2,269 matches
-
de toamnă, stăteam cu mama în grădina din spatele casei de pe strada Nishikata. Ne odihneam în chioșcul de la marginea iazului și discutam, amuzate, despre pregătirile de nuntă ale vulpilor și șoarecilor. Mama s-a ridicat brusc și a intrat printre tufele înflorite. M-a strigat, râzând, de printre florile albe. — Kazuko, ce crezi că fac acum? — Culegi flori. — Fac pipi, spuse ea râzând cu poftă. Nici măcar nu se lăsase pe vine. Aveam senzația că eu nu eram capabilă să imit acel ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-ți aducă fericire. Mi-am amintit brusc de plimbarea cu mașina pe care am făcut-o cu tata prin Nasuno și împrejurimi, de impresia pe care mi-a lăsat-o câmpul. Florile de toamnă - trifoiul, garofițele, clopoțeii, valerienele - erau toate înflorite. Vița sălbatică era verde încă. Apoi, ne-am urcat într-o barcă cu motor și am zburat pe lacul Biwa. La un moment dat, am plonjat în apă. Peștișorii care trăiau printre alge s-au frecat de picioarele mele. Umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cumpărat cu propriii mei bani de buzunar. Nici măcar unul dintre fleacurile pe care le-am îngrămădit în fața lui nu se putea amaneta. În primul rând, o mână de ghips. Era mâna dreaptă a zeiței Venus. O mână ca o dalie înflorită, o mână foarte albă, delicată, fără palmă. Venus pe piedestal. Exprima atâta rușine, de parcă înceta să mai respire. Expresia de pe chipul ei sugera momentul în care a fost văzută de un bărbat în deplina ei goliciune. Când s-a răsucit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
n-am inventat unele de circumstanță la prozele ce nu se pricopsiseră cu acest fel de caracterizare". S-ar putea conchide că scriitorul însuși nu dă prea multă importanță numitelor "etichete" (stilul sec, convenabil, grațios, detașat, alambicat, elocvent, hiperbolic, explicativ, înflorit, familiar, elevat, fapt-divers, prețios, participant, poetic, moderat, pamflet, calm). Faptul că totuși le-a folosit ar sugera unele explicații. în 1967, chiar titlul volumului (Exerciții de stil) va fi slujit ca o pavăză contra ingerințelor cenzurii, și așijderea subtitlurile prozelor
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
asemenea călătorie nu este recomandată celor... slabi de înger." Neguțătorii, caravanierii, și drumurile lor. Moscul. Paradisul. După trei zile, locomotiva intră în Addis-Abeba ("Floarea Nouă". Îmi amintesc, în treacăt, că manualele noastre de geografie o traduceau prin floare rară). Cactusul înflorit "din capriciul unei femei împărătese", Taitu, care și-a dorit un cămin acolo. La hotel, odihna călătorului e tulburată de concertul leilor captivi în grădina palatului alăturat. Renumitul leu abisinian, simbolul țării. "Vă veți obișnui" e singura consolare... Leii sînt
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
săraci" care își trăiesc viața ca musafiri pe Pământ: ei locuiesc în camere confortabile fără să aibă o casă a lor, merg cu mașina fără să se încarce cu grija de a fi proprietarii unei mașini, se bucură de pomii înfloriți primăvara fără să fi plantat vreodată vreun pom. Ca musafiri pe Pământ ar trebui să trăiască numai artiștii, pe care merită să-i ocrotim și să-i răsfățăm cu toții pentru că ne dăruiesc bunuri mai valoroase decât diamantele. Dar aceasta nu
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
șerpuiți cu inele,/ înfipți în carnea nisipului mustind de ape,/ noi, citind poezie cum am înălța o casă./ cuvinte imaculate, plumburii, ascuțite, cuvinte/ ca un pumnal de Toledo și vastă, netedă, cenușie,/ singurătatea șerpuind ca un bulevard metropolitan/ printre teii înfloriți.// Care ne e menirea, care condiția/ în zumzetul acesta îngrozitor, în invazia muștelor/ verzi și grase și mari cât pumnul,/ n-aș ști prea bine, bunul meu prieten.// De pretutindeni,/ cartea detună ca o planetă nouă, ca o mare dragoste
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
mânjite de arhitectura urâțeniei triumfale, îmi treceam lăbuțele peste ochi ca o pisică și vedeam alte case, și vedeam străzi cu case neasemenea - ce crimă! - fiecare casă domnind ca o Regină peste grădinița sa mustind de copii și de liliac înflorit și era de parcă vedeam cum casa bunicii își deschide din nou porțile să locuiască în mine ca să o pot arăta copiilor mei... Unde mai ești tu, dragule Logofăt Nestor colț cu strada Cazărmii? După această întrebare adresată de mine orașului
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
ouăle de omizi și chiar de omizile care îndrăzneau să apară pe frunzele abia mijite. Apoi căutau fel de fel de insecte, care ar fi îmbolnăvit copacii și ar fi îngreunat rodirea timpurie. Acum stau mulțumiți și privesc cum livada înflorită mai ieri, azi își pârguiește poamele la soare. Ici-colo cireșele zâmbesc printre ramurile mulțumite de greutatea lor. Dar ce-i asta? În vârful cireșilor au apărut niște arătări cu haine și căciuli, cu rochii și batice asemănătoare gospodarului și gospodinei
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
și junele și IV. Gonirea și prinderea leului. Subtipurile celui dintâi tip sunt: A. Junele își ia arcul din cui și calul din grajd și pornește pe urmele leului în codru; B. El află leul adormit sub un spin/ rug înflorit. Se întreabă dacă ar fi bine să-l săgeteze sau să-l împuște, dar calul nechează, leul se trezește și-l întreabă pe voinic cum își dorește moartea: în săbii?, în puști? sau în lupta corp la corp/ trântă?; C.
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
său fermecat doldora de vise. Fetițo, vrei să facem o călătorie în anotimpuri? Nu am mai avut timp să-i răspund pentru că m-am simțit cuprinsă într-un vârtej amețitor... Primăvara mi-a surâs, dăruindu-mi o crenguță de măr înflorită. Mi-am prins-o în păr și am pornit spre ținutul câmpiilor de argint și broderii de mătase fină. Și iarăși rotirile domoale ale vântului m-au prins în vârtejul timpului. Am ajuns pe tărâmul unde locuiește vara. În câmpul
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
în neliniștea sticloasă din sânge, ca un năvod se întindea. la început, am crezut că e o capcană. am dat să fug, dar ochiul tău m-a tăiat în mărunte sclipiri înfipte dureros undeva sub osul stern, în mijlocul florii soarelui înflorită în plex. era atât de fragilă, trecătoare ca o apă, că, o vreme, m-am îndoit că ar și exista, întoarsă cum tot timpul era după simpla ta căldură și lumină. când noaptea venea, și asta se întâmpla des, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
fixă, luminând cu recele-i sclipăt un colț de lume vrăjită. o, ce cântec fierbinte, mustos, gâlgâie în carne, între osul meu sacru și polul cel mai de jos al planetei naufragiate în mine. îngerul armoniei, cu fața lui netedă, înflorită acum în surâs, la tăcere mă-mbie. fulg de zăpadă să dispari absorbit în umbra unei ore a după-amiezii de iarnă. iată o întâmplare neașteptată. de ce atunci? de ce acolo? de ce nu într-un gând, într-o carte, într-o cafenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de fapt, a opta zi a lunii martie: "e ziua când vin inspectoarele și cântăm/ de ziua ta mămico și primim ajutoare./ Facem colaje cu doamna Jeni care-i merg mâinile brici/ și știe să facă tot felu de crenguțe înflorite/ din toate pungile și gunoaiele./ Când vine vorba de familie te cam bufnește râsu/ și se face pielea de găină./ Familia este o planșă urâtă și plină de praf/ care stă în magazie/ pe care scrie romdidactica./ Are și bunici
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
în desișul prezenței Tale./ Dă-mi, Doamne, cunoașterea nemișcată de Dumnezeu, că/ Tu ești fîntîna ființială, ești muma semnelor și literelor./ Pune-ți, Doamne, pecetea Chipului Tău peste coconul/ sufletului meu. Fă-mă, Doamne, aprinzător de candele./ Credinciosul este om înflorit./ Mă închipui prunc, într-o scaldă de lumină. Mă închipui/ mire îmbrăcat în schimbarea la față. Sufletul meu este/ iedera lui Dumnezeu. Sînt cufundat, Doamne, în afara/ ochilor mei, în afara auzului, în afara minții mele, în afara vorbirii și a tăcerii, mult în afara
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
frumusețea și afluența de turiști a Marrakech ului, despre importanța Marocului și a religiei sale, despre fire sintetice. După cină au admirat orașul cu luminile sale ingenios plasate pentru a scoate În evidență frumusețea clădirilor, bulevardelor și a grădinilor mereu Înflorite. S-a băut șampanie, Ștefan a comandat o sticlă de vin românesc, așa pentru a se convinge dacă au. Aveau vin Jidvei de colecție din care a oferit și comesenilor săi pentru a se convinge și ei că „avem un
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
parcă: „De acuma avem pe cine pune la corvoadele cele mai grele”... Carele s-au oprit la marginea zăvoiului. Peste firea țesută din razele piezișe ale soarelui, îngânările cucilor se întretăiau cu pulberea de cântec păsăresc ce plutea peste peisajul înflorit. Pe costișa din preajma intrării în pădure se întindea covorul de iarbă înhorbotat cu flori ce râdeau spre cer cu ochii larg deschiși...Pescarii împătimiți ședeau înșiruiți pe malul bălții din vale, aruncând undițele cu gesturi profesionale... In stufărișul ce năpădea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o tufă de busuioc - mi-o cerut să spun rugăciunea dinaintea morții...Apoi, spre locul execuției nu mergeam singur, ci mă duceau două cârciumărese zdravene, care nu mă slăbeau deloc. După o bună cale, m-am trezit într-o poiană înflorită și plină de soare. Până să mă lămuresc unde mă aflu, două vâzdoage bățoase m-au dus lângă o tufă de stânjenei, de care m-o legat cu un fir de ederă... Si ai văzut plutonul de execuție, moș Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce să mai spun despre oameni. sunt mai singură ca niciodată noroc cu canarul josă, care încă o mai curtează pe cănărița mercedes slavă petuniei mov, cu florile ei ca boturi moi de cai, atârnând peste toată curtea elogiu caprifoiului înflorit, al cărui miros mă duce spre interiorul meu dulce, pe un covor fermecat preamărire pisicii mele bătrâne care îmi mângâie cu coada ecranul zgâriat al computerului până când încep să sară pe ecran rânduri de la tine cuvinte care ceartă ușa portbagajului
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
va fi ceva mai răcoare. totuși este și un început de primăvară aici pe tine te doare pântecul amiezii, ți-e puțin greață cu pluș și ești amețită la oase vei reuși, în final, să aduci ploile calde, păsările călătoare, înfloritul cireșilor vei reuși să multiplici această stare de grație a mea. privire, contemplare șase în primul loc: privire crudă, care și atunci când vede nu cunoaște ce vede, privire cu ochii deschiși prin lapte, privirea ta înaintea descoperirii dragostei tale celei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ești Făt-Frumos al Teiului. Mă-nchin ție, știind că dorul tău după ce-i desăvârșit nu va pieri niciodată. Om ești și trecător, dar nădejdea ta că vei găsi, cândva, Desăvârșirea va trăi mereu, purtată din om în om, din anii înfloriți ai tinereții până în amurgul vieții fiecăruia. Căci moartea nu-i decât doar o trecere firească dintr-o stare într-alta. Făclia numită Viață nu moare niciodată, trece dintr-o inimă în alte inimi. IERONIM: Bătrânule înțelept, unde pot găsi liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tare, cam cât de tare mă iubești? ANA: Eu te iubesc, Măria Ta și tată, cum iubești mierea cea dulce și plăcut mirositoare pe care ne-o aduc prisăcarii din știubeile noastre înșirate prin fânețe, prin grădini și pe sub copacii înfloriți, și care licărește în talgere ca aurul din soare. PRICINĂ: A, ha, ha, bine-mi pare de ce-aud și mi se răcorește rânza! Iaca, ziua mi se pare mai frumoasă și mi-a mai trecut din supărare. Poftesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
surprins pe Nae Stabiliment privind după o cuvioasă care traversa lasciv curtea bisericii: fiule, la o femeie să te uiți fără gânduri măscăroase. La o femeie trebuie să te uiți ca la un lan de grâu, ca la un pom înflorit. Așa e, părinte, zicea Nae, da’ io dacă mă uit toată ziua la un pom nu simt ni’ica, nu mi se scoală, în schimb, dacă defilează putoarea asta p-acilea, mi se scoală de nu mai știu de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cu limba engleză. Și iarna aceea trecu greu, dar trecu. Ieșirea din acest anotimp însemnă o adevărată sărbătoare nu numai pentru Simona, ci și pentru majoritatea locuitorilor acelei așezări. Optimismul intră în case o dată cu verdele ierburilor, al grădinilor cu pomii înfloriți. Zarzării se grăbiră să-și etaleze minunatele flori roz-albe, demonstrând prin acest gest că sunt niște învingători. O dată Răducu vindecat Simona a început să-l ia cu ea la școală, neavând cu cine să-l lase acasă. Îl așeza în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o parte mantia de întuneric care acoperă uneori nu numai drumurile, ci și mințile oamenilor. 14 E ra o dimineață de mai însorită. Un cer ca o floare de nu-mă-uita! Nici un nor nu umbrea viața micului oraș în care pomii înfloriți, asemenea unor steaguri ale păcii, prevesteau liniște și bună-dispoziție. Simona îi puse lui Răducu în față o cană cu lapte însoțită de un corn, și se așeză pe un scaun în fața lui pentru a-l privi cum mănâncă; avea mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]