181 matches
-
de vânzări, meseriași. Fima Încercă să-și imagineze rutina unei zile de lucru obișnuite În cartierul acesta și farmecul sâmbetelor și al sărbătorilor. Deși nu uită că locuitorii săi Își câștigau pâinea lor sărăcăcioasă prin muncă grea, că erau probabil Înglodați În datorii și ipoteci și plini de griji existențiale, totuși viața lor i se păru adevărată, decentă, liniștită și plină de o bucurie calmă pe care el n-o cunoscuse niciodată și nici n-avea s-o cunoască până la moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
îmbrăcămintea plus și grija față de fata aia cu care stai, care a contribuit foarte mult la hotărârea pe care ai luat-o, fapt care te va costa mult. Este treaba mea. —Buuun, Gelule, dacă tu preferi să muncești din greu înglodându-te în griji de-acum, în loc să-ți fi petrecut tinerețea, câțiva ani printre tineri de vârsta ta, fără atâtea îndatoriri decât aceea de a învăța, care nu era o povară, atunci muncește! Mâine, poimâine, fata cu care ești tu te
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
muncit pe brânci pentru a-l avea, ești fericit pe moment, dar imediat după, vrei un altul, ca să fii la modă și în rând cu lumea și tot așa, mereu vrei altceva și pentru asta muncești și mai mult, te înglodezi în datorii și devii sclavul propriilor dorințe de a fi fericit acumulând mereu altceva. Dar am înțeles clar din acest aspect că, oricât am încerca să menținem fericirea constantă în viața noastră, apelând numai la exterior va fi deosebit de dificil
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
merge înainte cu ritmul și condițiile care le aveam la acel moment. Eram conștientă că nu este bine, dar intrasem în datorii pe la bancă, așa cum facem toți, mereu. Pentru că vrem să cumpărăm mai mult decât ne permite buzunarul și ne înglodăm în datorii și trebuie să tragem ca disperații înainte, chiar dacă ceva din interiorul nostru spune că nu mai poate. {i eu, ca oricare altul, intrasem în competiția lui mai mult și mai mult, care era și încă este sloganul minții
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
cărămidărie, de unde Începea un drum de țară, vara prăfos, iar toamna băltit și noroios, dacă nu era total desfundat. Dar și ploaia preface praful Într‑o noroială aurie vârtoasă, care se lipea de roți și de spițe, iar caii se Înglodau În lut ca‑n aluat. Chiar și șaretele ușoare, și până și trăsura domnului subprefect lăsau urme adânci În glod, darămite o căruță greoaie la care erau Înhămați doi cai povarnici și silnici. Pe locul din față, fără coviltir, stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
călcai pe el, nene! Aurolacul dracului! Apă, stropiți-l cu apă! 101, Copou Canta, 12 roți de fier, Carul Mare alerga peste coline. Tramvaiul, ca un clopot dogit, repeta: "Ge-ni-a, Ge-ni-a, Ge-ni-a!" 12 roți înglodate de viață se rostogoleau pe Copou, în jos. Ca să privești cerul, trebuie să te întinzi pe spate, să-ți decupezi pleoapele, să-ți ștergi cristalinul cu un colț de batistă, să storci irișii de lumină, apoi, lepădat de ispită, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
hotare, izgoniți de sărăcie și de situația precară. Orfani de țară, duc în suflete dureri, iar dorurile lor se transformă în lacrimi. Ană, mai reziști în strâmtoare? Dar tu, Mărie? Aprinde o lumânare, femeie, că ți s-a spânzurat bărbatul înglodat în datorii. Libertatea este împănată cu iluzii; feliile se împart pe săturate. Mai doriți? Dimineți de iarnă în criză Ce monotonă este viața, iarna, în „criză”! Acasă, la serviciu, acasă, nu te abați din drum. Dimineața parcă ești scos de la
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
te afli, coroana îți stă pe-o ureche Și cu veselia ta proastă lumea ruini tu! Însă-a popoarelor blonde de stele guverne-îndărătnici Vai! nu făcuse șosea cum se cade pe câmpii albaștri Și se răstoarnă carul și rău se-nglodează bătrânul. Mai că era să-i rămîe ciubotele-n glodul de nouri. Hei ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
le dăruise celor apropiați. Rămăsesem în relații cu ea și soțul ei, colonelul B., de pe când le meditasem băiatul. N-am avut ce face. A trebuit să vând desenele acelea pentru a mai scăpa de o parte din datorii. Eram înglodat până peste cap după moartea tatei și nu găseam nici o posibilitate de a face rost de bani. Din salariul meu mizer abia îmi târam zilele, de la o votcă la alta, nepăsător la tot ce mă înconjura sau mi se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
știam că voi ajunge. Spaima de odinioară mi-o trăiesc acum doar în lentoarea unor astfel de clipe de magmă răcită. În contemplare neputincioasă și în gol de gânduri. Îmi pare rău că îmbătrânesc într-o lume urâtă, între oameni înglodați în meschinării și temeri. Oameni asuprindu-se unul pe altul dintr-o neînțeleasă patimă a supremațiilor. Închipuiam cândva să notez ceea ce n-am înțeles din ceea ce nu fac oamenii din jurul meu. Să le înțeleg spaimele de ei înșiși, frica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
casa acum și să dorm sub podurile Dîmboviței, căci în viață greșelile se plătesc. Mă și văd întrebînd, umil și cu bocceluța în spinare : „Cu ce-am greșit, săracu’ de mine ?”. Tot acești domni se uită de sus la săracii înglodați în marasmul creditelor : „Dacă n-au cultură economică, ce să le fac ?”. Deci, dacă am crezut în oferta băncilor, trebuie să plătesc pentru această greșeală. Și tot un astfel de Captain Market mi-a spus cîndva că „țăranii români sînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
recunoscând superioritatea altora. Marile creații ca și marile iubiri cresc din obsesia inaccesibilului. Semnul esențial al talentului este candoarea. Ar trebui să ne orientăm solar : unii în jurul celorlalți. Ridică buzduganul în fața ridicolului. Altfel, te manevrează el. Nu-ți jigni cititorul înglodându-l în prea multă subtilitate. Idealul unor artiști e să-și vadă portretul pe tricourile și pe chiloții tinerilor. Cei responsabili transformă viața din dar, în datorie. Semnul esențial al talentului este candoarea. Talentul e ca un copil. Crește frumos
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Specialitatea, autorul cărții și titlul, te rog-adăugă una dintre fete, în timp ce transpirații tot mai reci îi năclăiau, unsuroase, hainele și o sete nestăpânită îl robea tot mai mult. Gâtul uscat nu-i permitea parcă să mai pronunțe niciun cuvânt. Privirea înglodată în nămol făcea imaginea cu masa și cu cele trei fete, tot mai incertă. Cețoasă chiar. Totuși auzul nu-l înșela: Titlul cărții, cărții, cărții, cărții, d-le Gerard - auzea Gerard ecoul cuvintelor. Auzindu-și numele, prinse încredere: Cornul de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și mi-am frecat mâinile. Poate nu va fi la fel de greu cum crezusem. Acum, poate vreo două propoziții prin care să descriu dormitorul și apoi suntem p edrumul cel bun. Era o Ce era totuși? Nu voiam deocamdată nimic sofisticat, înglodându-l pe cititor în mormane de cuvinte inutile. Un singur epitet bine ales ar trebui să-și facă efectul. Ce-ar fi să scriu că... Era o cameră mare Nu: mult prea plicticos. Era o cameră luxoasă? Prea era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-o împăratul neluând în seamă credința ta față de el? — Nu e vorba de răzbunare - Valens puse cupa jos cu o strâmbătură. Și nici de credință. E vorba despre bunăstarea Imperiului nostru. — Ai cumva datorii? Știi ce zicea Anacrodius? „Dacă ești înglodat în datorii, declară că vrei să-ți salvezi patria, urcă pe scara puterii și pune mâna pe comoara statului“ - Vitelius izbucni în hohote, amuzat de propria-i replică. Valens se prefăcu a nu fi auzit. Se aplecă spre Vitellius cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îl întrerupse Hector. Otho a ținut un discurs în fața senatorilor și a pretorienilor, care-i sunt credincioși. Poporul l-a aclamat. Otho a declarat că va fi demn de sarcina pe care i-o încredințează zeii... — Demn! rânji Vitellius furios. Înglodat în datorii cum e, va secătui vistieria... O să se îmbogățească. O să ajungă cel mai bogat om din Imperiu... De asta a vrut să fie împărat! — Se pare că va trimite o delegație ca să te informeze că Imperiul are un împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
i se părea incapabil să interpreteze În mod accesibil creștinismul artistului Înnămolit În munca de asigurări. Astfel Încît zbuciumul, Împotmolirea kafkiană, teama lui incontrolabilă de-a nu lua o viroză În restaurant mă calmează, alină, Împrospătează. Eu sînt un artist Înglodat În munca editorială. Probabil că asta se numește frustrare, valuri de sifon turnate peste o tot mai slabă dar autentică disperare, saxofon pe malul oceanului, sunete În formă de cochilie, de molie, pe insulele Capului Verde, acolo unde zboară papagali În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cealaltă margine a pădurii, au răsuflat ușurați... Mă temeam să nu fie mai rău - a grăit Ion Cotman. Gândește-te, omule, că mai avem atâtea care de trecut pădurea! i-a avertizat Pâcu. Noroc că o stat ploaia; altfel rămâneam înglodați în mijlocul pădurii - a observat Vasile Hliboceanu. Mă întreb de ce n-om fi așteptat să se facă ziuă, să vedem pe unde călcăm - s-a mirat Alecu Slobodă. Măi Alecule, tu nu ai cum să pricepi, fiindcă nu știi că, de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și de angajamentele din afara bugetului. Acestor probleme de fond li se adaugă îngrijorările conjuncturale: o recoltă slabă în 1928 și o piață internă care se resimte din cauza taxelor cămătărești. În 1931, cursul grîului se prăbușește, prețurile proprietarilor rurali cad. Agricultorii înglodați în datorii nu pot face față angajamentelor. Demagogia politică învinge preocuparea pentru raționalitate. În noiembrie 1931, guvernul decretează un moratoriu, apoi, la 19 aprilie 1932, promulgă o lege care introduce reducerea datoriilor mergînd pînă la 40% din sumele datorate. Căderea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vrei. Să-l fac pecetea mea, să-mi fii stăpână." Sau iată-l confesându-se umil că a făptuit trei lucruri: o casă, un copil și o carte, ultima este singura care va dura. Tudor George este stenic, generos, puternic, înglodat în scris cum spune el, creează paradisuri artificiale grădini efemere. Se remarcă și ca un veritabil pictor, indiferent dacă realizează o natură moartă sau detalii ale naturii, o lume care sub vraja cuvintelor devine miraculoasă: "Fii fericit, căci ochii tăi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Stoica reînvie o lume de mult apusă: orașe mici, târguri, cu existența lor banală, într-o melancolie duioasă, nu întotdeauna fără emoție: "Să știi, la noapte va ninge:/ prea îmi vorbești de ger,/ de vulpile din copilărie." Uneori, poezia este înglodată într-un limbaj prozaic: "Era o zi de vară,/ când menta colorează în verde lumina,/ iar ei erau cu toții veseli,/ erau puțin înroșiți de vin și de emoție." A scris și balade moderne în care îl reînvie pe Coșbuc, minimalizând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nici o activitate importantă să nu se poată executa fără fiii lui Israel, fără influența lor imediată." În al doilea rînd, trebuie acaparate toate piețele și mai ales toate împrumuturile de stat, împrumuturi pe care "toți împărații, regii și principii regenți", înglodați în datorii din ce în ce mai mari, se văd constrînși să le sporească "pentru a-si susține tronurile șubrede". Acapararea progresivă a proprietății funciare și a patrimoniului imobiliar trebuie să completeze acest dispozitiv: "Agricultura va rămîne marea bogăție a fiecărei țări... În consecință
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ca un duh rău asupra satelor" și se propune ca remediu intervenția învățătorului căruia „i se incubă, mai mult ca oricui, vindecarea acestor lacune, trezirea conștiinței naționale, descătușarea, purificarea sufletului, alungarea valului întunericului și scoaterea din mocirla în care zac înglodați până-n gât țăranii.” Ziarul se angaja să lupte pe două fronturi: Îmbunătățirea retribuției muncii și ridicarea țărănmii din mizerie și ignoranță căci „ pentru revendicarea drepturilor noastre sfinte, uzurpate de către conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul ce sfredelește pământul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
câțiva mari actori de la Iași și cu toată simpatia și încrederea pentru domnul Paleologu, cel care a creat premisele restaurării (nu și a restaurației, din nefericire!), TNI nu pare a se îndrepta spre lumină. Pe scurt, naționalul ieșean este încă înglodat în provincialism, în false orgolii și în inerții, pare incapabil de a genera proiecte artistice autentice, fiind foarte departe de a avea un viitor pe măsura trecutului său glorios. Păcat! 12 august 2009 În ciuda toropelii estivale, săptămâna aceasta a dat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cele omenești doar în preajma nenorocirii. Sorina Florinela Ferari o chema pe tânăra studentă. Cred că până și îngerii au primit-o cu surprindere pe această tânără care a încercat să răscumpere cu puritatea și inocența sacrificiului ei tarele unei lumi înglodate în mizerie morală și umană. Dumnezeu să o odihnească! 4 februarie 2011 Luni, 31 ianuarie 2011, Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, "și-a început călătoria în veșnicie", după cum, poetic, ne informează un comunicat de presă al așezământului religios ortodox transilvan. Este, cred
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]