551 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ALERG ÎN NOAPTE PE URME DE PROFET Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Alerg în noapte pe urme de Profet sunt pași înfipți în lut ce îi dezvăluie chiar fuga! În umbra mea, rătăcesc versuri ce-și pierd din vise, aripi tăiate, rime-împrăștiate. Calc în forme de copite alungite păstrând în ele apa din cearta norilor. Pașii mă dor, cuvintele se acoperă mute
ALERG ÎN NOAPTE PE URME DE PROFET de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365828_a_367157]
-
să-ți cedeze teritorii mult mai mari dar cu mai puține locuri strategice. Trebuie găsit locul vulnerabil; dacă lama cuțitului nu se înfige, nu obții nimic, fiind rândul adversarului să atace. Împărțirea teritoriului se face după cum este orientată lama cuțitului înfipt. Teritoriul alăturat este “cotârcit” până ce adversarului îi este practic imposibil să mai încapă în ceea ce i-a mai rămas din țărișoara sa. Se fac exerciții de stat pe vârfurile picioarelor; s-a descoperit că poți sta într-un călcâi pe
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre cocoș. Îl prinseră, apoi
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
și George o invită pe Cristina ca și prima dată. Se vedea în atitudinea celor două fete o schimbare radicală. Cristina se lipise de George ca o ventuză, purtându-și capul pe umărul acestuia, iar Ana nu mai avea mâna înfiptă agresiv în brațul partenerului său, ci îl ținea de gât și-l privea cu interes în ochi. Devenise din nou eroul din visul după amiezii care a scăpat-o de Umbra ce-o urmărea cu insistență și de care se
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
minciună decât adevăr. Îndeosebi în România postdecembristă, unde deținătorii puterii au fost și continuă să fie niște detestabili politruci, într-atât de dornici să se căpătuiască cu orice chip, încât se folosesc tot mai mult de minciună și fărădelege (ambele înfipte adânc în instituțiile fundamentale ale statului), pesemne singura tactică admisă într-o democrație originală - corupția generalizată să fie îngrășată până când își va da duhul odată și odată de prea multă osânză! Firește, majoritatea românilor nu mai au nevoie de modele
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
se reechilibra, se retrase în mica seră de lângă terasă. Se așeză pe băncuță și privi orhideele aflate în diverse stadii de înflorire. O dureau toate, dar nu știa dacă o durea ceva mai mult decât sufletul. Îi auzea încă cuvintele înfipte adânc între sinapsele ei. Nu. Trebuia. Să. Se. Gândească. La. Nimic. Apusul strălucea printre vitralii, scăldând casa ei minunată într-o lumină roșie, sanctuarul ei cald în care acceptase intrusul cu speranțe deșarte. În noaptea aceea nu veni alături de ea
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Confesiunea e în acelaș pas cu trăirea, iar poemul are o dinamică melancolică prin discursul liric ce se încarcă, până la inflație, de imagini originale și explozivie. Poemele sale , după lungi acumulări de detalii, izbucnesc în viziuni metafizice cu rădăcinile pivotante înfipte adânc în solul metaforei.Observația se amplifică până la percepția halucinantă, în felul precipitat de a privi lucrurile țâșnește brusc o stare paradoxală de natura revelației. Originalitatea vine din aparența de lume fantastică din tensiunea premonițiilor:”într-o zi șotronul va
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
le-ai însușit, gândurile, expresiile, modelele pe care le-ai urmat. Tu ești doar o culoare! Ceilalți ți-au spus că ești trup, eu spun că la capătul scărilor ești tu cel adevărat. Culorile pot să zboare, trupurile au rădăcini înfipte în pământ! Referință Bibliografică: Tu ești doar o culoare / Cristina Toma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V, 20 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristina Toma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TU EȘTI DOAR O CULOARE de CRISTINA TOMA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352251_a_353580]
-
care îi unea pe cei doi protagoniști. Ce dezastru pentru țara întreagă în 1951, când frumoasa dansatoare și genialul muzician anunțau despărțirea lor definitivă! O traumă pe care toți au resimțit-o ca pe o trădare de neiertat, un pumnal înfipt direct în inimă. De pe acum, localurile cu reprezentații de flamenco nu se mai numeau Cafés Cantantes, ci tablaos. Denumirea s-a consacrat și încetățenit până astăzi, sugerând parcă faptul că avem de-a face cu locul unde ți se oferă
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
Acasă > Stihuri > Mozaic > SIMPLĂ DECLARAȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului MI-AR PLACE Îmi place nespus să te privesc Statuie înfipta pe al inimii piedestal Să te ador? Eu însă aș vrea să te iubesc Îmi ești aproape dar, rămâi ideal. Îmi place părul să-ți răvășesc Și să-l transform în constelații Aș vrea inimile să le unesc Și apoi
SIMPLA DECLARATIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355546_a_356875]
-
CRISTAL Cerul s-a spart ca un vas de cristal Ș i tone de apă au căzut pe pămînt - Tornada s-a stîrnit cu înverșunare Răvășind asfințitul soarelui sfînt! Au căzut și copaci, smulși cu înverșunare Din rădăcinile lor strașnic înfipte Î n pămîntul arat de vapoare Î n zilele noastre perverse și sfinte ! Referință Bibliografică: ca un vas de cristal / Cristina Lila : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristina
CA UN VAS DE CRISTAL de CRISTINA LILA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355213_a_356542]
-
pună capăt relației de cuplu cu Amalia, și a mers la ușă pentru a o încuia. A cules de pe jos câteva bucăți de tencuială căzută în momentul acelei izbituri de pe lângă tocul de lemn vechi. A rămas în fața ferestrei, cu mâinile înfipte adânc în buzunarele pantalonului de velură. Privea lung peste șoseaua aglomerată, de la înălți-mea eta-ju-lui șapte la care se găsea cocoțată garsoniera închiriată de el în urmă cu ceva mai mult de un an. În toamna anului 2008 o cunoscuse pe
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
unde sunt toate rânduite ca să-ți bei cupa pân' la fund: Verdeață vei găsi pe el și viață-n timp încătușată, dar mai presus de toate-i omul cu a sa fire încifrată, o arătare imprecisă în lut trupesc adânc înfiptă, ce deja-Mi pare diferită de scânteierea-n Duh cuprinsă. I-am așezat în Paradis pe-Adam și pe femeia lui, nădăjduind că prin purtare vor fi ca fiii cerului și că Pământul populat cu creaturi asemeni lor se va-
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DIANA OLARU - CĂUTÂND ȚARA FERICIRII DEPLINE (POEME) Autor: Diana Olaru Publicat în: Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013 Toate Articolele Autorului SPINI ÎNFIPȚI ÎN INIMĂ Câte faci tu pentru mine O Luceafar, sfântă floare Trupu-ți e suflare vie Dar simt sufletu-ți cum moare. Griji, nevoi, necazuri, rele Eu ți le-am sădit pe toate Răzvrătire și mândrie, Necredință, neascultare, Plăceri multe, Patimi
CĂUTÂND ŢARA FERICIRII DEPLINE (POEME) de DIANA OLARU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346152_a_347481]
-
a lăsat-o moștenire! Izbânda vieți este suma darurilor unui neam, Eminescu a dăruit neamului românesc, esența esențelor! Numesc: "O victorie a luminii", trecerea lui Eminescu în eternitate! Eminescu ne-a lăsat nu o zestre, ne-a lăsat rădăcinile neamului înfipte adânc în pământul strămoșesc! Ne-a iubit ca semni cât a trăit printre noi, ne iubește și acum, din nemurire, pentru sufletul nostru. Suntem un singur neam, un singur suflet, un suflet românesc nemuritor! Victoria conștiinței, unității vieții văzute și
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
sunt înscrisurile de firme, de pe fațada unei clădiri aflate pe esplanadă, în centrul Buhușiului. Ele denumesc multe destinații ale vastei zidiri, de o arhitectură stereotipă a evului de purpură, atât de multe și nicio iubire pentru cultură, deși pe plexiglasul înfipt chiar în frunte, întocmai așa e scris: „Casa de Cultură”!? Puzderie de înscrisuri și tot felul de dichisuri infuzate cu o ironie chintesențială, fasonează toată fațada clădirii: într-o simbolică arhetipală se disting titulaturile și însemnele a două partide politice
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
decretat Că țara asta-i de rahat. Să uite oare c-au mâncat S-ajungă mari, când erau mici Și ei totuși de aici? C-aici sunt cei care i-au dus, Prin votul lor pân-au ajuns Să stea înfipți acolo sus? . Și nu-nțeleg că ei acum, Sunt cei cu moț, ajunși în drum Și scot pe gură, nu parfum Și nici măcar un biet miros Ci chiar un danf mai puturos De javră ce-a furat un os ? Adese
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
cu libertatea, egalitatea, ascetismul, misionarismul și modestia lor, pierd. Anglia anglo-saxonilor devine oficial fiica Romei. Preoții devin sfetnicii Coroanei din 664 până în 1066, când le mai taie aripile cuceritorii normanzi. Biserică oficială capătă pământuri, bogăție, devine lacoma, luxoasa, dura, bine înfipta în politică. Biserică în dizidenta e în munții celților, în insule, în sălbăticie. Modeste construcții din piatră, veghind de pe câte un deal, biserici de celți izgoniți din Anglia: biserici în Wales .... biserici în Cornwall .... biserică în Cumbria cruce din piatră
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
de nor eronat/deasupra rosului mac cu deochi” (Reperaj). Condiția omului cu ochi „pixelat” e amenințată într-un cosmos alienant, prăbușit în haos: „Din axa lumii pornesc zăbrelele/ și se afunda într-o gaură neagră/ visează omul că sfârteca ielele/ înfipte colțos în carnea lui magra” (Ochi prăfuit de stele). Acest univers dereglat generează imagini fragmentar-admirabile: „Fluturele cap-de-mort/așezat ca un sultan pe lumina/afăcut un spontan avort/oare de ce, din a cui vină?” Sau această imagine compensatorie a universului tămăduit
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
de ani încoace. "Tu, Lenuțo, spune Oara, ce mai suntem și noi..." Oare ce suntem? Ființe trecătoare?... Deși am părea că suntem doar frunze în vânt, Nică și Oara ne demonstrează contrariul, ba chiar ne învață unde ne sunt rădăcinile. Înfipte adânc în Vlașinul de unde nu se pleacă, indiferent ce vânt ne poartă și pe unde... Referință Bibliografică: Nică și Oara / Milena Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Milena
NICĂ ȘI OARA de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353366_a_354695]
-
foarfecă de ceafa..... Ei,gata și povestea,gata și tunsoarea !Ce zici,rămâne așa? Îmi pun ochelarii și constat că altă variantă ,oricum nu mai aveam, fiindcă nu mai aveam nici par. Doar o fată rotundă și-un nas proemninent,înfipt direct în ea. - Ce să mai zic, m-ai rezolvat pe vreo trei luni! Eu zic să schimbi tăblia, din părul „ondulat” să scrii , ” La părul rașchetat” ! Și ies din frizerie mai supărat decât intrasem. Adevărul e că România trebuie
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CAMELEONUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache palma înfiptă în rădăcini readuce așteptarea... jocul nuanțelor înviorează cameleonul. ochiul din piatră se lărgește. înghit nodul. sita ierbii îmi fură pașii... calc atent. ochiul pietrei e viu. pleoapa tremură. frunza de ieri ascunde frica de azi. semințele răului ridică lava în
CAMELEONUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354384_a_355713]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ORICÂND ESTE ORIUNDE Autor: Anca Elena Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului ORICÂND ESTE ORIUNDE 02.10.2013 Tunetele se fugăreau prin cineva își luau de mână prizonierii înfipți în zilele de odinioară și cutreierau culorile presărate cu insistențe în viu carmin cateodată se opreau și plângeau încercările ce nu ieșeau din pete decât folosite cât colo pe terminate zvântau totul de nuanțe și deveneau doar strigăt aici frigul
ORICÂND ESTE ORIUNDE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353644_a_354973]