380 matches
-
la Italia secolului al XV-lea. Nu este vorba numai de portretul domnului, ne aflăm în fața unei compoziții bine construite, în care poziția dominantă o ocupă Sfânta Fecioară cu pruncul în brațe, stând pe tronul la picioarele căruia domnul stă îngenuncheat și îi oferă cartea sfântă. În afara Tetraevanghelelor, au fost copiate un Sbornic în 1474, Vechiul Testament în 1475, Cuvintele pusnicești ale Avvei Dorothei în 1475, iar spre sfârșitul domniei lui Ștefan au fost copiate cărți din Vechiul Testament și Apocrife, un Apostol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Filocalia. Ajunge. Pentru o întreagă viață. 15 ianuarie Se mișcă spiritele în Țările Baltice. Vizita lui Gorbaciov face senzație. Aici, în Suedia, sunt foarte mulți emigranți din aceste țări, și politica suedeză e foarte favorabilă eliberării acestor țări crunt îngenuncheate și pregătită să le ajute din toate punctele de vedere. Trăim un timp crucial, în care marele imperiu roșu se dezmembrează de la sine, căzând ca un balaur zornăitor și puturos. Cum se va debarasa lumea de cadavrul lui? 20 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
orgilor, comandantul pro temporis al Fortăreței, Marele Maestru hospitalier, Fra Guillaume de Chateuneuf, își ridică palma, înmânușată în zale. Cere liniște! Silentium! Fra Guillaume de Sonac, Marele Maestru al Ordo Pauperes Commilitones Cristi Templique Solomonici, înmânează unui cavaler franc vânjos, îngenuncheat, un sipet din lemn de cedru, ferecat în aur și argint, având gravați pe capac, doi cruciați pe un singur cal, rostind: Prin autoritatea umană și divină, cu care eu însumi am fost investit, te numesc... Bursucul își înăbușă un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ca și când ar fi fost stropit de picături de ploaie. În colțul din stânga al pânzei, ca și cum ar fi ieșit din casa ei, și mare ca În realitate, era o femeie brunetă cu un băiețel În față. Era desculță. În fața ei stătea Îngenuncheat un bărbat Între două vârste - aproape În aceeași poziție În care Îngenunchease onorabilul Fioravanti. Probabil că femeia aceea era Maria, iar pruncul cel gol era Isus. Dar nu era nimic sacru În imaginea aceea. Însă avea ceva foarte familiar. Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dulapul, răscolește sertarele, strigă că peste tot sunt muniții și armament, casa asta e un arsenal Întreg. Și el, pistolarul, mirele, e În mijlocul lor - ca un martor. Monument stânjenitor al propriului său trecut, al propriului său eșec. Un alt polițist, Îngenuncheat, se pregătește să golească o cutie de carton cu casete video. Le aliniază pe podea. Nici un film porno, de aventură, de acțiune sau de război, nici măcar desene animate. Singurele filme ce Îl pot interesa pe un tată. Viața inaccesibilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
transfigurat de evangheliarul pe care-l ținea în mână. În biserica în care, copil fiind, la vârsta școlii primare, mă spovedisem în fața lui, deși încă nu începuseră păcatele, dar pentru iertarea cărora se rugă punându-mi patrafirul pe spate, încât îngenuncheat cum stăteam inima îmi bătea de încântare. De unde venea rațiunea rugăciunii lui pentru iertarea păcatelor încă neivite, și încântarea mea, nu știu. Dar acum el nu mai era, biserica mi se păru goală... În numele Tatălui și-al Fiului... Crucificarea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de prefăcut grijulie, Încât și un sărman cu mintea și-ar fi dat seama că Își bătea joc: „Baroane, chiorăște-te, mă, În partea dreaptă, că e unu’ acolo cam gras, Înoată alene pe spate și belește ochii la tine!”. Îngenuncheatul sărise ca Înțepat În sus, microscopul căzuse iarăși, de data asta printre mucuri de lumânări. Baronu Își trecuse mâna prin chică și dăduse de spârcul cu care Îl Împodobise prietenul său. Porniseră apoi să se alerge prin bătătură și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acesta nu a fost zărit nici măcar un cocor, fapt ce pe mulți Îi pune pe gânduri; fostul cadru didactic Zidaru a stabilit un record greu de egalat: timp de douăsprezece ore - sprijinit, totuși, pe niște pernuțe - a stat În mijlocul bisericii Îngenuncheat și cu fruntea la podea; Întâmplarea a făcut ca nepoata lui nea Mitu Păcătosul, sora medicală, să folosească o ață mai groasă ca de obicei la coaserea virginității unei mirese, punându-l astfel Într-o amarnică Încurcătură pe ginerică În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cinci zei strălucitori”, care sînt cele cinci elemente pure sau cei cinci Fii ai Protoantropului, Încă prizonieri În trupurile moarte ale Arhonților (ce alcătuiesc acum Lumea) și În cele ale Arhonților astrali ce țin În puterea lor pămîntul nostru 52. Îngenuncheat, Atlas sprijină pe umerii săi pămînturile. Structura cosmosului maniheenilor este complexă și trebuie să fi fost „științific” convingătoare pentru adepții din acele veacuri. Maniheismul aprofundează Într-adevăr tendința scientologică prezentă În gnosticism. Vom oferi Într-o secțiune ulterioară detalii asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ceasul (timpul răposatei) se oprise în "ziua aceea lungă de treisprezece aprilie" la ora șase. Text lângă text formează o cronică de familie; se succed comentarii ad hoc: Inocența, Nu te-ai dus de tot, M-ai privit îndelung, Mama îngenuncheată, Rochia ta roz, Nu te mai pot vedea, Va veni o vreme și altele în consens: "Vântul nu știa peste ce bate. Legăna crucea pe care scria / Că te-ai dus la treizeci și trei de ani nempliniți / Cu liniștea cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tabulae (tablouri de șevalet), toate dispărute, și, susținând că datoria pictorului este față de Zei și Cetate, condamna drept necetățenești și triviale picturile murale din casele particulare. Hemiciclul de la École de Beaux-Artes din Paris, pictat de Delaroche în 1941, prezintă gloria îngenuncheată în fața lui Ictinos, Fidias și Apelles, arhitectul, pictorul și sculptorul. Cei trei, înconjurați de geniile Renașterii, tronează pe un altar de marmură, în culmea onorurilor. A fost una dintre compozițiile picturale celebre ale secolului al XIX-lea. Din fericire, n-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
stau la temelia imitației și Înjugării cognitive: oamenii care „se nasc servi” și sunt „crescuți astfel”, care se supun de bună voie, devin „lași și efeminați”, ba chiar Își „pierd vivacitatea (...) au inimile degradate și incapabile de ceva măreț”. Odată Îngenuncheate, chiar popoare Întregi cad brusc În „uitarea libertății” și se obișnuiesc cu ascultarea, cu servitutea. La Început, oamenii au fost supuși prin constrângere, Învinși prin forță, dar „cei ce vin după ei se supun fără regret și fac bucuroși ceea ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
politice. Singurul lucru ce contează rămâne aparența onorabilității, salvarea imaginii de sine. Relația amoroasă dintre ea și prefect e cunoscută În urbe, Însă un scandal ar compromite-o definitiv pe femeie. E versată, abilă și Înzestrată cu mare intuiție psihologică - Îngenuncheat, Cațavencu Încetează să mai fie considerat adversar și Înțelege că e de preferat să și-l facă aliat: „CAȚAVENCU: Iartă-mă, iartă-mă... ZOE (râzând): Scoală-te, ești bărbat, nu Ți-e rușine! (cu ton aspru) Scoală-te! CAȚAVENCU (sculându
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lat în dreptul șoldurilor, pentru a reda steatopigia. Are indicat sexul, iar picioarele nu sunt delimitate. b. Statuete în poziție ghemuită. Fără detalii anatomice, neornamentate. Din această categorie fac parte statuetele cele mai stilizate ale culturii Dudești, considerate ca reprezentând „femei îngenuncheate” (E. Comșa, 1971, p. 234, fig. 29/3, 4), cu abdomenul proeminent și picioarele despărțite printr-o mică crestătură (Planșa I/ 7). Cu detalii anatomice, neornamentate. O altă statuetă, reprezentând tot o femeie în poziție ghemuită (Gh. Cantacuzino, S. Morintz
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
societăților agricole, s-a manifestat la nivel artistic printr-o serie de reprezentări plastice (cu conotații religioase) ce surprind Marea Zeiță Mamă în varii ipostaze. Imaginea orantei, așa cum apare pe fragmentul de vas descoperit la Măgura, chiar și atitudinea „femeii îngenuncheate” sugerată de descoperirea de la Dudești, reprezintă o altă formă de manifestare a sacrului la nivelul colectivităților preistorice. Identificată pentru prima oară în creațiile artistice specifice Paleoliticului superior, această ipostază a Marii Zeițe cu brațele întinse lateral și îndoite uneori de la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
pentru a degaja gâtul, apoi, ajungând la umeri, cu lama unei toporiști. Eliberă spatele, găsind, după cum se aștepta, brațele întoarse la spate și legate cu sârmă. Coborând mai jos, constată cu satisfacție că soldatul fusese îngropat nu în picioare, ci îngenuncheat, pentru a câștiga, fără îndoială, timp. Acum trebuia să-l tragă afară. Nikolai trecu în spatele trupului încă inert, găsi un loc bun de sprijin pentru picioare, apucă soldatul pe sub brațe. Și-i dădu drumul pe dată. Când îl apucase strâns
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de partid în timpul Revoluției Culturale arestată în 1979 pentru deturnare de fonduri și condamnată la moarte în urma unui proces public în fața a 5.000 de persoane, într-o sală polivalentă din Harbin; nu i s-a permis să se apere. îngenuncheată pe zapadă este executată, cu un glonț în cap, în prezența a sute de spectatori. 8. Regimul khmerilor roșii a comis în Cambodgia un adevărat genocid împotriva propriului popor. Aici una din numeroasele osuare descoperite după căderea lor, în 1979
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
primordiale, peisajul agrest trimite încă, la B., discrete semnale, până la margini obscure, „viclene” de târg, la pragul căruia se poticnesc „ulița”, drumul („figură” ce revine în poeme obsesiv), de unde și exasperarea reprimată, senzația de claustrare, în piatră sau în „dugheni îngenuncheate”, așteptând umil, ca dinspre un alt orizont, transcendent, „darul pâinii”. Poetul pare astfel a celebra, și el, elanul primitiv și inocența satului, în replică la spleen și la anostul citadin, dar nostalgiile sunt reținute și oarecum „obiectivate” în tonul epic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
fi și mai grav de condițiile în care se afla România. La încheierea celui de-al doilea război mondial, România se găsea într-o situație disperată: ciuntită și împărțită între sau de către mai marii zilei și secătuită de război, izolată, îngenuncheată, umilită și în regim de ocupație, trebuia să se mențină, totuși, pe linia de plutire și ea a reușit, cu toate acestea, să supraviețuiască împrejurărilor vitrege, urmându-și destinul. Pe baza târgului mișelesc încheiat prin pactul Ribbentrop Molotov, a avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în brațele Germaniei hitleriste și angajată în conflictul militar total; partajul rușinos de la Yalta a dus mai departe aceste evoluții nefaste, iar prin Tratatul de pace (Paris, 1947), s-a consfințit soarta care îi fusese hărăzită. Redusă ca teritoriu și îngenuncheată, România se afla sub controlul Moscovei și în totală izolare; știm în ce a constat sprijinul occidental; avuția națională era distrusă de război, iar ceea ce mai rămăsese se scurgea implacabil spre Răsărit, ca despăgubiri de război România aflându-se sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ele mai rău. El era dușmanul de neîmpăcat al celui care muncește, al clasei muncitoare, în general. Scopul lui era războiul împotriva țărilor socialiste, în primul rând, dar și dominația mondială într-o lume a capitalului nemilos și a muncitorului îngenuncheat. În caricaturi era reprezentat, de cele mai multe ori, fie sub figura hidoasă a patronului cu joben cu simbolul dolarului pe el și cu piciorul pe grumazul muncitorului -, fie sub cea a unui militar, de preferință ofițer, la fel de hidos, în uniformă, care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
sigură și dragoste desăvârșită; dă-mi, o Doamne, umilință profundă, înțelepciune și cunoștință, pentru ca să înțeleg și să împlinesc sfânta și adevărate ta voință” (Rugăciune în fața crucifixului de la San Damiano) Sunt cuvintele unui crez, pe care tânărul Francisc le-a rostit îngenuncheat, rugându-se, în fața crucifixului din biserica San Damiano, unde, deodată, s-au deschis ochii Mântuitorului Preaiubit și l-a auzit spunându-i: „Francisc, repară casa mea!”. Chemarea aceasta l-a răscolit profund și l-a despărțit definitiv de amăgitoarele plăceri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
marea importanță a momentelor pe care le trăiam” (Jurnal). Arhiepiscopul Netzhammer l-a rugat pe mitropolitul de Blaj al uniților, să-l numească pe preotul Ioan Bălan, care îi făcuse o impresie puternică, ca paroh la această biserică. Imaginea ctitorului îngenuncheat, se află pe peretele opus altarului. La sfințirea frumoasei biserici, arhiepiscopul a mulțumit, în rugăciunea colectivă, tuturor sufletelor, de atâtea generații ale uniților, care au contribuit și au dorit o biserică, rugându-se pentru odihna celor răposați. De atunci, biserica
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o păpușă în sîn, că e bună de cuțit. Mireasa gătită de nuntă se pune să șadă pe o perină, crezîndu-se că apoi în viața ei conjugală va duce-o bine, îi va fi moale. în biserică, cînd mirii stau îngenuncheați înaintea altarului, mirele ia o parte din rochia miresei și o pune sub genunchi; asta în credință că el va stăpîni întotdeauna pe femeia lui. Mirele, cît ține nunta, șede cu cușma-n cap, crezîndu-se că lui nu i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele planate. La preluarea din serviciu: analiza și aprecierea posibilităților adversarului care va servi, ocuparea unei poziții inițiale în teren (cu vizualizarea suprafeței proprii de preluare după lovirea mingii de către adversar), deplasarea pe baza analizei traiectoriei, lovirea mingii după oprirea îngenuncheată (mai poate fi rezolvată și din fandare, plonjon sau alt procedeu), deplasare spre acțiunea următoare. La preluarea din serviciu se va urmări realizarea unei eficiențe corespunzătoare, care este condiționată de: - anticiparea serviciului ce urmează a fi executat după distanța față de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]