un Părinte Iezuit de aici să țină o slujbă pentru sufletul prietenului meu Curzio Malaparte care, deși antitetic față de mine, a încercat să mă ajute la nenorocire. Umberto Saba Prezentare și traducere de Doina
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
sărbătorită. Am prețuit întotdeauna dorința de calitate a Justerilor, ambiția de a separa apele talentate de producția valeitarilor țâfnoși. Am prețuit punctualitatea cu care, anotimp după anotimp, “Punctul” acesta apare, dovedind o tenacitate rară în lumea “tribului” de la noi, unde îndeobște marile focuri sânt de paie. Am prețuit într-atâta voința aceasta exemplară de a dura, marcând mereu puncte în lupta contra oboselii și a lui “ce rost are” - încât astăzi, la aniversare, eu strig: Punct și de la capăt!” (Al. Mirodan
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
care nu au fost niciodată puși în situația de a fi inundați de vecinul de la etajul imediat următor. Ce se întâmplă, însă, atunci când, dorind să sesizeze neașteptata ploaie artificială, constatăm că în apartamentul de deasupra nu răspunde nimeni? Soluția folosită îndeobște este aceea de a întrerupe apa pe toată coloana, până la venirea proprietarului. Dar există și posibilitatea ca acesta să fie plecat în concediu sau într-o delegație. În acest caz, partea vătămată se adresează președintelui asociației, care convoacă comitetul executiv
Agenda2003-40-03-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/281553_a_282882]
-
17 care poate fi luat din Rimini (din gară, centrul orașului sau aeroportul Miramare), drumul este magnific. Ascensiunea spre castelul din San Marino se poate face și cu telecabina, priveliștea - spre Rimini și Adriatica - fiind superbă. San Marino este cunoscută îndeobște de colecționarii de gen drept o republică ce posedă timbre deosebit de frumoase, într-o varietate de forme, în afară de pătrat; producția filatelică se poate vedea în muzee specializate. Nu sunt de neglijat însă porțelanurile de la Borgo Maggiore sau artizanatul care poate
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
îndrăzni să urce la Peșteră, câteva momente de neuitat. Trupa de balerini Speovals va antrena publicul spectator, care va fi invitat să danseze chiar pe ringul natural din... Peștera Românești“. Românești, poartă spre sacralitate Fapt bine cunoscut de istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera Românești și întreaga zonă montană a județului Timiș are o îndelungată asociere cu sacralitatea. Locuite încă din epipaleolitic, peșterile de aici au dobândit din preistorie și funcții religioase, funcții ulterior preluate de bisericile, schiturile și mănăstirile
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
volumului se dezvoltă în orizontul unor simboluri cu o mare forță de sugestie, de largă circulație în lirica de azi, dar pe care poetul le așază într-o constelație proprie, acordîndu-le alte înțelesuri decît cele consacrate. Astfel, pasărea se înscrie, îndeobște, între simbolurile ascensionale, ale contemplării monarhice, cum îi spune G. Bachelard; la Cassian Maria Spiridon, pasărea e un simbol al căderii, e îngerul căzut. Calul, fixat de Nichita Stănescu între figurile lirice înalt semnificative e un animal solar și htonian
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
Altarului cu sufletul și cu trupul curat, dar nu înțelegem nici cealaltă virtute a Maicii Domnului: împreunarea fecioriei și nașterea. Așezământul acesta sfânt, al nașterii de prunci, nu este înțeles de lumea în care trăim. Argumentele sunt de diferite feluri: îndeobște sunt legate de modestele posibilități materiale, dar și de traiul comod pe care-l poți duce atunci când nu te stingheresc copiii. Oamenii de astăzi nu mai percep cât de mare este această misiune de a naște prunci. Mesajul pe care
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
au loc fără zile prestabilite, pe tot parcursul săptămânii. M. H. Miss Star Banat 2004 l Concurs la prima ediție Frumusețile timișorene au avut în ultimii ani șansa de a-și vedea recunoscute calitățile fizice în cadrul concursurilor de Miss, cunoscute îndeobște ca adevărate rampe de lansare spre lumea modellingului. „Oferta” de profil se va îmbogăți în acest început de iarnă cu prima ediție a Miss Star Banat, competiție organizată de Fundația Județeană pentru Tineret Timiș în colaborare cu Compania Artistică Modelstar
Agenda2004-49-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283129_a_284458]
-
Nicolae Manolescu Sub acest titlu, am publicat, acum aproape un sfert de secol, un articol despre Caragiale. Semnalam în el faptul că nu problemă educativa este, cum se considera îndeobște, esențială în Dl Goe, Vizita, Tren de plăcere, Bubico (unde în cățelul omonim descoperim sufletul unuia din copiii teribili din epoca scriitorului) sau Grand Hotel "Victoria Română", nici critică proaștei creșteri din mediile burgheze, ci intuiția lui Caragiale că infantilismul
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
de gravitate - ce i se aduc. Unor ipoteze dure, însă, prin forță lucrurilor exterioare experienței mele directe, le prefer, deocamdată, o anume rezervă. Cei care mi-au urmărit scrisul presupun că au avut bunăvoință a constata că m-am ocupat îndeobște de acea parte a vieții literare pe care o cunosc nemijlocit, evitînd - eu, care n-am călătorit niciodată în Occident - incursiunile în zona conflictelor ce brăzdează exilul, ferindu-mă - chiar dacă n-am putut a nu-mi contura unele impresii proprii
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]