225 matches
-
defect, dar ea mă întinerise și pe mine, încă și mai mult decât eram. Și ce îmi mai plăcuse fusese că se rușina să vorbească de sine. Această rușine de a vorbi despre el mă tușase, îndeosebi venind după siguranța înfumurată a celuilalt, că nu mai puteam să suport să-l văd crezându-se buricul pământului. Asta fusese ceea ce în special mă tușase. Titi, desigur, nu se putea împăca cu gândul nemilos că nu ne vom vedea decât laolaltă cu musafirii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
da, sînt. Hai. Emană Încredere prin toți porii. SÎnt o femeie care va ajunge undeva. Și, deodată, Îmi aduc aminte de Kerry și de mersul ei „sînt o femeie de afaceri de succes“. Știu că e o vacă nesimțită și Înfumurată, dar adevărul e că are propria ei agenție de turism și face triliarde de lire pe an. Așa că probabil că face și ceva bine. Poate n-ar fi rău să Încerc și eu un sfat de-al ei, măcar o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o uimească întrucâtva. Odată, era în săptămâna Paștelui, prinzând un moment când erau singuri, Kolea îi întinse Aglaiei o scrisoare, spunându-i doar că i s-a indicat să i-o înmâneze personal. Aglaia îl privi cu mânie pe „băiețandrul înfumurat“, dar Kolea nu mai așteptă și ieși. Ea desfăcu scrisoarea și citi: „Cândva mi-ați acordat onoarea încrederii dumneavoastră. Poate că acum m-ați uitat de tot. Cum de s-a întâmplat să vă scriu? Nu știu; dar m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de la Mancha. Aglaia râse grozav - nu se știe de ce. La fel, nu se știe nici dacă i-a arătat vreuneia dintre surori această achiziție. Dar atunci când încă mai citea scrisoarea, iată ce-i trecu subit prin cap: oare acest băiețandru înfumurat și fanfaron a fost ales de prinț drept corespondent și, oare, mai știi, o fi singurul lui corespondent de aici? Deși sub forma unei desconsiderații neobișnuite, îl luă totuși pe Kolea la întrebări. Însă „băiețandrul“, care era întotdeauna supărăcios, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
taină? Decolorarea pasiunilor, îndulcirea instinctelor și întreaga diluare a sufletului modern ne-au dezvățat de mângâierile furiei și ne-au slăbit vitalitatea gândirii, din care emană arta de a blestema. Shakespeare și Vechiul Testament ne prezintă oameni față de care sîntem maimuțe înfumurate sau domnișori discreți, ce nu știu să-și urle în spațiu durerile și bucuriile, să provoace natura sau pe Dumnezeu. Iată unde au dus câteva secole de educație și de prostie savantă! Pe vremuri muritorii strigau, astăzi se plictisesc. Explozia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Mahalaua cugetării își are și ea rosturile ei. Pascal - dar mai cu seamă Nietzsche - par niște reporteri ai eternității. Când te-ai cufundat nemilos în străfundurile firii și le-ai despuiat de bogății în ochiri subterane, te pomenești mândru și înfumurat în legănările nimicului. Ce te face însă ca în acest dezmăț metafizic să te oprești deodată, ca fulgerat de-un este? Rezistențele ascunse ale sângelui, patimile năvălind cunoașterea sau instinctele asediind spiritul? E ceva în noi care refuză nimicul, atunci când
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
închipuie că va fi nevoit să asculte scrisul unui copil. Se înșală amarnic și se vede c-a uitat zicala că cel care râde la urmă râde mai bine. Zâmbește mulțumită, ca de o farsă reușită. Prostănacul ăsta și alți înfumurați ca el vor avea de a face cu prestigiu, demnitate, măreție, putere și voință. Calități pe care rareori le găsești chiar și în operele consacrate. Constată că s-a lăsat tăcerea. Un alt vorbitor a urcat pe scenă. Răsuflă ușurată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
joacă reflexe tulburi. Am visat-o și pe Mariamne, spune stânjenit. Inexplicabil, declarația - oricât de neașteptată - îl liniștește pe Herodes Agrippa. Ironia înlocuiește spaima. Să-și fi pierdut într-atâta atracția vechea artă a haruspiciilor și augurilor, încât romanii ăștia înfumurați se înjosesc până la a cere ajutorul chaldeilor disprețuiți? Nu sunt eu omul care să dea dovadă de astfel de slăbiciuni, încearcă neîndemânatic Germanicus să se disculpe. Tonul scade în intensitate până la adierea unei șoapte: — Dar Mariamne chiar mi-a apărut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
patriciană nu s-a învoit să-și dea fiica, Augustus s-a mâniat peste măsură. A jurat că dacă una sau alta dintre nepoatele sale ar avea vârsta convenabilă le-ar oferi el însuși zeiței. Surâde amuzat. Agrippina, mai treacă-meargă, înfumurată și țâfnoasă cum e, s-ar fi potrivit, dar Iulia cea mondenă... Încearcă să-și imagineze fosta fiică vitregă înveșmântată sobru și ducând un trai decent. Fără să vrea, pe gură îi țâșnește un gâlgâit de râs. Din toate părțile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lor speră ca iluzionistul să nu scape la timp, să se înece, să cadă în țepi, să ardă, să fie strivit și să moară. Există un truc numit „Oglinda în Flăcări”. E printre preferatele mele. Începe cu un iluzionist foarte înfumurat care privește într-o oglindă, unde zărește o femeie frumoasă. Aceasta face tot posibilul să îl ademenească; într-un final, el cedează tentației și trece prin oglindă. Publicul vede că fac schimb de locuri. Femeia e acum în afara oglinzii. Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lui, tot timpul erau împreună. La început a fost dificil, nu aveam bani, nici eu, nici ei, mergeam să mâncăm un sandvici la o cafenea. Încetul cu încetul a devenit faimos, dar noi am rămas familiari. N-a devenit un înfumurat. Îmi spunea, mirat parcă: „Știi, mi se joacă piesele la Comedia franceză, îți dai seama?“. N-am cum să-l descriu ca pe Claudel. Poetul Paul Claudel era ambasador, se purta ca un ambasador. Ionesco, la început, lucra la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
și se așeză primul, după ce o-ntrebase cum o cheamă. „Louisette“, răspunse ea. Atunci colonelul îi spusese: „Un prenume tare frumos pentru o fată frumoasă“. Iar Louisette zâmbise și luase de bune complimentele, fără să-și dea seama că celălalt înfumurat râdea de ea, căreia îi lipseau trei dinți din față și care se uita cruciș. Apoi vorbi judecătorul. Îi ceru să coboare în pivniță și să-l anunțe pe jandarm că doreau să vorbească cu prizonierul. Luisette ieși din birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Harun dorește să-și ajute tatăl să-și redobândească „pierdutul dar al povestirii“. Numele celor două personaje vine de la legendarul Calif al Bagdadului, Harun al Rașid, care apare și În O mie și una de nopți, dar, așa cum spune și Înfumuratul Durru, „nici una din cele o mie și una de nopți nu se poate asemăna cu o noapte petrecută aici“, În „oceanul cu Șuvoaie de Povești“ al lui Salman Rushdie. Ambarcațiunea-reședință a lui Durru se numește sugestiv O mie și una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
el crescu, alimentat din plin, trebuie să recunosc, de înfățișarea sa; era exact la fel de chipeș ca Charles de Groot, dar fără a avea dichiseala stranie a acestuia, ce-l făcea să pară la prima vedere supranatural și, imediat după, extrem de înfumurat. Avea ochii gri-albaștri și părul șaten și drept, căzându-i pe frunte într-un mod școlăresc, și, din când în când, își trecea mâna prin el, dându-l pe spate din reflex. Avea gene lungi și buze mai degrabă pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Harry Adams? E cam arogant. — Da, dar asta e probabil de dorit. Studiile au arătat că cei care se descurcă cel mai bine În situații de presiune psihologică sunt oamenii pe care ceilalți nu-i plac, indivizii descriși ca aroganți, Înfumurați, enervanți. Așa o fi, admise Barnes. Dar cum rămâne cu faimoasa lui lucrare științifică? În urmă cu câțiva ani, Harry era unul din cei mai fervenți susținători ai proiectului SETI. Și acum, când am găsit ceva, a devenit dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pân cvartal. VI Azi-dimineață, chestii noi cu Cufărașu. Locațea, unde nu făcea escepție nici fosa dă lubrifere, iera luminată a giorno! Voia să știu m-a Împins pă scări În sus. Altă boambă! Cufărașu ierea treaz și mânuia ăl mai Înfumurat trabuc. Mi-a zis că avea vești bune și m-a sfidat frățește să le ghicesc. „A zis Locarno da?“, am șopocăit. „Încă nu, da dă cum le află, Îmi dă cale liberă. Dân cauza la intrigații dântodeauna, preșidinția la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ei zăceau, pe podea, vorbind rar unul cu celălalt și concentrîndu-se asupra fiecărui hop de pe șosea. Din fericire, cele două perechi de misionari rămăseseră la Woosung. Locurile lor fuseseră luate de un englez de vîrstă mijlocie și de soția lui Înfumurată, de la consulatul britanic din Nanking. Aceștia ședeau alături de paznicul japonez, la coada camionului, cu chipurile lipsite de expresie din cauza vreunei tragedii care se abătuse asupra lor. Între ei era un geamantan de nuiele plin cu haine, pe care șoferul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
americană În general. Noi nu posedăm un Eton, ca să putem crea conștiința de sine a păturii de guvernanți. În schimb, avem „școli pregătitoare“ curate, flasce și inofensive. Amory a luat un start complet greșit, fiind considerat În general un tânăr Înfumurat și arogant și fiind unanim detestat. Juca fotbal american cu Îndârjire, alternând o nesăbuită inventivitate cu tendința de a se feri de accidentele atât cât Îi permitea onoarea de jucător. O dată, cuprins de o panică irațională, a dat bir cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
din care să se lupte cu ele, să se conformeze la ceea ce... ah... așteptă ceilalți de la el. A mai scos câteva ah-uri, cu o reticență delicată, Înainte de a continua: Ei consideră, pare-mi-se, că ești... ah... mult prea Înfumurat. Amory n-a mai putut Îndura. S-a ridicat de pe scaun și a vorbit, abia putându-și controla glasul: — Știu! Oh, doar nu credeți că nu știu! A ridicat vocea: — Știu ce cred ei! Doar nu credeți că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Înșira numele cu o veselie falsă, care l-ar fi descumpănit și pe un nobil vienez. Atât de mare este puterea vocilor tinere, de contralto, pe sofale care se lasă sub greutatea omului. El a Întrebat-o dacă-l credea Înfumurat. Ea a răspuns că era o diferență Între Înfumurare și siguranță de sine. Adora siguranța de sine la bărbați. — Froggy Îți este prieten bun? s-a interesat Isabelle. — Destul de bun... De ce? Când dansează, dă tare din fund. Amory a râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În jos pe dealurile visătoare, cu luciu de lacrimă, S-acopere verdele straniu cu coama-i roșcată... Iubirea de ce vine după, iubirea de asfințit... Copacii, tăcuți până la ultimul vârf... fără patimă... Vânturi subțiri și, departe, un râset pierit...“ CAPITOLUL 4 ÎNFUMURATUL SACRIFICIU Atlantic City. La sfârșitul zilei, Amory se plimba pe promenada de scânduri, calmat de necontenita tălăzuire a mării, adulmecând mirosul pe jumătate funebru al brizei sărate. Marea, se gândea el, Își păstrează amintirile mai profund decât pământul lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și a shōgunului, iar acest lucru va duce până la urmă la răspândirea prigoanei creștine și în locurile unde astăzi propovăduirea este încă îngăduită. Misionarul își înfrână scârba care-l copleșise și îi înapoie scrisoarea lui Diego. O adunătură de proști înfumurați! Gâtul și obrajii misionarului se înroșeau ori de câte ori acesta se aprindea pentru câte ceva. Criticile Ordinului Sfântul Petru la adresa lor nu erau ceva nou. Iezuiții lucraseră întotdeauna din umbră și scriseseră de rău la Roma despre franciscani. Și toate acestea din pură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
spre butonul radioului. Metalul mi-a ars degetele. Chiar și vocea prezentatorului părea obosită din cauza căldurii, dar eu eram oricum cu gândul la emisiunile de la BBC. Fuseseră mereu atât de echilibrate, chiar și în situații de criză. Americanii erau doar înfumurați. 500 de avioane ale Națiunilor Unite au bombardat Coreea de Nord. Casa Albă aprobase legea emigrării sau mai degrabă legea împotriva emigrării, în ciuda votului negativ al președintelui Truman. 36 de grade și nu se întrezărea nici o ameliorare. Am intrat în fluxul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mâncare voiam, atât de multă încât aproape credeam că într-o zi va fi de ajuns. În scurtul răstimp pe care l-am petrecut la Marseilles, devenisem un fel de legendă. „Uite-l că vine!“ murmurau voluntarele ca niște porumbițe înfumurate, cu gura mare, încorsetate în rochiile lor negre, când îmi făceam loc cu tava mea de metal în fața rândului, „mâncăciosul“. De partea cealaltă a plitelor, fețele lor transpirate și îmbujorate se întreceau în rânjete gata să mă înfulece pe când îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
important. Dar acum este. A scos o batistă din buzunar și și-a suflat năsucul dulce și îmbunătățit chirurgical. —Hitler m-a făcut evreică. Ce coincidență, am vrut să strig în noapte și să îi trezesc pe toți vecinii ăia înfumurați și adormiți. Același lucru mi-l făcuse și mie. 7 ianuarie 1941: Evreii nu au voie să meargă la cinema. 15 aprilie 1941: Evreii trebuie să predea radiourile. 31 mai 1941: Evreii nu au voie să folosească piscinele și parcurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]