221 matches
-
Legionarii vor să rămână pe linia de viață spirituală a neamului lor creștin. Vrem să trăim în demnitate națională și în eroismul jertfei, nu în aceea a unui utilitarism, câmp pustiu. Nu viață cu orice preț, ci candelă aprinsă care îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne al Puterilor, mântuiește
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
celebrei sale ,,Estetici” că, paradoxal, nu există genuri artistice, ci doar opere de artă, adică creații în care, prin emoții artistice, prin efectul fiorului, atingem și trăim sublimul, intrăm în extaz, ne purificăm și astfel ne cufundăm în universal, ne îndumnezeim. Arta a reusit să ne dezvaluie misterul cosmic, misterul vieții și misterul sufletului uman. Rostul ei este de a structura personalitatea pentru viață și acțiune, pentru a transforma figurativ întreaga realitate socială. Arta mișcă, culpabilizează, declanșează reacții de remodelare a
Literatura si arta. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Marcuta Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2368]
-
CONCLUZIE este un eveniment destul de amplu și profund. Implică omul în totalitatea sa într-un raport solemn cu Dumnezeu. Acest raport devine decisiv și existențial, căci omul implicat în el se transformă. Întreaga sa ființă se schimbă, se sfințește, se îndumnezeiește. Obiectivul cercetării noastre a fost acela de a aprofunda bogăția relației pe care omul o trăiește cu Dumnezeu, dar nu oricum, ci într-un spațiu sfânt și unic, al reconcilierii. Aici se derulează un raport de recunoaștere și acceptare reciprocă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păstrate, de pildă, în imaginea idilică a pâinii de casă / coaptă pe vatră, având alături o cană cu lapte / proaspăt muls, corespondent mirean, aici, pentru trupul și sângele Tău, căci dorința, mărturisită fără emfază, a eului e: Vreau să mă îndumnezeiesc, iar amintirea unor clipe primordiale, aureolate de trăiri paradiziace, în taina nopții, în cosmica grădină, când mușcam din măr și beam din rouă, slăvind, astfel, prin gest, o cină cu lună plină, vine să întregească speranța că nu e totul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
zbor, unind Cerul cu pământul și cântând: „Osana, Osana, Osana întru Cei de Sus/ Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!” Căci Domnul meu, născându-se smerit, a unit Cerul cu pământul, Dumnezeu făcându-se Om, ne-a îndumnezeit pe noi și ne-a ridicat la Cer! O văd pe Sfânta Preacurată Fecioară Maria, Maica Domnului meu, sărutându-I mânuțele și picioruțele cu iubire de mama și apoi, adorându-L ca pe un Dumnezeu, făcând sute de mătănii la
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
sfințitoare și în trupul unui asemenea suflet. De aceea oasele goale și moaștele întregi ale sfinților izvorăsc tămăduiri și vindecă tot felul de boli. Sufletul sfânt, despărțindu-se de trup odată cu moartea lui, rămâne cu harul fără trup și se îndumnezeiește singur potrivit cu harul. Iar trupul celui plăcut lui Dumnezeu rămâne fără suflet, numai cu dumnezeirea, și harul arată pentru oameni puterea dumnezeiască în minuni, nu prin suflet, ci nemijlocit prin sfântul lui trup<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Țelul vieții
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în Sine firea omenească, după ipostas, Domnul a rămas nedespărțit de supraființialitatea divină. Astfel, după Întrupare, însușirile și lucrările celor două firi se dovedesc întregi și deosebite, dar manifestarea lor se face prin participare și comunicare reciprocă. Firea omenească fiind îndumnezeită lucrează împreună cu cea divină, desăvârșindu-se într-o singură și nouă activitate. După părerea Pr. Prof. univ. dr. Gheorghe Drăgulin, care îl identifică pe Dionisie Exiguul cu Dionisie Pseudo-Areopagitul, (teză puțin cunoscută în teologia românească), Dionisie Smeritul a descris și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și pe Tatăl, pe care nu-L știau”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, XLVI, în PSB, vol. 15, p. 143) „El S-a întrupat, ca noi să fim îndumnezeiți”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LIV, în PSB, vol. 15, p. 151) „Mântuitorul a venit ca să mărturisească și să primească moartea pentru noi și ca să învie pe oameni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale școlii teologice din Antiohia, că „Dumnezeu În carne” este cu totul altceva decît „om Îndumnezeit”44. În consecință, el a dezvoltat doctrina despre Cristos ca tertium genus Între Dumnezeu și om, ființă al cărei trup de carne a fost Îndumnezeit și „unit În substanță” (synousiomenon) cu Dumnezeu 45. Numai cu această condiție ne poate mîntui trupul lui Cristos. Evident, Apolinarie Încerca să dea un răspuns problemei ridicate de Înălțarea trupească a lui Isus Cristos la ceruri, care face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Constantinopol, Jean Ange își începe însemnările prin descrierea subitei sale îndrăgostiri de o misterioasă fecioară în fața catedralei Sf. Sofia. Este răvășit ca de un seism ce i-ar fi deschis succesivele morminte din inimă, înstrăinându-l de sine și parcă îndumnezeindu-l. Cel ce vorbise cu Dumnezeu și văzuse îngeri și nu crezuse, iată-l acum crezând în miracolul frumuseții feminine, conjurate de amantul-narator cu elanul adorației aproape religioase. Ea este Anna Notaras, fiica megaducelui Lukas, o adevărată fiică a Bizanțului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu pleoapa dimineața/ Și rana curge-ncet peste priviri/ Călătorind ni se subție viața/ Și-adânc ne îngropăm în amintiri.// Și deodată fulgerul ne-ncearcă/ Pe gândul cel mai tăinuit, firește,/ Spre-acasă pașii vor să ne întoarcă:/ Simțim, copilăria ne-ndumnezeiește" (Acasă). Altminteri, spațiul rural care i se înfățișează înstrăinatului este o colecție de piese muzeale, greu de restaurat chiar și prin adorația sau nostalgia poetice aferente ("Ca-ntr-un muzeu cu ușile de iarbă,/ Ca-ntr-un muzeu cu ușile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de daltă, pulsațiile nașterii sporesc sub arcuiri vrăjite: „infinitul se îngroapă / râvnește răGăcini / fără sfârșit / fără început spre cer”, „recunoștință” (Sub daltă). Laitmotivul „vezi” se dorește nu doar conștientizare a treptelor zămislirii operei de artă, cât mai curând clocot perpetuu, îndumnezeit: „sub mâna ta se ascunde / Dumnezeu” (Sub daltă) între creațiile lui Brâncuși și versificările lui Tudor Gheorghe Calotescu există vizibile puncte convergente, „Vărutul dintre cer și Sământ”, „tăcerea de taină”, „durerea dulce a sacrificiului de sine...” (A împlinit 135 de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
ne va dărui Dumnezeu o putere infinită, dumnezeiască, ca organ prin care să cuprindem pe Cel infinit. Dumnezeu Însuși se va cunoaște prin noi pe Sine. Vom pătimi cunoașterea Lui, nu va fi produsul nostru. Acea putere ne va și îndumnezei" footnote>. Pentru că numai harului dumnezeiesc îi este propriu să hărăzească ființelor create îndumnezeirea pe măsura lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de fire, și o ridică deasupra hotarelor ei prin covârșirea slavei”. Sfântul Grigorie vede
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
prin care primește puterea de-a fi veșnic la fel de fericit, devine Dumnezeu prin împărtășire de harul dumnezeiesc, odihnindu-se de toate lucrările minții și ale simțirii, și, deodată cu aceasta, dând odihnă și tuturor lucrărilor naturale ale trupului, care se îndumnezeiește și el împreună cu sufletul, prin împărtășirea de îndumnezeire pe potriva lui. Așa încât nu se mai vede decât Dumnezeu atât prin suflet, cât și prin trup, însușirile naturale fiind biruite prin covârșirea slavei”. Unirea finală la care omul este dus de iubire
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
la importanța Botezului, primit prin credință, o înțelegere a Sfintei Euharistii ca unificare a trupului îndumnezeit al lui Hristos cu al nostru. Așadar, îndumnezeirea este înțeleasă explicit pe baza unirii Logosului cu omul întreg, unire prin care natura umană se îndumnezeiește în El<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și mediator footnote>. Sfântul Maxim, caută de asemenea o împăcare, dar deosebind mai categoric ca Sfântul Grigorie mișcarea din lumea finită de elementul de mișcare ce intră în
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
a simțirii, Lucrul desmierdării cei nevinovate De care griji pururea se abate, Prietenul cel mai cu priință gurii, Trufaș și iubit biruitori inimei, Fiul a unui Dumnezeu, jeratic cu umezeală, Duh de foc și mult topitoare pară Vino de ne îndumnezeiește Și ne face fericiți a veste. * Alt Dumnezeu, tot din ceata lui Dionis, care este îmbătarea cea preste măsură, iar Dionis este a chefului... {EminescuOpXV 588} {EminescuOpXV 589} {EminescuOpXV 590} ["STIHURI POLITICE... "] 2276A 52. ["STIHURI POLITICE... "], 163r Stihuri politice asupra
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Tot așa și nebunii care nu văd lucrurile așa cum sunt ele, dar nu-s de vină lucrurile, ci mintea stricată a celui nebun. Dumnezeu a făcut cerul ca să-i vedem creația și să ne închinăm Creatorului. Păgânii, 77 însă, au îndumnezeit creația lui Dumnezeu. Nu e de vină creația, ci nesocotința acelora. După cum omul nesocotit nu are folos de nicăieri, tot așa și omul cu judecată singur își este de folos. Poate fi cineva egal cu Hristos? Nu! Dar Iuda nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
În opoziție cu Arie, care pleca de la ideea transcendenței absolute a lui Dumnezeu, Care nu Și poate comunica ființa, Sfântul Ata-nasie cel Mare pleacă de la faptul mântuirii. Cuvântul întrupat esteînainte de toate Mântuitor, prin aceea că în El omul se îndumnezeiește și devine fiu adoptiv al lui Dumnezeu. Dar Cuvântul, Mântuitor fiind, este cu adevărat Dumnezeu, întrucât El n-ar putea în dumnezei pe om și nu l-ar putea ridica pe acesta la filiație (înfiere)divină, chiar și numai adoptivă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la filiație (înfiere)divină, chiar și numai adoptivă, decât fiind El Însuși cu adevărat șiprin natură Dumnezeu și Fiu al lui Dumnezeu. Deci Fiul luiDumnezeu este Dumnezeu adevărat, de aceeași ființă (oJmoouvsio")cu Tatăl, fiindcă prin întruparea Lui se poate îndumnezei creatura:„Dacă El (Cuvântul) ar fi și El numai prin participare, și nu în Sine,dumnezeirea și icoana substanțială a Tatălui, El n-ar putea să în-dumnezeiască, fiindcă El Însuși ar fi îndumnezeit”<footnote Despre sinoade, 51, PG, XXVI, col
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tatăl, fiindcă prin întruparea Lui se poate îndumnezei creatura:„Dacă El (Cuvântul) ar fi și El numai prin participare, și nu în Sine,dumnezeirea și icoana substanțială a Tatălui, El n-ar putea să în-dumnezeiască, fiindcă El Însuși ar fi îndumnezeit”<footnote Despre sinoade, 51, PG, XXVI, col. 754 B; Contra arienilor I, PG, XXVI, col. 44D-45 AC: I, 39, PG, XXVI, col. 92 C-93 B: II, 69 PG, XXVI, col. 293 AC. footnote>. Mai întâi de toate, faptul mântuirii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sa umanitatea Sa integrală, depășind distincțiile tranzitorii ca deosebiriledintre sexe, dintre bine și rău etc., realizând cu ajutorul harului în-duhovnicirea întregii existențe, așa cum învață Sfântul Maxim Mărturisitorul. Omul își poate găsi plinătatea umanității sale participândîn chip personal la harul divin și îndumnezeindu-se. Treptele acestei creșteri au loc prin lucrarea harului Sfântului Duh, care sfințeșteîn chip tainic sufletul în Hristos. După ce Adam, odată cu călcarea cuvântului lui Dumnezeu, pierduse pecetea Sfântul Duh din el,care-l ținea în dragostea lui Dumnezeu și-l
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tot ce există. Persoana sensibilă și lucrurile de alt fel, materie și ființă, carne și înger. Totul e proaspăt, purtînd încă pulsul Creatorului. Păstrîndu-L înăuntru. Îmi văd chipul în apă și știu: sînt omul. Sînt șansa lumii de a se îndumnezei sau de a cădea odată cu mine. Alarmele încep să sune unele după altele. „-Nu-l lăsați acum! Scade prea repede”-spune Doctorul și în încăpere se lucrează intens. Și neliniștea se împrăștie cuprinzînd întreg spațiul. Un bărbat și o femeie, iubire
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
a sa. Că, dincolo de a mă naște, de a mînca și de a mă înmulți, pot spune despre mine că sînt eu. Mă recunosc, însă acum sînt alterat. Infirm. Și îmi repet: „-Sînt omul. Sînt șansa lumii de a se îndumnezei sau de-a cădea odată cu mine. Doar apăsarea palmei mele poate înmuia sticla. Sînt unealta. Granița spiritului către lut. Inima cu două circuite: de idee și de carne, de sublim și perfid. Locul de integrare al Creației care a făcut
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pe Cel Care Le-ar opri, dacă ar vrea." Cu ceva defecte la bord mi se pare poemul Față către față, unde strofa a doua cade într-o regretabilă banalitate, dar nu numai ea. Ar trebui reluat și refăcut, și îndumnezeit cu poezie, renunțând la relatarea seacă, didactică. Transcriu cu italice părțile din poem, care îl duc la ratare: Când era de optzeci de ani,/ Moise L-a văzut pe Dumnezeu.// Patruzeci de ani se ocupase/ cu contemplarea existențelor./ Părăsirea vieții
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8365_a_9690]