3,818 matches
-
sa, făcându-l să uite de toată nimicnicia umană, el încântat fiind că poate rătăci pe „razele înalte”. Să fie aceasta o răsfrângere a lecturii Cărților Sfinte asupra cărora se aplecase sau a celor de metafizică pe care le păstra înfășurate în ziar alături de felia de pâine, pentru a le citi în schimbul al doilea sau în cel de noapte la fabrica de produse sodice „Solvay”? Fără să-l înspăimânte hăul adânc al existenței, tânărul Wojtyła își găsește puterea în cele mai
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
credeam că am să pot Să scriu tot ce mă socot, Nu credeam că am să plâng, Vorba-n versuri să mi-o frâng. Vorba-n plânset mi-o înec Și în vers pustiu și sec, Plânsu-n vers mi-l înfășor Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul cu plânsul e frate Iar izvoarele sărate Care cad peste cuvânt Sunt lăcate pe mormânt Ce-n lăuntru-ți se prăvale Într-un bocet de
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
fără să mai aștepte alarma telefonului. Toată noaptea se zvârcolise în pat. Se ridicase să bea un pahar cu apă. O țigară. Plimbări prin sufragerie. Revenire la somn agitat. Îi era când cald, când frig. Ba se dezvelea, ba se înfășura în pilotă mai aprig. Era, în sfârșit, dimineață. Duminică. Se prindea soarele în perdele, jucăuș, vesel. Un zâmbet îi lumină fața și ei. Ajunsese să își numere anii între sfârșiturile de săptămână și concedii. Dar nu simțea regretul trecerii lor
9 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381714_a_383043]
-
Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului ,,mă țin de crăpătura prin care mâna Fiului îmi salvează sufletul'' Elena Mirca îmi aruncă lasoul pe verticala mea șubredă îl simt cum mă lovește mi-l înfășoară în jurul gâtului prinde bine și mă scutură tare de atâtea gânduri negre deșirate în inima mea mă zbat ca prada prinsă în capcană iar El mă mângâie pe creștet îmi spală ochii cu propriile-mi lacrimi mă stropește cu puțin
POEM PENTRU DOMNUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381741_a_383070]
-
Thomas Hardy în regia lui Român Polanski, care i-a adus Globul de Aur și o nominalizare la César. La scurt timp după filmări, Kinski a pozat pentru un poster de Richard Avedon: fotografia ei nud, cu un piton uriaș înfășurându-i corpul, a făcut înconjurul lumii. Au urmat roluri importante în One from the Heart (1982), iconicul thriller erotic al lui Paul Schrader - Cât People (1982), cu Malcolm McDowell, Exposed (1983), alături de Rudolf Nureyev și Harvey Keitel, Unfaithfully Yours (1984
Nastassja Kinski vine în România, la TIFF 2015 [Corola-blog/BlogPost/99179_a_100471]
-
Opinii Știm cum am fost, fără îndoială știm cum suntem, dar cum oare vom fi noi, cei de mâine? Într-un colț de lume înfășurat în iarbă și soare dulcea pasăre a copilăriei se dezmiardă la soare zâmbindule puștilor care bat mingea fără de griji. Mai târziu, pasărea a zburat și iarba s-a acoperit de betoane și garaje. Cărțile multicolore zâmbesc sfioase în raft și
Zbor pe un cer violet [Corola-blog/BlogPost/99713_a_101005]
-
și răi, ba buni, ba răi, pe scurt, oameni! Dar mai puțin ipocriți! Revin zilele următoare cu alte aspecte ale subiectului. Pentru că de Crăciun tre’ să ne și bucurăm (“Vaai, cum adică ești trist, bucura-te, e Crăciunul!”). Tre’ să înfășuram mii de sarmale (“Cum? N-ai făcut sarmale? Eu m-apuc imediat, după ce termin salată de boeuf!”). Tre’ să... foarte multe. Revin.
De Craciun, trebuie sa fim mai rai! Azi, despre ipocrizie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20181_a_21506]
-
Simona Tache M-am trezit acum câteva zile cu un domn la ușă, care mi-a adus din partea unui brand (nu zic care, că nu vreau să-l umplu de sânge) un copăcel. Avea rădăcina înfășurată într-o pungă în care bănuiesc că o fi fost vreun burete îmbibat cu apă. Cică “primăvara e anotimpul renașterii”, iar brandul cu pricina “mă vrea mai veselă”, prin urmare “acum e momentul să sădesc în curtea casei mele un
Nu știu ce să mai zic cu PR-ul ăsta… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20392_a_21717]
-
un calcul simplu, din care îmi rezultă că tipa e de două ori cât mine, așa că decid că e mai inteligent să cedez. Mă predau deci. Mă abandonez grijii fără limite pe care mi-o poartă. O las să-și înfășoare strâns tentaculele amabilității în jurul meu și să-mi arate ce cercei vrea mușchii ei. Mă bate gândul pervers să preiau puterea, prin surprindere. Să nu mai plec vreo trei ore din magazin și s-o pun să-mi arate toți
Trataţi-mă cu puţină scârbă, vă rog! Mulţumesc! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20438_a_21763]
-
omul să-l scarpini, scarpină-l, nu fi nașpa. Dacă nu reacționează, uită-te și mai urât și începe să mârâi ca Grivei. Ce faci dacă te apucă pofta de bicepși în fața blocului? Nu te înfrâna, rostogolește-te. Dacă tocmai înfășoară sarmale, poți să-i zici că e mai tare chiar și decât maică-ta. Toți bărbații sunt înnebuniți să fie mai tari decât o femeie grasă de 63 de ani. Fii spontană, inspiră-te de la televizor, chit că tocmai vă
Cum să flirtezi ca o profesionistă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20510_a_21835]
-
părut fascinant, recunosc, sfatul numărul 8, “Distrage atenția”. Aș merge chiar mai departe decât au mers autorii articolului cu pricina, zicând că nu, nu e suficient machiajul ca să distragi atenția. Mai bine îți pui un lighean în cap sau te înfășori în hârtie de muște sau îți agăți niște ghiulele de picioare sau te duci în rochie cu pene la birou sau - cel mai bine! - toate la un loc. Și - de ce nu? - pe lângă toate cele de mai sus, poți să-ți
Cum să arăți bestial când ești răcită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20505_a_21830]
-
anihilarea flagelului porcin, ori se găsește o soluție, să se poată pupă lumea fără risc de îmbolnăvire. Ar putea, de exemplu, să le pună niște pungi transparente în cap, pe care să le scoată apoi, pe calculator. Sau să-i înfășoare din cap până-n picioare în folie alimentară, ca să poată să facă și sex, nu numai să se pupe.
Telenovela fara pupaturi e ca filmul de actiune fara impuscaturi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20664_a_21989]
-
profesionale ni s-au despărțit, dar îl păstrez în continuare în panoplia mea de oameni buni. A doua poveste mi-a fost spusă, acum vreo 2 zile, de o prietenă. Era ajunul Crăciunului, ora 2 noaptea. Ea și soțul ei înfășurau sarmale, când li s-a spart o țeavă în baie. Pe cine să chemi în astfel de momente? Au căutat disperați pe internet și au sunat pe cineva la întâmplare. Erau la o petrecere instalatorii cu pricina, dar au acceptat
Oameni care ne-au făcut bine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20725_a_22050]
-
dintre marile bucurii ale copilăriei mele mici, trăite, evident, la bunici (uite c-am făcut și rimă ) au fost bananele. Le aduceau părinții. Rar, pentru că nu se găseau, și mai mult verzi, pentru că așa se vindeau. Le prelua mamaie, le înfășura în hârtie de ziar, bucată cu bucată, și le cocoța pe șifonier. După ce se coceau, îmi dădea câte una pe zi, nu mai mult. Așteptam “momentul bananei”, ca pe... ca pe... ca peeeeee... CONTINUAREA AICI. Vă aștept înapoi să-mi
Ce e bun nu mai e bun, dacă e prea mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20788_a_22113]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > LACRIMA FRUNZĂ Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe fruntea mea desfrunzește un anotimp, iar vântul se-nfășoară pe ziduri de tăcere, întotdeauna grăbită și la braț cu zeul-timp, deseori, uit de mine și toate devin austere. Noaptea mi-a rămas un bun, tainic sfetnic, iar pe pereți nopții scriu gândurile răvășite, știu că-n alt capăt de
LACRIMA FRUNZĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384255_a_385584]
-
e tocmai cel mai fidel bărbat din lume. E visător, emoțional și îndrăgostit de îndrăgosteală în sine. Ca oricare alt romantic, găsește fascinații tulburătoare în orice îi induce stări contemplative dulci, acel “orice” putând fi o pereche de picioare lungi, înfășurate într-un dres mătăsos, sau suflarea vie și caldă a unui oraș. Allen se îndrăgostește rapid, intens și fulgerător. A scris lungi scrisori de dragoste unor orașe precum New York City, Londra, Barcelona și Paris. Acum e într-o idilă cu
Din dragoste pentru Roma [Corola-blog/BlogPost/97440_a_98732]
-
exerseze de sub scutul din străbuni moștenit măiestria loviturilor în lupta cu morile de vânt ale timpului grăunțe de vorbe de nimeni ascultate măcinând. Și-n năvodul cu ochiurile-i largi împletite din golurile tăcerii ce tot mai strans mi se înfășoară pe trup îmi las întruchiparea de fum și strecurându-mi gândul plec în zbor printre petalele zarzărilor. Referință Bibliografică: DIN NĂVOD / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DIN NĂVOD de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383677_a_385006]
-
gânduri, unele mai năstrușnice decât altele. „Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să mă înjosească, dar și înfrângeri care mă pot împlini!”. ...Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind, înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte, în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai curat. Ion și oile lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
atent al realității și totodată un justițiar. Când întâlnește niște traficanți de carne vie care profitau de unele fete tinere și trăiau pe spinarea lor, tânărul Florian le eliberează din ghearele proxeneților, inclusiv pe fata pe care o răpiseră aceștia, înfășurând-o într-un covor. Nu întâmplător, autoarea a ales pentru fata salvată, numele de Luminița. La cules de prune intervine și un alt personaj, Prietena soției bolnavului X, aceasta având un rol episodic. Povestea are un tâlc, pe care îl
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
perna și cearșaful după el : -Mă, Silvico, mă! De ce mă chinuiești, mă? -Dar, tu, de ce mă chinuiești, mă? -Hai, mă fetițo, să nu ne mai chinuim ca proștii, mă! -Hai, mă Gigi, hai! Dar, de ce nu mă crezi, mă? Gigi, înfășurat în cearșaf, s-a ghemuit pe canapea lângă Silvia. -De, mă fato...m-ai răvășit cu ăla din vis.Uite, aici mă roade! Ca un vierme. De ce nu vrei să-mi spui cine a fost omul din vis? -Nu ți-
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
uitat cu ciudă la Mister Ornic. Șugubăț, nepăsător, își torcea avertismentele sistematic și continuu: -Șa-se,șa-se,șa-se! M-a cuprins un sentiment de revoltă. Pe ticălosul ăsta, niciodată nu-l interesează dacă oamenii suferă sau se bucură. El înfășoară ața clipelor pe mosorul Timpului în același ritm. Fără milă, fără îndurare. Nu-i pasă că va trage pe mosor și puținele clipe liniștite care au mai rămas acolo în pat. Recapitulând momentele trăite în această aventură am avut unele
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
de cer, aer de platină cade-mprejur, e timpul furilor când luna dă foc pădurilor, rândunelele zoresc patima zborului, bat căutările-n vârful norului. fântâna se culcă pe cumpeni de vis, cu apa în cercuri, cu cerul închis, timpul se-nfășoară-n cuvinte care ne dor și timpul ne minte cu silabe dincolo de moarte căzând peste dealuri bezmetic, cum cade un fulger pe-o carte. lasă-te, iubito, pe umărul meu, să culegem de pe cer stelele, aurul inimilor ce ni-s
ZAREA CU PLOPI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380128_a_381457]
-
sinelui. Omul edenic al Odei nu este un innocent, după cum nu este nici întruchiparea unei conștiințe in nuce. Măreția sa, eminamente romantic, rezultă dintr-un titanism asumat, din trăirea unei vocații: „Nu credeam să-nvăț a muri vreoadată: Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății”. Vulnerabilitatea sa în ordine existențială nu ține de imposibilitatea concretizării în spirit, ca la Goethe, ci de reactivitatea la o formă aparte de maculare- suferința „dureros de dulce“. Frumoasa operă
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
și nisipul deșertului, pe fluviul de vibrații prinse-n matcă nevăzută, în suspendarea blondelor oglinzi din luciul privirii sau reflectarea sinelui prin geamul de vise! Citește-mă peste perdeaua de tăcere, peste cortul cuvintelor sau cureaua de temeri ce-mi înfășoară miezul! Privește ploaia ce udă pământul întrebărilor ascunse! Din semințe va încolți viitorul grânarului. Imi plac la nebunie atingerile tale pe fiecare filă, cu mierea mângâierii prelingându-mi-se-n coșul pieptului, cu sunete răspândite-n mine ca-ntr-un amfiteatru al marilor
LECTURĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380208_a_381537]
-
2017 Toate Articolele Autorului Femeia de serviciu, nu prea o iei în seamă și treci pe lângă ea nepăsător Fără să crezi că-n ea trăiește-o doamnă ce șterge praful prin hârtiile de la birou . Ți-aduce pe platou cafeaua aburindă, înfășurat în mac, covrigul cald Gogoașa cu stafide și glazură ferindu-se s-atingă sticla ta cu malț. Tu o ignori, că ce-i respectul, oare când val-vârtej, ai întâlnit-o-n scară În timp ce mătura și culegea chiștoace fiind grăbit, ai
FEMEIA DE SERVICIU (PAMFLET) de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380229_a_381558]