300 matches
-
pungași, într-un cuvânt, pe cei huliți, pe cei prigoniți, pe cei blamați și surghiuniți, pe cei proscriși și pe cei ostracizați. Îi onorează, mănâncă, bea, petrece și se iartă cu de-alde ei, cu rău-născuții, cu apucații și cu îndrăciții, cu hoții și cu mitarnicii, nu cu virtuoșii și cu evlavioșii, nu cu aceia, chipurile, puri, supuși sau prea-cucernici! N-ai văzut și în filme sau pe DVD? Nu e mare filozofie! Soarta omenirii întregi se pare că stă, mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Herdelea o urmă speriat și clătinând din cap. N-ar fi crezut-o capabilă de o izbucnire așa de energică. Țăranii rămaseră pe loc. Se uitară unii la alții nedumeriți. Într-un târziu Marin Stan, potrivindu-și căciula, făcu glumeț: ― Îndrăcită muiere! Petre însă bombăni mohorît: ― Apoi stai, cucoană, c-om mai vorbi noi împreună! După-masă, la Dragoș, Titu Herdelea trebui să asculte iarăși durerile satului. În același timp, Miron Iuga discuta mai pe îndelete cu Nadina, firește, despre Babaroaga. În
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
numaidecât prețul unei perechi de boi, nu numai a celui omorât în pădure, pe deplin. Pomenindu-se despre despărțirea boierilor, Petre se grăbi să dea amănuntele puține ce le cunoștea de la Marioara lui și să adauge: ― Cucoana e țâfnoasă și îndrăcită cum nu se mai poate, dar conul Grigoriță, cum îl știți, drept și milostiv și bun de parcă nici n-ar fi boier. Că binele ce mi l-a făcut mie n-am să-l uit nici în mormânt... 3 Titu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
stea, încît o făcea să alerge după ea prin cea ogradă și grădină. Auzind glasul nepotului, mormăi bosumflată, gîndindu-se că numai adineaori i-a plecat de pe cap nebunul de Anton: " Abia scăpai de un nebun și-mi vine altul, mai îndrăcit". Când în sfârșit Costică, împreună cu Nicu, se ivi în pragul casei, bătrâna îl bombăni fără să-i privească: ― Ascultă, băiete, să vă jucați frumos și să nu mă mai amărăști și tu, că sunt eu destul de amărâtă, fire-ar a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
părea caraghios să se zbuciume niște oameni în toată firea pentru că, pe bună dreptate, a fost tras nițel de urechi un copil cunoscut de toți ca cel mai deșucheat din sat (cîte zile amare i-a făcut lui Pavel Tunsu îndrăcitul ăsta de băiat, numai sufletul lui știe), fu cuprins și el, fără voia lui, în vârtejul indignării, și izbucni, umflîndu-se de mînie: ― Adică cum, măi Trifoane, eu trag cu ciocoii? Nu ți-e rușine să-mi arunci tu mie așa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ei. Degetele lui, la început atât de stângace și împleticite, deveniseră agile și suple, tari ca fildeșul la vârfuri. Totuși melodiile păreau cam fără ritm, curgând, doar note întregi sau chiar note duble, în litanii tărăgănate. Lăutarul, adept al pieselor îndrăcite, al glissandourilor și tremolo-urilor țigănești de cabaret, nu prea putea înghiți ceea ce producea Emil Popescu. Reținu însă un fragment care părea mai închegat și mai melodios și i-l cântă, ca o curiozitate, Profesorului, după închiderea localului. De data
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a răspuns atât de târziu, încât el se uită doar, cu ochii holbați, și tace. Tace și se miră ce-a apucat-o așa, din senin. Am io ac de cojocu tău - asta nu i-o mai spune tare -, ce îndrăcit ai fost tu... De-aia nici nu i-a fost drag de el, deși, când l-a văzut prima oară, nu poate să spună că nu l-a plăcut. Ea sta la tejghea, la dugheana din Iancului, și o clientă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un ghiul, uite-așa... — îți place ? i-a zis odată. Dacă-ți place, îl vezi ? e-al dumitale. — Ține-ți-l sănătos... i-a răspuns ea. N-am io trebuință d așa ceva, am io omu meu... Frumos bărbat, da ce îndrăcit trebuie să fi fost, se vedea după cum îi juca ochii în cap... Când a venit comuniștii, odată ce-a dispărut : a lăsat nevastă, casă, copii, dus a fost, nu i-a mai auzit nimeni de urmă ! Să fi pus mâna
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu-s moș ? Crezi că nu-s moș ? Uite-acu-n vară fac șaptejnouă... Păi chiar că-i moș ! Dacă nici el nu-i moș, atunci cine să mai fie ? se răstește peste umăr băiatul. Dar-ar dracu-n tine de copil îndrăcit !... Ăsta parc-ar fi omu-ei, tot așa ursuz și rău de gură, cine știe cui o să-i mai mănânce zilele ! Dar-ar dracu-n coiu-tău, ce te-aș mai fi bătut io să fii al meu, făceam om din tine... La vârsta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Nu i-a plăcut gospodăria lu Ivona și nici n-a fost pricepută ; ea cu dusul la servici, ea cu cafelile și cu țigarea. N-a avut noroc să semene cu mă-sa, aia pe ce punea mâna-i ieșea, îndrăcită și descurcăreață femeie... Merge gheboșată cu ochii în jos, îi tremură picioarele și, dacă nu bagă repede-repede-n gură ceva, o să-i vină leșin - ce-a mâncat de az-dimineață ? Mai nimic, o cană mare de ceai cu pâine muiată, și la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vezi și la obzeci de ani ce se sulemenea, și-și da sprâncenele cu creionu, și pleca la film cu fii-sa, la Sala Palatului, amândouă : le lua gineri-su bilete o dată pe săptămână, și el o-ntindea la Matracucă. Îndrăcită a fost, diz-de-dimineață se scula, își făcea cafeaua și p-ormă inspecta bucătăria ; stabilea ce-avea să gătească, câte porții, ce-i trebuie, toate le socotea ; mergea de colo-colo, greoaie și pieptoasă și cu țigarea-n colțu gurii ; de la ea, vezi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de seară ieșeam la Continental, și la Mon Jardin, și la balurile de la Cercul Militar... Ne făcuserăm și un grup de prieteni... Avea o inimă de aur, numai că trebuia să ai tact, era coleric și se înfuria repede... He-he, îndrăcită ai mai fost tu la viața ta, îi zicea ea în gând. Îndrăcită și materialistă, și pentru tine, și ai știut mereu cum să cazi în picioare ! Ce noroc are unele-n viață, își zicea în gând. A țâșnit în spatele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cercul Militar... Ne făcuserăm și un grup de prieteni... Avea o inimă de aur, numai că trebuia să ai tact, era coleric și se înfuria repede... He-he, îndrăcită ai mai fost tu la viața ta, îi zicea ea în gând. Îndrăcită și materialistă, și pentru tine, și ai știut mereu cum să cazi în picioare ! Ce noroc are unele-n viață, își zicea în gând. A țâșnit în spatele ei ceva, se-ntoarce repede, și inima mai să-i sară din piept
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
făcut pomeni, și i-a pus cruce de marmură, și la șapte ani când l-a scos și l-a dus la cavo, la Belu, s-a uitat la dinți și l-a recunoscut : că ăla fusese cu-adevărat bărba-su. Îndrăcită muiere, tare ca fieru, n-o văzuse niciodată bocindu-l. Nici când se pomenise cu toate belelele-n cap : bărba-su mort, sor-sa la pușcărie, fii-sa pe drumuri, gineri-su la Matracucă, securiștii pe capu lor și ea fără
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ea-n dormitor și-și dedea cu pudră. Dac-a văzut că io tot o zoream, a lăsat boitu și-a-nceput să umble pân dulapuri și pân sertare ! Și-avea niște draci în ea ! Uite-așa le pocnea, de îndrăcită ce erea, că n-o lăsasem să se boiască ! Și-a venit cu ele-n brațe și mi le-a trântit ! Dac-am văzut-o că e cu fundu-n sus, nu i-am mai zis nimic. Dacă turnase atâta pudră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prima oară în Franța. Dimineață pierdută este, fără îndoială, un simbol dureros, al unei Românii sacrificate un secol pe altarul a două războaie și al comunismului. Deși aceste spectre sinistre o obsedează pe autoare, ea declanșează sarabanda unei scriituri pitorești, îndrăcite, în stilul oral al lui Céline, reinventând vorbirea populară și lirismul străzii într-o țară unde limba de lemn era coșciugul imaginației : dacă Vica, eroina Gabrielei Adameșteanu, este un om liber, este pentru că ea trăncănește ca personajul lui Céline, Bardamu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că ceea ce cerem în rugăciune este un lucru bun, trebuie să stăruim. Să nu ne 50 descurajăm ci să stăruim, așa cum a făcut femeia cananeeancă ce striga disperată în urma Mântuitorului rugându-L să o vindece pe fica ei, care era îndrăcită. Rugăciunile sunt ascultate în mai mare măsură atunci când ele sunt însoțite de smerenie, umilință, post, de milostenie și de o viață fără prihană. ”Rugăciunea împreună cu postul și cu milostenia este unul din cei 3 stâlpi ai evlaviei”(Matei 6, 1-18
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
unde mă duceam cu doctorul, care, ca și mine, era un bun dansator. Odată, la balul mediciniștilor, am ochit o studentă, o poloneză blondă, cu un căpșor de păpușă și un trup subțire ca trestia. I-am făcut o curte îndrăcită și o dată cu mine încă trei sau patru colegi. Aveam impresia că mă preferă și am dansat toată seara aproape numai cu ea. Din cauza asta, multe din prietenele mele mi-au arătat o răceală semnificativă. O colegă de la Drept, care venise
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
început îmi șoptise: ― A, L'invitation à la valse, gîndindu-se desigur la bucata lui Weber. Dar cum se făcea că n-o mai recunoscusem deloc de când se mutase la mansardă? Se vede că atunci la bal, preocupat de poloneza aceea îndrăcită, nu-i dădusem nici un fel de atenție. E drept că, revăzînd-o pe coridorul mansardei, îmi păruse o figură pe care am mai întîlnit-o cândva, dar așa ceva se întîmplă destul de des și de aceea nu-mi bătusem prea mult capul ca să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
se cucerește o femeie...! De aceea te-ai încăpățînat de-a mă respinge... Știu bine că suferi sub aceste tot atât cât mine. A mea ești... acum pentru totdeuna, cu toată natura * ta, cu toată încăpățînarea, cu tot sufletul tău îndrăcit, îndărătnic și nobil... a mea ești, femeie de rasă... femeie nebună nespus de dulce. Pot să fiu un mizerabil, Cleopatra, și un om de rând... Dar oricât de sarac aș fi - am și eu de pierdut ceea ce tuturor oamenilor li
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cumpărase bateria cratițelor de aluminiu cu aceeași îngrijire ca forcepsele. - Baba mea nu se poate deprinde. Cere mereu cuptor de cărămidă și hrubă boltită. Răcitorul și cămara în perete sunt dușmanii ei. Se cam in furcă cu fata asta cam îndrăcită. Mă fac că nu bag de seamă . . . Am nevoie de ea. Mi-ar mai trebui chiar o ajutoare. Casa nouă cere întreținere . . . M-am dat gata muncind . Mă scol la 5 ca să pot pleca la 8 la spital și după
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care nu stătea nimeni. Și mă umflam în pene de fiecare dată, observând ce impresie putemică provoca acel gest "terorist", luat în serios, deși nu era decât o bravură comică.* Din aceleași motive, ce nu țineau doar de vârstă, fumam îndrăcit, am învățat să bat step, cum vedeam prin filmele americane cu Fred Astaire, și mă străduiam să epatez ca dansator. Dimineața, când ieșeam de la bal, ridicam capacul unei guri de apă și mă spălam până la brâu, sub privirile dezaprobatoare ale
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
prin bolțile ferestelor, la lumina lunei, văzură două dealuri lungi de apă. Ce era? Mama pădurilor neputând să iasă, trecea peste ape cu piuă cu tot și-i brăzda fața în două dealuri. Și fugea mereu, o stâncă de piatră îndrăcită, rupîndu-și cale prin păduri, brăzdând pământul cu dâră lungă, până ce se făcu nevăzută în depărtarea nopții. Făt-Frumos ospătă ce ospătă, dar apoi luîndu-și buzduganul de-a umăr, merse mereu pe dâra trasă de piuă, până ce ajunse Lîng - o casă frumoasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aia ciudată, inventată de un italian din Nola, pe care el pe urmă a pus să fie ars În chip groaznic la Roma, după ce l-a atras la Londra pentru a-i Înțelege secretul, o mașină astrală devoratoare de sfere Îndrăcite, pe care, luînd pieptiș infinitul universului și al lumilor, printre sclipiri de lumină Îngerești, dând lovituri obscene de fiară triumfătoare cu pubisul În cutia aceea, ca să simuleze aventurile corpurilor cerești În locuința Decanilor și să priceapă ultimele secrete ale marii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
trebuiau să te pună În frigare, nu pe nefericitul acela din Nola!“ „Dar atunci“’, zicea Belbo, „de ce atunci când Rozacruceeni se transferă În Franța, iezuiții, sau polemiștii ăia catolici care lucrează pentru ei Îi atacă sub pretext că sunt eretici și Îndrăciți?“ „Păi n-oți vrea să pretindeți ca iezuiții să se țină pe o singură linie, altfel ce iezuiți ar mai fi?“ Ne-am disputat Îndelung asupra propunerii mele și până la urmă am hotărât, de comun acord, că era mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]