1,702 matches
-
ucidere este dată de faptul că se distruge total și ireversibil o ființă ce reprezintă, prin actul de Creație și în întreaga sa existență, chipul lui Dumnezeu. Uciderea întrunește prin aceasta, săvârșirea a trei nelegiuiri: • Se smulge într-un mod înfricoșător, dreptul firesc și independent de voința cuiva, la viață, darul suprem al lui Dumnezeu; • Se calcă cu sfidare drepturile Creatorului care, în virtutea acestei calități, este unicul stăpân asupra a ceea ce a creat; • Se necinstește porunca dragostei, cea mai mare dintre
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pompieri îi lovise ca o moarte metalică, roșie, decisă să nu ierte pe nimeni din raza ei de acțiune, o mână micuță rămăsese îndreptată către cer (acuzator?), apoi căzuse, firesc, la pământ, dar pensula o prinsese exact atunci când devenise un înfricoșător punct de reper, iată și câteva intrumente muzicale, un trombon, trei trompete, o tobă (fanfara nu poate lipsi de la nicio paradă, toată lumea știe asta, fanfara este - pentru o paradă - ceea ce este dansatorul pe sârmă pentru un circ, să zicem), partituri
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Cristina Alexandrescu Delia Matache a postat o serie de poze extrem de sexy pe care le-a făcut în Grecia, însă în una dintre ele apare un detaliu înfricoșător. Delia Matache are un corp superb, iar ea știe asta. De aceea nu se ferește să pună poze senzaționale pe Facebook. Într-una din ele Delia se află piscină cu fundul ei sexy la suprafață. Imaginea este superbă însă la
Detaliul șocant dintr-o poză sexy cu Delia by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72249_a_73574]
-
mai bune. Dar suntem oameni, nu câini. Și fiind oameni, mai devreme sau mai târziu, ne punem problema iubirii. Adevărata miză a cărților mele nu este logosul, ci erosul. Sunt o persoană însetată de eros, dar adăpostită sub blindajul unei înfricoșătoare pudori. Pudoarea aceasta nu-mi reprezintă ființa mea reală, dar e precum cămașa pe care, dac-o dezbraci, dintr-o întâmplare sau nu, rupi și pielea de pe tine. Deci, cam așa stau lucrurile. Nu mi-am dorit singurătatea. Ea, însă
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
a semințelor sale cît niște grăunțe de mac; Să deslușești izvodirea întîiului strop de venin în gușa puiandrului de aspidă; / Cum își sporește tăria apoi, cum se gătește pentru ieșirea în lume. / O, steaua celui prin naștere menit să slujească înfricoșătorului; / Via tenebrosa așternîndu-se celor mai tineri pași ai săi; / O, vîrsta fărădelegii cînd nimic nu-l mai poate opri să-și înceapă lucrarea. / demonul pierzaniei pe care Învățătorul îl citește în inima lui Iuda / nu mai poate da îndărăt din
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
să se-ndure." Moșul Ene, chemat în ajutor, zeitate de pădure, din cele pe care poți să le tragi de barbă e, totuși, să nu uităm, fratele morții. În figura lui, de moșneag cumsecade, aducînd însă în odaie frisonul unei înfricoșătoare eredități, se strînge tot tîlcul poveștii. Nimic din ce crezi că-i de-al locului și liniștitor nu-i de-adevăr. A doua zi, totul pare o glumă. Vicleniile iernii... Singura mărturie e trupul chircit al melcului, măsura vinovăției făcutului
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
modalitate metaforizantă, cu miză decorativă, nuanțată de un iz de scepticism. Mai mult decît un scrib al începuturilor absolute, al misterelor ultime, poetul are aerul unui reporter dezinvolt ori al unui fotograf de artă căutînd unghiuri ingenioase. Ocolind aspectele abrupte, înfricoșătoare ale priveliștii cosmice, explorate de exponenții generației ^60, Gheorghe Pârja urmărește cu încordare raporturile delicate ce se statornicesc între ființă și lucrurile odrăslite din trunchiul universal comun. Frecvent el încearcă a contrage macrocosmul în microcosm: Se face dimineață în peștera
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
înapoi. Temerar prin ingeniozitatea spectacolului d-sale de funambul, Șerban Foarță se arată surprinzător timid în fața abordării realului pe care-l restricționează prin unghiurile contemplative, de-o fabuloasă interferență, ale poeticii de care face uz. Marile teme îndătinate, enigmele crispante, înfricoșătoarele perspective nu sînt abordate niciodată. Autorul ocolește cu grijă tot ce-ar putea contraveni convenției d-sale doldora de delicii estetice, subsumate unei imaginații "minione" ce are aerul a dezamorsa pericolele, a pune în paranteză patetismele. Pentru d-sa universul
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
episodul furtunii. Nu întâmplător ea e pusă într-o noapte a vijeliei dezlănțuite, o noapte asemănătoare celei cu care se deschide Hamlet, una dintre acele nopți în care îți pot ieși în cale fantomele și tot soiul de alte făpturi înfricoșătoare. Una dintre acele nopți stăpânite de duhuri venite de pe alte tărâmuri, a căror vedere poate ucide omul ori îl poate face să cadă pradă nebuniei. În Macbeth, "marea grozăvie a nopții" este cea a unei nopți impure, noapte a spectrelor
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
suprafața. Contururile încă umede de cerneală ale literelor, amprenta întreruptă ici-colo, pătată alteori, așa cum rămîne ea pe sugativa aplicată etanș. Erau ziare, evenimente (de Șerban Foarță, Brumar, 2000), pe foiță mulatră, sustrasă din rotativă, e, ca și Ecou tîrziu, spațiul înfricoșătoarei coerențe a absurdului. Acela în care trăim, despre care citim, naiv convinși că toate se-ntîmplă pe o altă planetă, și de care încercăm să ne salvăm indexîndu-l, ca specie, în cartoteca literaturii. Fatalul strigăt cu care începe neputința noastră de-
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
pomenit în epistolele Doamnei T. cu timidul poet Ladima. Greșeli de calcul, putem să admitem. Dar nu la infinit. Așteptam, sincer, dacă nu o mutație genologică, măcar o schimbare benefică în scriitura analitică a lui Iulian Băicuș. Ei bine, Esența înfricoșătoare a lui Franz Kafka, apărută cu puține luni în urmă, nu mi-a dat prea multe argumente să mă iluzionez. În primul rând pentru că ediția este - afirm cu părere de rău și cu mare strângere de inimă - catastrofală. Nici urmă
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
Brumar și chiar - pe drept cuvânt - Vinea. Până la urmă însă, pentru cei obișnuiți cu manuscrisele ilizibile sau cu veșnicele erate din tipăriturile anilor anterevoluționari, acestea toate n-ar fi tocmai piedici definitive în calea textului. Numai că deficiențele studiului Esența înfricoșătoare a lui Franz Kafka nu se opresc cu strictețe la nivelul epidermic al design-ului, ci continuă filigranat și repetitiv în morfologia argumentării din fiecare eseu în parte. Și - desigur - nu în mai mică măsură, a întregului. Care e, luată
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
din fiecare eseu în parte. Și - desigur - nu în mai mică măsură, a întregului. Care e, luată la rece, relevanța interpretativă și care e acoperirea conceptuală a unei formulări de tipul celei alese de Băicuș ca titlu? De unde asemenea esențe înfricoșătoare în opera și în viața de zi cu zi a unui autor? Oricare ar fi el, Kafka sau Kierkegaard, Walt Whitman sau Jorge Luis Borges. Intenția nu e greu de intuit. Avem o încercare - nici cea dintâi, nici cea din
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
și cernute cu o îngăduință fără granițe? Un fel de echivalent grafic al unei porniri logoreice, un morb straniu al notației în timp real, transcrise direct de pe reportofon, fără revizuiri sau adăugiri. La asta se reduce formula critică din Esența înfricoșătoare... Ceea ce nu seamănă - îmi pare rău s-o spun - a critificțiune, ci a ficțiocritică. Îmi amân așadar încrederea în Băicuș pentru următoarea carte.
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
că drumul va fi altul. Complet altul. Nici urletul visceral al muncitorilor care anunța triumfător "IMGB face ordine! Noi muncim, noi nu gîndim". Nici bătăile, nici loviturile aplicate cu bestialitate de regulă în cap, ca să ne iasă gărgăunii, nici ecoul înfricoșător de pe Edgar Quinet al lozincilor devastatoare " Moarte studenților! Moarte intelectualilor!". Nici aplauzele peceriste ale unor femei cu pungi în mîini care se excitau teribil de cîte ori mai luam o bîtă în cap sau un șut în fund, nici gemetele
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
avea să simtă frisonul epileptic, încercuit, fără scăpare. Zidurile aveau să geamă iarăși, dementizate, zgâlțâindu-se sub săgețile cerului otrăvit, acoperișul va dansa, din nou, trepidând sub bombardamentul nocturn, ferestrele vor zăngăni, turmentate de teroare" (p. 220). Aceea era noaptea înfricoșătoare a anului 1940, un trecut scurtcircuitat de prezentul imediat, de "trauma telurică, cutremurul, ca în urmă cu trei ani, în noaptea aceea limpede de primăvară când, dintr-odată, crusta a început brusc să crape și să arunce în aer povara
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
făcut din aceeași plămadă. Imaginându-și că poate recupera în forță terenul pierdut zi după zi, Geoană a încercat să fie o combinație de tot ce poate fi mai respingător la un politician: lingușitor cu electoratul și de-o infatuare înfricoșătoare în raport cu adversarul. Cu ochii ieșiți din orbite, Mircea Geoană a fost, vreme de o lună, o combinație de Vadim, Iliescu și Idi Amin. Cu mintea tulburată de aburii unei victorii care nu mai venea, Geoană trăia o apoteoză sulfuroasă, în
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
momente în care ura de sine a României deversează clocotitor, riscând să-i transforme pe mulți locuitori în veritabili desperados, gata să pună mâna pe cuțit, satâr ori mitralieră: august (luna concediilor) și intervalul dintre Crăciun și Anul Nou. Spectacolul înfricoșător al șoselelor blocate, sunetul asurzitor al claxoanelor, inconștiența galopantă a șoferilor ce-o iau temerar pe contrasens, gata să spulbere tot ce le iese în cale, arată cât de mult mai are România până să ajungă o țară europeană, la
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
despre imensa fragilitate a omului aflat sub vremi. Cu adevărat coșmarescă e ipostaza ilustrată de E. M. Forster, care, într-un celebru eseu, "What I Believe", din 1939, republicat în 1951 în volumul Two Cheers For Democracy, ne facii părtașii următoarei, înfricoșătoare alegeri: "Urăsc ideea de a te pune în slujba unei cauze, iar dacă aș avea de ales între a-mi trăda țara și a-mi trăda prietenii, sper să am curajul să-mi trădez țara." Câți dintre noi avem curajul
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
anual pentru a vizita Cetatea Hunedoreană, din toate colțurile lumii. Aceasta nu este prima data când Lonely Planet introduce Castelul Huniazilor într-un clasament. El a mai ocupat poziția a doua într-un clasament de anul trecut a celor mai înfricoșătoare clădiri din lume. Oamenii sunt foarte imrepsionați de legenda lui Dracula, care spune că domnitorul Vlad Țepeș ar fi fost în detenție în acest castel. De asemeea, un alt simbol înfricoșător care atrage turiștii este emblema Corvineștilor, corbul, considerat ca
Castelul Corvinilor din Hunedoara – top 10 în Europa by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81740_a_83065]
-
într-un clasament de anul trecut a celor mai înfricoșătoare clădiri din lume. Oamenii sunt foarte imrepsionați de legenda lui Dracula, care spune că domnitorul Vlad Țepeș ar fi fost în detenție în acest castel. De asemeea, un alt simbol înfricoșător care atrage turiștii este emblema Corvineștilor, corbul, considerat ca fiind un semn al morții. De curând, castelul a deschis și sala de tortură a acestuia, pentru prima dată disponibilă vizitării de către turiști. Aici erau pedepsiți prizonierii și femeile acuzate de
Castelul Corvinilor din Hunedoara – top 10 în Europa by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81740_a_83065]
-
Cărtărescu în luna mai, când scriitorul a făcut un turneu de conferințe la Bruxelles și Amsterdam, la invitația ICR Bruxelles. "Marele roman european contemporan este, pe lângă pluriform, mai ales citadin. Orașul este un personaj omniprezent, cu diferite fețe: absurd spre înfricoșător, dictatorial spre labirintic", scrie cronicarul NRC. Margot Dijkgraaf subliniază că, pe lângă București, și Amsterdam este un personaj al cărții. Ba chiar are un rol în geneza ei. În 1994-1995, dezvăluie Cărtărescu: "Eram în Amsterdam, singur, nu cunoșteam pe nimeni și
Mircea Cărtărescu, tradus în olandeză by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/82096_a_83421]
-
a sătenilor din Pătârlagele, de ce vorbesc ei cu atâta poftă? Fiindcă este tot ce le-a mai rămas de făcut. Vorbăria merge bine împreună cu beția, fiind, amândouă, supapele prin care oamenii continuă să respire. Prin eforturile lui Ică și Celce (înfricoșătorul tata socru, cu două neveste și un ochi de sticlă, respectiv matahala de ginere care conduce cooperativa și e veșnic nesătul), satul s-a numărat printre primele din regiune în care colectivizarea s-a încheiat cu succes. "Chiaburii" au fost
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
merită critica). Dar e mai greu să spui adevărul: Becali nu ar fi fost nimic fără o grămadă de proști, dintre care unii s-au mai deșteptat între timp, alții nu. Stenogramele lui SOV printre rânduri. Firul roșu Gravă și înfricoșătoare, în stenogramele rușinii este agresiunea continuă, explicită și coordonată personal de Sorin Ovidiu Vântu asupra instituțiilor statului și asupra unor figuri cheie din politică, în tentativa de a și le subordona în funcție de interesele sale, nu din dorința de a apăra
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
încurcătură; totul decurse precum dorise el să decurgă, conform planului său dinainte stabilit. Acum, se isprăvise! Ca din senin, ura oarbă și incandescentă a bărbatului se spulberase, iar ceața patimii copleșitoare i se-mprăștiase, de nu mai rămăsese decât luciditatea înfricoșătoare și morbidă a realității. Judecata limpezindu-i-se, el își dădu pe loc seama înspăimântat că păcatul fetei, pus în cumpănă cu pedeapsa primită de ea, fusese prea mic! Iar gândul acesta îl fulgeră teribil și-l făcu să tresară
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]