597 matches
-
chiar pe fruntea bietului om îngrijorat că va pierde o cursă în acea zi. După ce făcea să fâlfâie puținele șuvițe ce încercau în zadar să-i acopere fruntea pleșuvă de timpuriu, trecea vesel printre capetele a câtorva bărbați ce stăteau înghesuiți, în picioare, blocând accesul spre ușa din față a mașinii, ridica firele răzlețe ale femeilor de pe scaunele țintuite pe partea stângă și provoca, mai apoi, o zbatere ușoară a câtorva pungi de plastic atârnate de un fel de cârlige agățate
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
cu toții! - Atunci, ne vom juca cu toții și nu mai are cine să o strice. - Este o idee trăznet! - O am de ceva vreme... * - Ei, ce ziceți, a ieșit ca lumea? - Babană! - Mișto, ce mai... - Îți pică dinții... - Trăznet... - Suntem cam înghesuiți totuși. - Păi ce, am făcut-o ca să stăm ca gucuștiucii? - Atunci dă-te tu jos! - Mă dau, dar o să vreți și voi. - S-o crezi tu! - O să o credeți și voi îndată. Dați-mi cuțitul. - Devii periculos! - Nu fi prost
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
a și luat poziția de drepți.” Sau alt episod: „În sala de ședințe, dând impresia de pustietate, uriașă, ne așează în boxă, tot pe bănci- ca la școală-, suntem mulți foști elevi ai liceului Spiru Haret- acum unul lângă altul înghesuiți. Ne plasează pe rând cum intrăm: mă pomenesc între Noica și la dreapta, Vladimir Străinu, Pillat, Sandu L. și câțiva pentru mine necunoscuți ocupă banca întâi: coautorii complotului înfățișat judecății și pe care-i văd și astăzi prima oară. Cele
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
așa din senin la trecători, ci doar dacă dădeau să intre ne-pof¬tiți în casă la noi. De altfel, ce ar fi însemnat ca, într-un sat ca Greblești, cu câinii lăsați li- beri, dar nu fără stăpân, și casele înghesuite una într-alta - ei, da, asta era o altă ase¬mă¬nare cu satele ardelene -, fiecare câine care păzea casa stăpânilor lui să sară așa, una-două, la oa- menii care treceau pe drum? E drept însă că nimeni, în afară de cei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
în gest de triumf. Mișu îl privea și-l asculta atent. Nu clipea. La ultima frază a început să se ridice, încet, cu o mână împingând în masă și cu cealaltă apucând ulceaua cu vin. Fetele-l priveau în tăcere, înghesuite una în alta. Jana își dusese o mână la gură, iar Angelica își lungise gâtul de parcă voia să privească mai de aproape. - Băi, tu ești sigur de ce spui? a întrebat el cu privirea-nfiptă în ochii celuilalt. L-au arestat pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
de cântecul, unul / pentru care am fost născut / Nu mă înjumătățiți voi timpuri ! / S-ar putea, înalt cum este / cântecul, unul, / să fie la urmă... Psihosfera / zoosfera nu-i îngăduie protagonistului poematic din Animal sideral să cerceteze stelele: Clanul sufletelor înghesuite / și murind de frig, sus / în zoosferă, / ciuruite de raze și străbătute / de meteoriți, / nu mă lasă, ah, / din pricina istoriei, să mă uit / la stele ! // Am să plec în Antile / și-am să vă cumpăr de-acolo / ananași, libertate, / trestie
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
rămas să înfăptuiască, într-un fel de inventar sufletesc, cu liste invizibile: “între mine și mine câmpiii / păduri în care vorbesc la telefon cu cerbii / lebede negre uneori mare și pescăruși rătăciți / sânge dispneic nisip întors nesfârșit / dureri în celulele înghesuite / parcă tăceri sub stern / nori umilitor de jos/sfaturi rețete spaime normali și nebuni / spray paralizant cercuri pătrate nervi / gol în gol lacrimi nimeni nu știe / cu ce dor gândurile / Doamne câte sunt... / eu lipsesc...” (RMN pentru suflet). Există în
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ELENA BUICĂ - DEVOTAMENT Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Peste timp, te trezești că scormoni fără voie, ca la o chemare abia deslușită în fundul sacului în care stau înghesuite crâmpeie de viață uitate și te trezești că-ți revine pe furiș câte o întâmplare de care nici nu mai știai că ai trăit-o, deși la vremea ei, poate a însemnat ceva mai important. Așa mi-au venit în
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]
-
apus mai spre strigarea liniștii atinsă de întuneric nu vorbeam cu ei despre cum e să dormi în somnul pământului ei erau somn permanent în inima celei mai adânci netrezirii nu încercam să ating frunza sub care își socoteau patratul înghesuit al neluminii ei toți se născuseră pe șoapta nespusă a surdului răsărit mă amuza să știu că eu sunt ei fără să râd de nimic de nimic de nimic ... Citește mai mult cu cățeii pămîntului m-am împrietenitmai la apusmai
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
mai mult cu cățeii pămîntului m-am împrietenitmai la apusmai spre strigarea liniștiiatinsă de întunericnu vorbeam cu ei despre cum e să dormiîn somnul pământuluiei erau somn permanentîn inima celei mai adânci netreziriinu încercam să ating frunzasub care își socoteaupatratul înghesuit al neluminiiei toți se născuseră pe șoapta nespusăa surdului răsăritmă amuza să știucă eu sunt eifără să râd de nimic de nimic de nimic... XII. ÎN PÂNTECUL NOPȚII, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 832 din 11 aprilie
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
ALB Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 311 din 07 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CHIPIUL ALB Mergeam în rând câte doi tropăind pe pavajul de granit, în stânga se înălța masiv, negricios, zidul marelui combinat, în dreapta se înșirau înghesuite, construite după același tipic, case cu un singur etaj, cu pereții mohorâți, ce împrumutaseră parcă, printr-un ciudat mimetism, culoarea zidului din față. Se adaptaseră astfel, poate, conviețuirii cu colosul industrial de alături, simțindu-se în siguranță și apărate de
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
căreia i se zicea, în seara aceea festivă, Lizuca, și fusese așteptată, spre mirarea mea, cu nerăbdare de toată lumea. Cum masa era pentru douăsprezece persoane, mai rămîneau două locuri libere, dar era mai bine așa, pentru că nu trebuia să stăm înghesuiți. Mancuse se așezase în capul mesei, cu spatele spre ușa lăsată deschisă, în dreapta lui urmau Lilicuța, Grigore și Vascodagama, Afrodita, pentru că era gravidă, avea locul de cinste în celălalt capăt al mesei, apoi urmau, pe latura mesei unde stăteam eu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Blocarea străzilor care făceau legătura între nordul și sudul orașului a fost inerentă. Așa s-a întâmplat și cu Ledra Street, care timp de mulți ani a rămas blocată. Urmele evenimentelor petrecute aici se mai pot observa în pereții clădirilor înghesuite una lângă alta ce dau impresia existenței unui perete compact, mai degrabă, decât a unei înșiruiri de clădiri. Zona tampon („linia verde”) administrată de forțele ONU trece inclusiv prin Ledra Street care se redeschide de-abia în anul 2008, la
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
apus mai spre strigarea liniștii atinsă de întuneric nu vorbeam cu ei despre cum e să dormi în somnul pământului ei erau somn permanent în inima celei mai adânci netrezirii nu încercam să ating frunza sub care își socoteau patratul înghesuit al neluminii ei toți se născuseră pe șoapta nespusă a surdului răsărit mă amuza să știu că eu sunt ei fără să râd de nimic de nimic de nimic Referință Bibliografică: Strigăt în silabe / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN
STRIGĂT ÎN SILABE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346234_a_347563]
-
născut într-un țipat de sălbăticiune! Era să-mi omor matriarha, i-am dat lovitura de grație, am lapidat-o, i-am spintecat toate viscerele cu nașterea mea tîrzie într-o noapte friguroasa de toamnă. Cu ivirea în acest spațiu înghesuit, vestejit, friguros, ostil, unde n-am vrut să viu, unde nu mi-am găsit locul nicicând. Așa am alunecat la venire pe un țipat de glorie, în spasmele materne, învingând moartea sub al carei scut m-am așezat imediat ca să
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
pulmonară, care s-a agravat pe parcursul câtorva ani...Fie-i țărâna ușoară! Pe un petec de hârtie de dictando - o adresă de medic și un telefon pe manșeta de sus - sunt așezate cu mână tremurândă ultimele licăriri de gând, rânduri înghesuite, șterse, suprapuse și reluate pentru a le închega coerent, o caligrafie căznită și lăbărțată de care trebuia să se „țină aproape”, fără să facă rabat condamnabil. Iată-le: „Înainte gândeam, când eram tânăr și în putere, că pământul mă umbrește
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
much. And the actions... The actions, impatient now Are also like a calligraphy, following the same rules aș the words, Fated to follow the same path - and to run Flightier and flightier, on your body. DESTINE Eram hărăzit câtorva destine înghesuite unul într-altul conform unor hotărâri aprobate anterior. Îmi amintesc doar vag despre ele. Într-unul le vindeam fericire unor turiști - le-o vindeam așa, ca pe o vata de zahar pe care ei, după ce mușcau din ea odată, o
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
oriunde vreau ,d-aia mi se spune scai Pe când tu stai nemișcată ,și ce viață scurtă ai ! Te adună cine vrea ,te miroase ,ce scârbos ! Mulțumesc celui de sus că ciulinii n-au miros ! Vă adună laolaltă într-o vază-nghesuite , Dacă nu vă schimbă apa ,sunteți toate ofilite . Pe când eu ,ia fii atentă cu ce ace sunt dotat Cine-ncearcă să mă rupă ,nu scapă neînțepat . -Așa e ,răspunse floarea timidă , cu glas sfios Scurtă este a mea viață însă
FLOAREA SI BURUIANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352915_a_354244]
-
și mizerie este. Asta pentru că toate renovările se fac în salon. Indiferent dacă e vorba de vopsit, sudat, șlefuit, tăiat țevi... etc., în fine știți cum este un șantier în toată splendoarea lui mai ales când spațiul este micuț și înghesuit. Desigur, am înțeles perfect ce se întâmplă la salon! Ba chiar m-am oferit să merg săptămâna trecută, duminica, să ajut la curățenie ca să nu o las pe patroană să facă totul de una singură și ea, desigur... s-a
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
eterogen de ostatici, încercam senzația idioată că ne cunoșteam de o viață, și ne povesteam viețile unii altora... Nu eram personaje de roman, nu eram modele sociale, doar specimene umane fără personalitate distinctă, așa cum trebuie să fi fost și animalele înghesuite claie peste grămadă în arca lui Noe.” La sfârștit, toți o judecă pe Laila. „De ce umblă prin lume singură? Că, poate este o păcătoasă din fire... O ,,stricată,, din punctul de vedere al fiecăreiii religii și societăți cu pretenții civilizatorii
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
Acasa > Cultural > Artistic > LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Rezerva în care fusese mutată semăna cu o chilie de ascet:mică, cu tavanul aproape de podea, înghesuită, cu o ușă de lemn veche și roasă de cari.O clanță modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios. Valeria călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
pupat străinătatea, dar numai de bine l-a vorbit ... În sfârșit, acum, că și-a dat arama pe față, vor ști și ei cum să procedeze!... Dar scrisul nu era al lui Berni. Berni scria urât, cu literele inegale și înghesuite, încât el însuși abia era în stare să și le citească. Ș-apoi cuvintele acelea, au consimțit, investigat, lui Berni i s-ar fi împleticit limba în gură să le zică. Nu era nici scrisul Anneliesei. Primise de la ea destule
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
ceai de iasomie. E foarte plăcut și Ludmila e o doamnă venerabilă, cu obraz smead, frumos, expresiv. Datorită ei, istoria artei s-a îmbogățit cu un nou album. Îi reînvie memoria acestui artist de excepție, Dimitrie Sevastianov. La întoarcere, călătorim înghesuite peste poate, într-un microbuz. Navetiștii elevi de la Isaccea se întorc acasă. La debarcader, ne îmbarcăm pe bac. E foarte frig și un vânt ostil. Dunărea e tare supărată. Nori amenințători stau deasupra ei, parcă dinadins. Rândunele nervoase săgetează apa
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
că celălalt braț, s-a înălțat atât de sus, încât ține loc de cer. El strigă cu tunet către lumi: - V-au vândut viitorul! Însă așteptați că va veni înapoi ziua de ieri. Alții, tot în robe, dar în săli înghesuite sau în largi clădiri cu spații imense, împart dreptatea în numele adevărului. Ei împart adevărul lor mutilat și pus pe ghilotină, ori de câte ori câte un sărman sau câte o mulțime, nu se închină în fața justiție sculptată de ei, cu mâini mânjite de
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
pat. -Nickolas,esti treaz? -Ce s-a întâmplat?îl întreb eu pe jumătate adormit. -Trezește-te!,trebuie să vorbim. M-a lua încet de mână până la fereastra pecetluita în gretele și urcandu-se pe un scaun se uită la acoperișurile caselor înghesuite ,până la docuri și la portul luminat vag și misterios de luna plina.Apoi m-a urca și pe mine. -Ce vezi ,Nickolas?”m-a întreabă. -Portul”îi răspund eu. -Asta e salvarea noastră,Nickolas.Mai ții minte când am vorbit
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]