160 matches
-
în atâtea tablouri, ca în atâtea poesii, ca în oratoriul Copilăria lui Iisus al lui Berlioz sau ca în fluvialele oratorii, Patimile după Matei și Patimile după Ioan ale lui Bach. Arta se poate ridica mai ușor pe urmele omului îndumnezeit, care e sfântul, decât pe urmele Dumnezeului înomenit, care e Mântuitorul, fiindcă în natura ei stă să transfigureze realitatea terestră ridicând-o către perfecțiunea teoformă. Dacă prin această tendință fundamentală orice artă năzuie în simboluri către veșnicie, muzica poate că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
teologia bizantină. Datorită celor două firi în Hristos, deoființimea Fiului cu Tatăl și deoființimea Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face din oameni temple ale lui Dumnezeu și, în Euharistie, Trupul îndumnezeit al lui Hristos ne îndumnezeiește. Léon P. Karsavin își argumentează această idee a îndumnezeirii, prin recursul la noțiunea de înfiere, elaborată de Sfântul Chiril al Alexandriei, cel care sintetizează teologia Sfântului Atanasie cel Mare, a Capadocienilor și a Sfântului Ioan
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Colin, 1967. Meyendorff, John, Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du christianisme dans l'Empire romain, Paris, PUF, 1956. Nellas, Panayotis, Omul animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Sibiu, Editura Deisis, 2002. Nicolescu, Costion, Spre o cultură liturgică, București, Editura Anastasia, 1999. Noica, Rafail, Cultura Duhului, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2002. Pacaut, Marcel, La théocratie: Église et le pouvoir au Moyen-Âge, Paris, Desclée
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu adevărat și Om adevărat, prin unirea Euharistică. Împărtășindu-ne, noi suntem În lume, dar nu mai aparținem acestei lumi, fiindcă Trupul și Sângele euharistic ne transformă din oameni cu natură de lut și păcătoasă, În oameni cu natură transfigurată, Îndumnezeită. Rostul mistic al unirii noastre euharistice s-ar cuprinde În următorul mănunchi de realități: apartenența noastră la Adam și trupul păcătos, prin Euharistie devine apartenență la Hristos și Întrupare În trupul mistic duhovnicesc al lui Hristos: ,,voi sunteți trupul lui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
provocate de păcate, pe care numai Dumnezeiescul Har le spală. Aici harul e singurul leac vindecător, singura putere mângâietoare, curățitoare și mântuitoare, singurul mijloc prin care se face dintr-un suflet întinat de păcate „locaș înfrumusețat al Treimii Celei prea îndumnezeite.” Rugăciunile din Sfintele Taine au în vedere curățirea simțurilor și a întregii făpturi omenești pentru a ne sfinți și a ne mântui. „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îndumnezeit în Sine, dându-l ca preț și nutriment al purificării noastre. Pe acel trup preacurat a ridicat și a ispășit nelegiuirile noastre și este bine dacă ne unim acestui Izvor de puritate ca să ne simțim purificați; cu acel Trup îndumnezeit ne hrănește și își substituie viața Sa vieții noastre sărmane“. Dacă aceste adevăruri suverane și cerești vor străluci în celibatul preoțesc, lumea depravată va striga minunea, va crede și se va converti. 118. Sărăcia Ceea ce s-a spus în Capitolul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Persoane) ale Sfintei Treimi, care s-a coborât pe pământ și s-a întrupat ca om, și-a jertfit viața și a luat asupra lui păcatele oamenilor pentru a îi mântui de păcat, iar prin învierea sa a transfigurat și îndumnezeit (θεοσισ) trupul omenesc luat. Astfel, definitorie pentru înțelegerea în ortodoxie a venirii lui Hristos în trup este formula Sf. Atanasie cel Mare: "Dumnezeu a devenit om pentru ca și omul să poată deveni dumnezeu". Prin vorbă și faptă, Hristos a arătat
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
am văzut anterior, infinitatea lui Dumnezeu maximizează perpetuu dorința umană pentru El. Sfântul Maxim angajează oximoronul repaus etern mișcător sau odihna pururea mobilă în descrierea acestei stări exaltate a ființei. El vorbește de o odihnă pururea mișcătoare în duminica vieții îndumnezeite. Este odihna pururea mobilă a celor plini de dorință în jurul Celui dorit. În Dumnezeu e o stabilitate și odihnă veșnică, însă stabilitatea și odihna nu înseamnă încremenire, ci o persistență în ființa proprie. Odihna nu exclude mișcarea, epectaza. Infinitatea lui
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
pururea mișcător al omului. Acceptând liber acest caracter mișcător, Hristos a eliberat omul din robia morții - aspect important al îndumnezeirii, de la bun început. El adaugă la importanța Botezului, primit prin credință, o înțelegere a Sfintei Euharistii ca unificare a trupului îndumnezeit al lui Hristos cu al nostru. Așadar, îndumnezeirea este înțeleasă explicit pe baza unirii Logosului cu omul întreg, unire prin care natura umană se îndumnezeiește în El<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și mediator footnote
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
biserică a lui Dumnezeu, deci nu poate fi privit ca un principiu al răului. Această dihotomie trup-suflet, de sorginte platonică („"soma-sema"”), este considerată de Palamas drept cea mai mare eroare a păgânilor. Trupul este creat de Dumnezeu, deci este sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]