967 matches
-
cu pământ ud/ încetul cu încetul mă adâncesc/ sub piele/ mă înșurubez în mușchi forez/ în țesuturi/ intru-n grăsimea groasă ca lutul/ precum un eschimos exaltat/ după vânătoarea de foci/ și totul doar pentru liniștea/ cărnii acesteia/ rele și înfricoșate de moarte/ pentru care nici hrană nici sex/ nici durere/ nimic nu este vreodată destul." (Numai în singurătate). S-ar mai putea cita, din acest volum matur și (horribile dictu!) echilibrat, câteva bucăți remarcabile: Irina, Ploaie, vorbe neînsuflețite, Falia. I
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
Maria Cârneci când aceasta devine marțială amenințându-i pe bieții oponenți cu: - ,Mă, să nu spuneți că nu știți, că vă sparg!" - Ay, ce fain le-o zice! exclamă Haralampy. Țuca-i-aș gura ei de mândruță... Până una-alta, înfricoșați de perspectivă și sub privirile biciuitoare ale juriului (din care făcea parte și Claudiu Bleonț), tinerii n-au știut nu-știu-ce și cam făceau schimbări la față... Am închis repede televizorul, fiindcă am și eu sensibilitățile mele și nu suport să
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
în afară de lucrurile pe care nu le putem înțelege și pe care le luăm cum sunt”. Poetul Theodor Rapăn ne invită întrun mod cu totul special la mântuirea prin exercițiul lecturii:,,Vino, cititorule, vino, si ia-mă de mână! Nu te înfricoșa! Vino la umbră copacului Lumii, liniștește-te și vino să ne așezăm în iarbă cea deasa de umbra, în pridvorul unui veșnic amurg, sub aerul dulce al verii eterne!”... Nu mai rămâne decât să ne eliberăm gândul de angoasa existențiala
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
atenția asupra combinației dintre cele două profesiuni care i-au asigurat independența de opinie: "Mi-am păstrat cu îndârjire meseriile de avocat și de scriitor, pentru a fi autonom și pentru a putea ajuta pe alții, mai slăbănogi sau mai înfricoșați de eforturi" - mărturisea el în preludiile la un document memorialistic, redactat după ce trecuse pragul vârstei de 60 de ani, publicat postum în cel mai recent volum dintre restituirile de arhivă, Soarele melancoliei, memorii (p. 210), pagini recuperate de la Securitate de
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
dimpotrivă, că are una cât se poate de apropiată de realitate. Ca și cum ar fi ascultat gândul multor români, pentru care intervalul constantinescian a fost unul al dezamăgirilor extreme, Tony Judt confirmă, implicit, un lucru: continuitatea perfectă între alesul românilor neinformați, înfricoșați de reforme (Iliescu), și cel al păturii care voia schimbarea. Emil Constantinescu a reușit, aproape de unul singur, să distrugă elanurile celor ce doreau o despărțire radicală de comunism. Prima menționare a lui Ceaușescu are loc în contextul procesului de colectivizare
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]
-
gîndul ăsta s-a grăbit să se întoarcă în cameră, fremătînd de așteptare și de nerăbdare. Clyde se mutase de pe rogojină pe pat; se așezase pe margine și patul arăta amplu în jurul lui, iar el apărea mic și pierdut; și înfricoșat de parcă se aștepta să se ivească cineva care să-l prindă acolo unde nu avea ce să caute. Ca și cum ar fi dorit protecția lui Grady, a înconjurat-o cu brațele și a răsturnat-o pe pat. - De cînd am tot
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
scoasă din cazărmi 3 pe străzi, în după-amiaza zilei de 22 decembrie, nu pentru a apăra populația 4 (neatacata de nimeni până atunci, sau Revoluția, nici pentru a "opri măcelul"5 (așa cum s-a vehiculat 6), ci pentru a o înfricoșa și pentru a dizolva și împrăștia manifestațiile din piețe, care începuseră să aibă un tot mai pronunțat caracter anticomunist și care îi putea matură și pe proaspeții "emanați" și beneficiari ai "pârghiilor și butoanelor" puterii după fugă lui Ceaușescu 7
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
indiferent de cine a deschis focul, toți cei care au avut arme și au fost în situații potențial primejdioase au apăsat cu frenezie pe trăgaci 9! Și trebuie să ne întrebăm, în sensul ipotezei formulate mai sus: ce anume putea înfricoșa și dispersa mai eficace populația civilă care manifestă în Piață decât faptul că putea deveni victima într-un conflict în care se foloseau cu entuziasm 10 armele, gloanțele, proiectilele? Analizând acum, după 25 de ani de la cele petrecute în decembrie
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a înțeles mult. Artur Silveștri a deslușit cu fiece scriere, ăn de an, tot mai mult, mergând pe calea, deloc ușoară, fascinantă a spovedaniei. În prozele sale, trebuie să spunem, întâlnim spiritul sau religios, de tip metafizic, care te poate înfricoșa, aparent fără motiv, asemenea nimicului nopții pe care-l dorim revelat. La finele volumului Apocalypsis cum figuris această răvășire începe să se limpezească: cele șapte nuvele devin motorul zborului iluminat, personajele întâlnite readuc seninătatea lăuntrica. Spusele lor blânde, dar ferme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
se duce mult mai departe decît America. cînd am tăcut, se făcuse roz de visătoare. cu sulițele soarelui în ceafă, ne-am întors împreună acasă, dar la intrarea în bloc am mîncat-o cu fața spre ferestrele vecine: dacă eu vă înfricoșez, voi nu mai puțin. sonatinî cu genunchii la gură stăm în găoacele din ghetoul galben: fetele lăutarului cu țîța obrăznicuță și Iocasta cea transparentă cu un soare mic și lichid licărindu-i printre picioare, ori Guță, paznicul flaușat, cu fesul
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
Mă întrebau: - A cui ești tu, fată? Eu răspundeam stingherită, mai cu seamă de faptul care îmi părea tare ciudat că toți se închinau văzându-mă, de parcă se temeau și nu-mi plăcea cum mă priveau și apoi se închinau înfricoșați ca și cum aveau dinainte o apariție din altă lume. -Sunt a lui Gheorghe G. -Ehe! Ești nepoata lui Florea Popa și a Mariei? -Da! Răspundeam eu. -Doamne ce semeni cu Maria! Ca două picături de apă! Și continuau să se închine
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
reală, comună, plictisitoare. Și există lumea din noi ireală, frumoasă, diversă. Există - vreau să spun - lucrurile care se întâmplă aievea și lucrurile care se întâmplă în vis. Dacă primele te plictisesc și te supără, celelalte dimpotrivă, te atrag și te înfricoșează.” (32) După cum afirmă Marina, cea de-a doua soție a poetului, “Dimov făcea parte dintre oamenii care iau seama la ce visează - cu seriozitate, poate mai mult decât la ceea ce i se întâmplă «diurn și stupid», cum ar fi zis
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
reală, comună, plictisitoare. Și există lumea din noi ireală, frumoasă, diversă. Există - vreau să spun - lucrurile care se întâmplă aievea și lucrurile care se întâmplă în vis. Dacă primele te plictisesc și te supără, celelalte dimpotrivă, te atrag și te înfricoșează.” (32) După cum afirmă Marina, cea de-a doua soție a poetului, “Dimov făcea parte dintre oamenii care iau seama la ce visează - cu seriozitate, poate mai mult decât la ceea ce i se întâmplă «diurn și stupid», cum ar fi zis
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
Aduc la vale pâlcuri de zăpadă,Ce se contopesc cu apa dulce, linăLa plecare iarna-i pusă rău pe sfadă.O salcie și-a-mpodobit cosițele,Cu mugurași pufoși, catifelați,M-apropii și-i mângâi cu palmele,Ei tremură și mă privesc înfricoșați.Asemeni unui candelabru, salcâmulși-aprinde florile albe, parfumateO albinuță culege-n grabă tot polenul,Încarcă sacii și pleacă mai departe.... XXIV. CU PAȘI UȘORI, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017. Cu pași ușori Trăiam în
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
de la candela acestei sfinte icoane este leac pentru otravă. Pe vremea venirii arabilor în Sfântul Munte Athos, un soldat arab a lovit cu cuțitul în chipul acestei icoane, și îndată a început a curge sânge. Arabul văzând minunea, s-a înfricoșat și căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea creștinească și s-a îmbrăcat în haină monahicească, rămânând acolo până la moarte. Rugăciune la icoana Maicii Domnului "Portărița" Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DEZLEGAREA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De când nepotul Lumânăresei venise în sat, Nenea îl păștea. Nu-l plăcea și gata! Încercase tertipuri felurite să-l înfricoșeze! Săvârșise cu ai săi nebănuite pozne, doar-doar să-i biruie cerbicia nou-venitului, să-l facă de-al lor! Dar n-avusese câștig și pace! Băiatul subțire și gălbior ca o fată, cu ochi de azur, rămăsese același. Era așezat, cumpănit
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Iar cel schimbat prin Pocăință, e liber și e Mântuit! Cu inima-n smerenie, ca vameșul Rugător Cu strigătul de iertare, al fiului risipitor ! Și gândul creștinului, spre Cer și Dreapta Judecată Să-l apere Mijlocitorul și să nu fie-nfricoșată... Ne-arată că Pocăința, se face prin multă durere Dar leac de suflet în LUMINĂ, afla-vom doar prin înviere ! O Rugăciune ca de vameș, e respirația ritmată A Pocăinței inimii, deliberat și asumată ! Sau ca de fiu risipitor, prin
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
savură cafeaua citind și titlurile cotidianului local. Urmă promenada pe Corso, micul dejun la “Colonadele Burlacilor”, apoi banalele discuții pe teme mondene în compania câtorva holtei la “Men’s Club”, învăluiți în aburul havanelor. Revenirea acasă avusese un aer marțial, înfricoșând-o pe menajeră cu presimțiri nefaste, făcând-o să întârzie nepermis de mult cu periatul smokingului. Intră în living, se așeză în fotoliu visând cum avea să-i dovedească pe cei trei. Îl scoase din reverie menajera, aducându-i haina
CARTOFORII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384621_a_385950]
-
învârte? E treaba lui! Și-acuma pieri din fața mea! Negru-Cioară ieși de-a-ndăratelea din sală, de era să se împiedice de ușă. Alergă într-un suflet la generalul Prăpădenie care făcea ravagii prin butoaiele cu provizii din cămara împărătească. Prăpădenie se-nfricoșă când auzi porunca (el era cel mai fricos dintre toți slujitorii): - De ce tocmai eu? Cine-i comandantul suprem care vă comandă și dă porunci la toți luptătorii? - Bine! îi zise Negru-Cioară. Atunci te rog să dai porunci vreunui luptător viteaz
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
ei și se bucură de protecția lor. Începuse să plouă și, drept urmare, vizibilitatea era tot mai redusă. Urcam pe serpentine blânde admirând peisajul deosebit de variat și de plăcut. Văile adânci, pornind chiar din marginea șoselei pe alocuri, m-ar fi înfricoșat dacă nu eram obișnuit cu munții străbătuți de apele Prahovei, Oltului ori Jiului, cu Bucegii, Parângul ori Retezatul. Dar, oriunde ați merge, veți constata că fiecare zonă are frumusețea ei aparte, iar aici, prin locurile la care fac trimitere, am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
decât în ziua precedentă. Nu avea teamă de nimic. Ba, chiar susținea că are curaj să facă rămășag cu mine pe orice că soțul, dacă ar afla, nu s-ar supăra! Era singurul aspect care mă nemulțumea și chiar mă înfricoșa. Acum, cred că nu se înșela, sunt convins, mai ales că-mi amintesc cum s-au manifestat când ne-am luat rămas bun, la final de săptămână, pe peronul gării unde i-am condus. Înainte de a părăsi hotelul, el mi-
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
birou, furios că i-am greșit un raport ce trebuia trimis urgent la Județeana de Partid. - Unde ți-a fost capu’, tâmpito, când ai dactilografiat raportu’? Știi că ăsta va fi citit de toarășu’ Prim- Secretar? Răcnetul directorului m-a înfricoșat, mai ales când a pomenit și de primul-secretar. Am înlemnit și l-am privit năucă: acu’, o să mă dea afară, sau muncitoare pe la un depozit. Inima îmi bătea să-mi sară din piept, făcând să-mi tresalte și sânii mari
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
Soumission, adică Supunere, pentru ca in religia islamică a fi musulman înseamnă a accepta să fii supus lui Dumnezeu. Convertirea lui Houellebecq Conversațiile cu Rediger îl influențează radical pe Houellebecq. Dacă există Dumnezeu, se întreabă el? Gîndul acesta începe să îl înfricoșeze. Ce are de pierdut dacă devine musulman? La urma urmelor nu a fost niciodata creștin și nimeni din familia lui nu a fost vreme de generații. Rediger îi cere să propună termenii propriei convertiri iar Houellebecq nu ezită. Cere o
SARACIA SPIRITUALA A LUI MICHEL HOUELLEBECQ [Corola-blog/BlogPost/93418_a_94710]
-
ce-o fi!” Și i- am dat dreptate! Mentalitatea comunistă, lupta aceea de clasă care întruchipa ura, invidia, nu numai că se schimbă foarte greu, în special la oamenii care au trăit în acea perioadă, în care mulți au fost înfricoșați de teroare, când nu li se permitea să gândească în alt mod de cum erau îndrumați în formarea „omului nou” după ce li se spălau creierii, și ce este mai dureros - că s-a uitat tot răul prin care s-a trecut
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
mai șocantă afirmație a insului rămânea aceea că niște misterioși „noi” programaseră lichidarea mea și tot ei, ulterior, mă salvaseră. Din propriile gheare, cum ar veni. Absurd. Bazaconia cu asasinatul era menită În chip vizibil să mă intimideze, să mă Înfricoșeze. Nu cred că se așteptau să iau de bună toată gogorița cu siguranța mondială și, așijderea, nu-mi imaginam că sperau În recunoștința mea eternă pentru că se răzgândiseră și-mi Întinseseră un colac de salvare În formă de răpirea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]