353 matches
-
ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acest vis. El aruncă mantia sa neagră pe umerii ei frumoși... și astfel trecură, unul de gâtul altuia, în întunericul vioriu al dumbravei... "Tu ești... chiar tu? "... întrebă ea cu glasul înecat și amar *... căci toată cugetarea ei se-mprospătase amar *... toate visele ei revenise splendide și doritoare de viață... și numai atâta ținea minte că el n-o voise, că el n-o iubea, dar simțindu-i brațul împrejurul grumazului ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vis, o umbră a nopții? Sau ești tu? tu? Ea plângea... nu putea răspunde, se credea nebună, credea că-i vis, ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acel vis. - Tu ești? chiar tu? întrebă ea cu glasul înecat, căci toată cugetarea ei se-mprospătase, toate visele ei reveneau splendide și doritoare de viață. Ea nu se mai sătura privindu-l... și uitase starea în care era. {EminescuOpVII 167} CEZARA* Era-ntr-o dimineață de vară. Marea-și întindea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
duse după înmormîntarea tatălui ei. Ea slăbise de grijă, sărmana copilă... despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el se pornise pe mare, se găsise sfărâmată la țărmuri, astfel încît ea-l crezu înecat, mort de mult. În murii liniștiți ai [zidurile liniștite ale] monastirei ea se regăsi pe sine însăși. Chilia ce i se dedese [rînduise ] era cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca sa nu fie supărată de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu zapada luminei de lună? Sau ești tu? tu? Ea plângea... nu putea răspunde. Se credea nebună, credea că-i vis, ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acel vis. - Tu ești? Chiar tu? întreba, ea cu glasul înecat, căci toată cugetarea ei se-mprospătase, toate visele ei reveneau splendide și doritore de viață... Ea nu se mai sătura privindu-l... și uitase starea în care era....................................................... {EminescuOpVII 177} GENIU PUSTIU I TASSO-N SCOȚIA 2255 Dumas zice că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
priveam cu atâta amor în fața ei roșită de căldură și strînsoa-ea brațelor mele, simțurile mele erau îmbatate și nu puteam răspunde de ele de iritate ce erau, privirea mea era un foc, strânsoarea mea o turbare. - Poesis, zisei cu voce înecată, te iubesc! - Tst! tată-meu! țipă ea încet, sculîndu-se și răzimând mâna dreaptă de marginea ferestrei. Mă sculai din genunchi la această veste neașteptată. Ea rupse floarea de crin din oala din fereastră și apăsă cu ochii mai închiși o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Numele "Puszta " însemnează pustie. și-ntr - adevăr e pleșuvă, goală, deșartă și n-are nici măcar apă curgătoare. Ici și colo se ridică în văzduh capătul lung al unei fântâni cu cumpănă, ca brațul unei fantasme sau ca catargul unei corăbii înecate. Din când în când se vede o cireadă de vite căutând pășune, păscute de-un om călare. Încolo nu se mai vede nici o ființă viețuitoare, doar câte o cocoară or vreun cocostârc singuratec care se leagănă într-un picior pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
într-un gest de închinare către cine știe ce zeu păgân. Poate, din partea spre care înaintau ei, sau poate de aiurea, se auzi un vaiet stins, prelungit peste șes până spre pădurea de sălcii, încremenind acolo laolaltă cu ultimele licăriri ale zilei înecate de ploaie, stârnind sufletele păcătoșilor pierduți la vreme de iarnă în rătăcirea fulgilor mulți, când această câmpie devine un coșmar. Se opriră la ușa cantonului și cel din față bătu în ușă cu piciorul fără să lase din mână targa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-l împingă cu toată forța și să strige: Nu pot! Sunt o femeie măritată. N-am să fac de două ori aceeași greșeală. Rostogolit lângă ea, el rămase nemișcat. Luana se ridică tremurând și își îndreptă ținuta. Vorbi cu glas înecat. Te iubesc, Ștefan. E un fapt căruia nu mă mai pot împotrivi. Nu doar pentru că ești un exemplar masculin extraordinar de reușit, de o inteligență și finețe cum rar întâlnești, sau pentru că mă iubești așa cum nimeni altul nu va ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o ceremonie foarte simplă între doi oameni care se iubesc. Îl privi atent și simți cum i se umpleau ochii de lacrimi. —Hei, hei. Îmi pare rău. N-am vrut să... Să nu-ți pară rău, rosti ea cu glas înecat. Să nu-ți pară rău că ești genul de om care știe ce contează în viață. Să nu-ți pară rău că ești tipul care mi-a rămas alături, deși am luat-o atât de razna în Irlanda! Sunt al naibii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lacrimile mele din ochi contrazic negația din cuvintele mele, Spune-mi ce ai pe suflet! Și cuvintele, ca și lacrimile, se pornesc fără știrea mea și fără să le mai pot opri, despre dorul de părintele Ioan, vorbesc în cuvinte înecate, despre cât de singur sunt și nu știu dacă voi putea să mă reîntorc la mănăstire, părintele Varava, despre Theo, pictura din biserică, despre orbirea lui, el nu mai poate picta și cât de înverșunat e părintele Varava, despre comisia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
exclamă ea. Nu se cade să pui Întrebări atât de Îndrăznețe. Ești dezgustător! Exasperată, adăugă: — Du-te repede acasă, cât mai e lumină. Pleacă la Nakamura sau oriunde! În clipa asta, puțin Îmi pasă ce faci. Și, Înghițindu-și vocea Înecată, dispăru În casă. — Mă duc, murmură Hiyoshi și se ridică să plece, dar pisoiul nu era dispus să renunțe la căldura pieptului său. Chiar atunci, o servitoare aduse o străchinuță cu orez rece În zeamă de fasole, Îl arătă pisoiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
credeau că mașinăriile create pentru ușurarea muncilor omului îl vor înlocui pe om și vor da naștere la șomaj. Apare poemul Alastor de P.B. Shelley (alte poeme între 1817-1822). ¶ P.B. Shelley se căsătorește cu Mary Godwin (după ce Harriet Westbrook moare înecata în lacul Serpentine din Hyde Park, ca urmare, probabil, a unui gest sinucigaș). Cuplul își petrece vară la Geneva, în Villa Diodati (aflată pe malul unui lac) împreună cu Byron: organizează un concurs în urma căruia Mary scrie românul Frankenstein, iar Polidori
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Copacul Tainei se nalta în flăcări înfășurătoare. Sînge țîșni afară în șuvoaie repezi, curgînd în groaznice vîltori, Din ale Cerului zăgazuri. Sînt sfărîmate Porțile; jos pe Pămînt Curg negrele puhoaie; sîngele curge jos neîncetat. Zac regi în ale lor palate înecați. Pastori, turmele lor, corturile lor, 75 Se duc la vale în puhoaie negre prăvălindu-se din munți. Cetăți și Sate, Înalte turnuri și Castele se înecară în potopul negru; grămezi peste grămezi Plutesc leșurile Oamenilor și-ale Jivinelor, mînate-ncoace și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
taliei, fără de care s-ar simți impudice. Platon considera că femeile puteau sta goale În arenă, precum bărbații, doar că ar fi fost ridicole. Pentru a demonstra că pudoarea feminină e naturală, Plinius vine cu un argument surprinzător: corpul unei Înecate plutește cu fața În jos, pentru a ascunde organele sexuale, pe când cel al unui Înecat plutește cu fața În sus. Această explicație se va menține până În secolul al XVII-lea. Unele convingeri influențează puternic arhitectura noastră personală, În special cele
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
studiile lor științifice; impasibili, umpleau paginile albumului lor; naiadele mâniate se avântară asupra fragilei luntre, ce se clătină ca urmare a eforturilor lor; cei doi savanți, scufundați din nou și din nou în noroi, fură aruncați pe pământ pe jumătate înecați, cu hainele murdărite și sfâșiate, cu fața brăzdată de unghiile răzbunătoare. În această îmbrăcăminte prăpădită, ar fi fost uciși de tații, frații, soții ce alergaseră la strigătele femeilor care se scăldau dacă persoane îndatoritoare ce tocmai treceau nu i-ar
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
violet, Papagalul roșu, Papagalul albastru, Papagalul portocaliu, Papagalul verde, Papagalul vioriu). Scrie, de asemenea, la „Radio”, „Tiparnița literară”, „XX”, „Adam”, „Zodiac”, „Cuvântul”, „Reporter”, „Vremea”, „Realitatea ilustrată” (aici apare, sub pseudonimul Leone Palmantini, prima variantă, X. O. Romanul viitorului, la Orașele înecate) și la multe alte periodice. Din 1920, la revista și cenaclul „Sburătorul”, A., „sburătorist din prima oră”, cum se autodefinea, aflase ambianța cea mai propice pentru spiritul său prospectiv, independent. În pofida unor tensiuni, rămâne fidel „Sburătorului” și lui E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
lui Ionel Lăcustă-Termidor (1932), romanul Al doilea amant al doamnei Chatterley (1934, sub pseudonimul Clifford Moore, ceea ce nu-l ferește de o anchetă judiciară pentru delict de pornografie literară), volumul (de biografii) Oameni excepționali (1934), romanele 1916 (1936) și Orașele înecate (1936), A fost odată un imperiu... (1939), povestirile Vreți să descoperim America? (1935) și Întâia călătorie în jurul lumii (1939). Hărțuit o vreme (este mutat disciplinar la Cernăuți și la Lugoj, apoi e demis), nevoit să-și retragă numele din presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
parabolă sarcastică, exsanguă a lumii pe dos, mizând pe truvaiuri funambulești și paradoxuri împinse până la absurd, ca la Urmuz. Aceeași plăcere a evadării fanteziste, dublată de combustia la rece a speculațiilor auctoriale, se manifestă, într-o configurație insolită, în Orașele înecate. E o primă performanță a literaturii science-fiction românești, după alte câteva încercări în acest gen, ca, de pildă, Oceania lui Al. Macedonski. Cartea, un „basm futurist” (G. Călinescu), imaginează un timp al răcirii și morții soarelui, când omenirea, devitalizată, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
țarilor, București, 1929; Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, București, 1932; Al doilea amant al doamnei Chatterley, București, 1934; Oameni excepționali, București, 1934; Vreți să descoperim America?, București, 1935; 1916, București, 1936 ; ed. îngr. și pref. H. Zalis, București, 1997; Orașele înecate, București, 1936; ed. (Orașele scufundate), pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1966; ed. îngr. și pref. Mircea Opriță, Cluj-Napoca, 1993 ; Întâia călătorie în jurul lumii, București, 1939; A fost odată un imperiu..., București, 1939; Petru cel Mare. Întâiul revoluționar, constructorul Rusiei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
sincronizare a literaturii noastre cu cea occidentală. SCRIERI: Oameni din Ardeal, București, 1915; ed. (Pribegie), București, 1919; Povestea primăverii, București, [1917]; ed. 2, București, 1920; Domnița Fărănume, București, [1920]; ed. 2, București, 1944; Iedera, București, [1921]. Traduceri: Franck Adams, Taina înecatei, București, [1934], Jur s-o ucid, București, f.a.; Pearl S. Buck, Casa de lut, I-III, ed. 4, București, [1935], Vânt de la Răsărit, vânt de la Apus, București, [1939], Patriotul, București, [1940], Chip cioplit, I-II, București, [1943], Mândrie, București, [1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
vechi, cum s-a întâmplat cu grecul Hristea Șcordocul, închis de Șerban Cantacuzino la Mănăstirea Tismana, (era doar neam cu Bălenii), mai apoi din porunca lui Constantin Brâncoveanu în 1690. Văduva lui, Marica, și-a trăit restul zilelor în sărăcie. înecat în datorii, a murit și Mihai Drosu, omorât - vedeam și mai sus - din porunca lui Șerban Cantacuzino (alte izvoare spun că Voievodul și-a întins ordinul nefast și asupra copiilor Drosului). Și lui Hrizea din Popești - ca să reiau alt „caz
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu mai puțin de două săptămâni. Hotăran este cel care l-a găsit pe erou afundat în glod, după cum tot el a găsit, în noroiul gras al mlaștinii, cadavrul în putrefacție al contesei dispărute. Se presupune că Aranka a murit înecată, însă, după atâția ani, este imposibil de stabilit dacă moartea a survenit accidental sau dacă a fost vorba despre un suicid sau, mai grav, de o crimă. Moartea dovedită a contesei rezolvă, simultan, și problemele de succesiune, singurele care-l
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu radier de spălare: prize cu prag curbiliniu în consolă; prize cu canale de spălare; prize cu radiere cu capcane pentru aluviuni; prize cu buzunare de spălare: cu dispoziție normală; cu avanpilă; cu avanpilă și stavilă în amonte; cu avanpilă înecată. priză cu galerii de spălare: galerii independente și stavile individuale; galerii de secțiune redusă care alimentează un colector vizitabil, închis cu stavilă în aval; galerii cu stavile individuale în amonte care alimentează un colector cu debușeu în aval. prize etajate
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
mizerabilă. // Acum / au răsărit pe pulpe și piept și brațe fire negricioase ca / pe / o statuie de hârtie. / Mai beau, paharul se golește încetișor / cu mișcări răcoroase dragostea face semne din urmă, / tolănită / pe fânul cosit. Poate e oboseala / vocea înecată care îmi apleacă fruntea - mă poate / frânge?" Tot din perspectiva timpului este privit și Alexandru Mușina, poetul optzecist care a sprijinit mișcarea brașoveană "mașcriistă" (din care a făcut parte și Marius Oprea). Lui îi dedică un poem unde are, asemenea
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
Georg Scholz... Modelele - figuri rămase în istorie sau doar arhetipuri - au fost folosite drept pretext pentru incursiuni socio-istorice în lumea Republicii de la Weimar, incursiuni detaliate mai ales în catalogul publicat de Yale University Press. După un război dezastruos, o revoluție înecată și ea în sânge, intervalul dintre 1919 și 1933 a fost pentru Germania o perioadă de neliniște socială alimentată de incompetență politică. Ca și altă dată în istorie, degringolada născută din distrugerea brutală a vechii ordini a fost elementul catalizator
Portrete germane din anii 1920 by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9552_a_10877]