542 matches
-
și pe nici una dintre ele n-am dezbrăcat-o cu privirea, pentru că nu simțeam vreo dorință trupească. Pășind în starea de transă în care alții, probabil, scriu poezii și uitându-mă încordat în ochii femeilor, așteptam să dau de privirea înfiorată și largă care să semene cu privirea mea. Niciodată nu mă apropiam de femeile care-mi răspundeau zâmbind, știind că unei priviri cum este a mea îi poate răspunde cu un zâmbet doar o prostituată sau o fecioară, în aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
alte dovezi. Porni mai departe pe firul văii, cercetând atent terenul. Pohoață se ținea la doi pași în urma lui, încercând și el să descopere eventuale urme. Acum că găsirăm șapca, căutăm și restul corpului. Nu-i așa, domnule? întrebă el înfiorat. Ca să fiu sincer, da. Însă mă îndoiesc că vom mai găsi ceva. Cred că șapca a ajuns aici adusă de apă. În urma ploii de alaltăieri noapte, aici s-a format un torent care a dus la vale o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
băiat care să-mi arate drumul. Dar nimeni n-a vrut să mă însoțească, așa că a trebuit să mi-l găsesc singur. Când sosise Dr. Coutras la plantație avusese un sentiment tulbure. Cu toate că se încălzise mergând, începu acum să tremure înfiorat. Era în aer ceva ostil care-l făcea să șovăie. Simțea că i se pun în cale niște forțe invizibile. Erau mâini nevăzute care parcă-l trăgeau înapoi. Nimeni nu se mai apropia acum ca să culeagă nucile de cocos care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dânsul. Stăpânirea aparenței nu era oare domeniul puterii diavolești? Alungat din realitatea luminoasă a cerurilor, Lucifer fusese surghiunit pe domeniile inferioare ale viziunilor nelămurite. Vârî mâna sub postament, dând peste un obstacol nevăzut. Ceva era ascuns acolo, dedesubt, se gândi Înfiorat, desprinzându-se de ceea ce atinsese cu degetele. Se dădu Înapoi ca ars, de teamă că ceva misterios voia să pună gheara pe el. Dinaintea lui păru să se repete miracolul lui Narcis: chipul său Îi ieși În Întâmpinare, ieșind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care strident, străbătător, Vibrează-nfricoșata chemare a Menadei. "El, El aprinsa torță al cărei scrum sunteți, În vinul desfătării, aleargă să vă scalde, În vinul viu și tare al noii sale vieți... Mulțimi prinse-n vâltoarea efluviilor calde O, voi înfiorate noroade, la pămînt! Zdrobiți centura ființei, topiți-vă cu glia; Iar peste lutul umed și trupul vostru frânt, Enorm și furtunatec să freamăte Orgia!" NIETZSCHE Războinic dur și aprig cuceritor de zări, Să fi-ntreprins asaltul temutelor portale Purtând înfrigurată mândria
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nevrednicii își zic singure: disociative, sănătoase, vii sau vioaie. Cunosc însă nepregetul ca singura viață; singura sănătate, liniștea dincolo-luminătoare a sufletului. Singura noutate, un gând preexistent și regăsit: nu ca termen al unui mers necesar, ci ca dor al memoriei înfiorate. Poezia leneșă se întovărășește cu o tehnică rudimentară ori barbar însușită. Nu există versificație spontană. Cele două celule se întredevorează în monstruozitatea versului facil. "Faire difficilement des vers faciles" n-a însemnat niciodată a ticlui versuri ușor digerabile, ci rara
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
adică universul exterior impasibil, unele poartă și mărturisirea unui gând propriu, ajung chiar până la romantismul tiradei. De remarcat că în Dionisiacă Ion Barbu anticipează pe Blaga din Pașii profetului, făcând să răsune chemarea corului menadelor la desfătările bahice: "O, voi, înfiorate noroade, la pămînt,/ Zborobiți centura ființei, topiți-vă cu glia./ Iar peste lutul umed și trupul vostru frînt,/ Enorm și furtunatic să freamăte Orgia!" Curând poetul nu se va mai recunoaște în aceste versuri nici chiar în splendidul poem După
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Cultural > Artistic > NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul XVI Trăsnetul Am visat urât și m-am sculat tulburat și înfiorat. O presimțire rece mă paralizase. Nu am înțeles de la început despre ce este vorba, dar m-am trezit cu o presimțire sumbră. Mă duceam la Bibliotecă și înainte de a ajunge, am văzut o sală de lectură de formă ovală, înclinată
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului Matematică Mă adun, mă scad, mă înmulțesc și mă împart încontinuu. Rezultatul e întotdeauna același. Nu vi-l spun. V-ați mira, nu m-ați crede. Privesc înfiorat toate calculele, le refac sperând că undeva s-a strecurat vreo greșeală, dar iese mereu aceeași incredibilă cifră. Dublură De o viață mă caut și încă nu m-am întâlnit cu mine însumi. Am dat mâna cu mulți indivizi care
MATEMATICÃ DUBLURÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363404_a_364733]
-
început să se scurgă textele și cifrele scrise de mine, în dormitorul din Timișoara. În mâinile umede, strâng carnețelul plin de notițe. Literele, cifrele alunecă din el, de pe corpul meu... -E scrisul lui Mihai! E continuarea ultimei sale teze! strigă înfiorată, prăbușindu-se-n genunchi, sora lui. Îmi sărută mâinile, picioarele... -Mihai!!! Mihai, tu ești????? Acum începi o lucrare nouă? Ăsta e cadoul de Crăciun, promis, pentru el și pentru mine? întreabă Carmen, fermă, uitându-se adânc în ochii preotului Antonio
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
baltă de sânge. O voce de fată, ieșită de undeva, ca din pământ striga ca ieșită din minîi: <Huoooo, ne-mpușcaîi, criminalilor!!> Doi tineri se târâră pe burtă până la victimă și merseră așa până lângă caldarâm. <A murit, a murit!>- repetau înfiorați și îngroziți de imaginea mortului. Marian întinse pasul; se uita prin mulțimile de tineri speriat, doar o va zări pe Andra. Dar Andra nu se vedea! Să se fi dus la Ancuța, colega ei de facultate, care sta pe Magheru
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
se plasează și își asumă destăinuiri marcate de sinceritate. Ca în această strofă: „Eu sunt doar o novice călătoare/ Prin lanul poeziei nesfârșit,/ De dragoste de semeni născătoare/ În nefirescul lumii labirint”. Cu alte cuvinte, întrupări evocând lumina și taina înfiorată a clipelor. Este un prim nivel, peste care se pot așeza, în tihnă, potrivit cu truda creatoarei, cu lecturile pe care le va acumula, cu echilibrul pe care va reuși să-l instituie între planuri, cu capacitățile de sublimare, cu înțelegerea
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
dau timpul înapoi să fiu iar copilul mamei fără griji, fără nevoi. Părinții, fă-i Doamne, tineri eu, la lumina din stele, să mă joc, ca altădată, cu copiii pietricele. In livada picurată cu argint din raza lunii prea plăcut înfiorată să scutur de roade prunii. Când în ceața dimineții soarele varsă scîntei eu, cu drag, să alrg descuță, către brațele mamei.... Dar, căruța răsturnată, lîngă plugul ruginit, mi-amintește, încă odată, că prea tîrziu am venit. Bătătura e pustie casa-nclinată-ntr-o
DOAMNE, AJUTĂ-MĂ... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360893_a_362222]
-
profesorul care și-a dat seama că fata a greșit ușa de acces spre living. - Ai fost curioasă să-mi vezi dormitorul? o întrebă Condurache luând-o cu un braț de mijloc, ajungând cu degetele sub sânul fetei, care tresări înfiorată. - Nu, nu, răspunse ea încurcată și totodată jenată de situație, am intrat din greșeală. - Desigur, am glumit. Nu ești singura persoană care pățește așa ceva. Îți place dormitorul meu? - Mda, este frumos, mobilă veche în stil baroc, din nuc, camera este
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
te-ntâlnești, la colț de viață, cu tine!/ Trăiește azi, respiră adânc clipa,/ alungă-ți teama/ nu amâna mereu altă zi.” ( Oprește clipa, călătorule!). Îndemnul poetei este foarte clar, aproape ferm, aceasta simțind cu acuitate ticăitul asurzitor al timpului, sufletul înfiorat grăbindu-se să trăiască și să slăvească fiecare clipă „printre bucurii și lacrimi”. Tot ce n-ai trăit astăzi este pierdut pentru totdeauna. Nu trebuie să te oprești din drum chiar dacă obstacolele apar la fiecare pas. Și, da... „pășește, pășește
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ÎN MÂNA DESTINULUI...( 7) Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1519 din 27 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Emanuela a tresărit înfiorată. Șirul gândurilor i-a fost brusc întrerupt de un zgomot violent ce s-a auzit lângă ea. Nu putea să-și dea seama ce se întâmplă, abia se liniștise puțin, lăsându-se purtată de gânduri. Inima-i bătea cu putere
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
înainte, continuă să zâmbească blajin și să scrie pe pereți niște formule extrem de complicate chiar și pentru elevii care absolviseră, pe vremuri, liceul. Noul domiciliu al profesorului stârni, în buna noastră tradiție următoarele reacții: - corpul didactic, in corpore, se declară înfiorat, dar nu șocat, deoarece nici pe timpul activității, precum s-a și demonstrat, omul nu prea părea normal, altfel ar fi stat și el cu noi la o bârfă, un nechezol, o țigară ceva, aici în cancelarie, unde stă toată lumea, nuuu
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
despre doi actori, unii și aceiași cu doi oameni într-un cuplu de viață, posturile sub care se multiplică cei doi din cuplul de familie în extinsa breaslă actoricească au o vinovată sau nevinovată consecință în dezbinare. Se încep cu înfiorat amor cuplurile de familie ale actorilor și se desfac cel mai adesea după ce energiile care i-au atras se polarizează spate în spate, fiecare făcând umbră orizontului celuilalt! Rar, dar mai romantic, unele familii de artiști sunt legate cu nod
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
ritual laic și totodată sacru, avide de dragoste se ridicau la înălțimea secundei acesteia, scăldându-se într-o imaginație lichidă. Făcându-i-se frică de peisajele acestea,începu să plângă ca din senin și căzu din visul ce o aruncase înfiorată și înecată de atâta frumusețe, în realitatea noului său apartament de la parter, un fel de mânăstire în care îngerii vorbeau între ei.Nu își dorea să trăiască timpul acesta în care nefericirile se succedau,în ciuda faptului că el purta amprenta
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
și pe Caterina Caselli, Amalia Rodriguez, Rika Zaraï, Rita Pavone, Bobby Solo, Jean Claude Pascal, Connie Francis, Josephine Baker, Dalida, Julio Iglesias, Cliff Richard, Udo Jurgens, Gigliola Cinquetti, Juliette Greco... Piața Sfatului și Corso-ul Brașovului, pe unde umblu acum înfiorat și - agale, sunt martorii acestor frumoase înfăptuiri de altădată, ce au putut să viețuiască, văd bine, alături de atâtea mizerii pe care le cunoșteau, mai ales, cei înecați de ele. Dar dacă, cumva, chiar și oropsiții soartei ai acelei vremi, avuseseră
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
destulă stăpânire pe uneltele prozei, Virgil Stan dăruie cititorului prima sa carte, intitulată sugestiv „Iubirile unui pescar - Povestiri pescărești și de viață”. O carte care - să zicem! - va stârni interesul cititorilor, dar și al criticii literare, căci, în aceste vremuri înfiorate, când mulți dintre creatorii de literatură își drenează osârdiile spre forma versificată, Virgil Stan, un dobrogean prieten cu apele și peștii, cu țărmurile și valurile, dar și cu femeile frumoase, aruncă undița spre noi, încercând să ne prindă cu această
PREFATA LA CARTEA IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367073_a_368402]
-
-o la piept, pe minunea aceea, ca pe un abur fierbinte, ireal, aco lo, sub zarea înserării, murmurând printre lacrimile lui, cele dintâi: - "Tu vezi ce văd eu ?!" Ea, sărutându-i ochii, în Ceasul acela de taină, i-a răspuns înfiorată: - "Eu văd ce n-ai văzut tu, te văd pe tine văzându-mă ! Noi vedem și ochii noștri au văzut dimpreună nevederea altora..." Abia atunci a înțeles pe deplin de ce l-au izgonit din leagănul de-acasă părinții, ei, domni
VEDEREA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367253_a_368582]
-
unic ce-l mai am ... George PETROVAI - Eternul Eminescu Pătruns de milenara îndârjire proptită-n doine și balade pe vechi hrisoave voievodale, ce în istorii adumbresc după un tipic creștinesc a semilunii strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce țara nu născu Eminul nostru-n chip de Crist, pe crucea românismului suit de preadivina lui chemare spre-nalturi hyperionare ca
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
și-amână tata, din nou convalescența; Nu boala simte el, zăcând acum în casă, Ci datoriei simte, că i-a venit scadența. Așa cum stai culcat cu fața la perete, Acolo pe măsuța mică pusă lângă pat, Așteaptă resemnate palide rețete, Și parcă înfiorate că nu le-ai ascultat. Pentru acuta boală n-ai timp să te-ngrijești, Durerea ți se plimbă în plăpândul trup și taci Gândind dobânzi și rate ce nu poți să plătești Și-o rată e azi scadentă la patu-n
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
care și-a dat seama că fata a greșit ușa de acces spre living room. - Ai fost curioasă să-mi vezi dormitorul? o întrebă Condurache luând-o cu un braț de mijloc, ajungând cu degetele sub sânul fetei, care tresări înfiorată. - Nu, nu, răspunse ea încurcată și totodată jenată de situație, am intrat din greșeală. - Desigur, am glumit. Nu ești singura persoană care pățește așa ceva. Îți place dormitorul meu? - Mda, este frumos, mobilă veche în stil baroc, din nuc, camera este
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]