336 matches
-
aceeași minge trebuie pasată de mai multe ori. Spre deosebire de antrenamentul cu găleata de mingi, antrenamentul cu robotul de tenis de masă prezintă câteva dezavantaje care trebuie subliniate: - la pasarea mingii nu se folosește paleta, în felul acesta percepția este mult îngreunată căci informațiile necesare și specifice tenisului de masă, de ordin acustic și vizual lipsesc; - posibilitățile de alternare sunt limitate; - coordonarea este greoaie și necesită timp; - câteodată robotul lucrează prea repede, câteodată prea încet și adesea este el pur și simplu
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
toate celelalte ce au caracterizat-o pe această Ana de pe urmă. 1.6. ... și iadul deznădejdii Există o deznădejde provenită din mulțimea păcatelor, din împovărarea conștiinței și dintr-o nesuferită tristețe pe care, încercând-o, sufletul acoperit de răni și îngreunat se înneacă în adâncul deznădejdii. Există însă și o deznădejde care ni se întâmplă din mândrie și din trufie când, după ce am căzut într-un păcat, socotim că n-am meritat o așa soartă. Cel care va observa cu atenție
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui. Elena Niculiță-Voronca include În Datinile și credințele... o poveste În care un filosof spune părinților ce anume Îi era scris copilului În viață: Să facă trei maice Îngreunate, să-l omoare pe tatăl său și să trăiască cu mama sa. În consecință, Îi dau drumul pe apă pe o răcliță, dar previziunile se Îndeplinesc Întocmai. Dându-și seama de acest lucru, ea strigă: Vai de mine, tu ești
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Mihail a Întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un bici de foc, până ce duhul cel necurat i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se arată femeilor Îngreunate și copiilor, luând forma tuturor animalelor, cu excepția oii, vițelului și porumbelului, Întrucât acestea personifică nevinovăția și curățenia. Pentru ca Samca să nu se apropie de casă și de persoana la care se găsesc numirile ei, În multe case sunt scrise pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cerc de alteritate mai îndepărtat de normalitatea românească pe când greco - catolicii divizau chiar naiunea arătând că identitatea românească poate exista și progresa fără o legătură directă cu cea ortodoxă. De aceea redresarea Bisericii Greco - Catolice după 1989 a fost mult îngreunată iar atacurile la adresa ei vizau tocmai acest aspect: existența ei îi împarte pe români, îi divide, destrăma unitatea națională (concept-cheie al viziunii ceaușiste despre națiune și despre statul- național în anii 1980 prezent însă în imaginarul colectiv și după 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
așa ceva nu poate fi nicidecum acceptat și Opoziția promite tot ceea ce nu poate și nici nu vrea să Împlinească, au Început să fie sătui de guvern și sunt puse În mișcare toate pârghiile ca să-l răstoarne. Astfel situația este mult Îngreunată și mă Îngrijorează enorm” . Într-adevăr, grație măsurilor liberale România a ieșit din criză. Cel mai mult de suferit a avut Însă armata. Acolo se făcuseră economii drastice Încă de pe vremea conservatorilor lui Gh. Gr. Cantacuzino. La Începutul lunii iulie
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor fi eliminate, ci preschimbate. își vor recîștiga ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit Epistolei II Corinteni, 5, 4, pasaj des interpretat de Origen, în cortul acesta suspinăm îngreunați de vreme ce dorim nu să scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghițit de viață [subl. n.]. Aici, universalizarea fiecărei ființe umane nu înseamnă abandonarea trăsăturilor ei specifice și nici măcar a etajelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stătut de transpirație și de picioare nespălate care Îi umplea Încăperea, amestecat cu praful făcut de două fotolii, singurele obiecte de lux din casa ei. Pe lîngă astm, femeia avea și probleme cu inima.“ După ce zugrăvește complet imaginea ruinei totale, Îngreunată pe deasupra și de animozitatea familiei femeii bolnave, Che - care se simte neputincios ca medic și care se apropie de trezirea conștiinței care Îi va aduce cealaltă vocație, definitivă - a notat aceste cuvinte memorabile: „Atunci, În ultimele clipe ale oamenilor al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Dong Fa: normalizări FLR și ELR D3 și D9 și croșetaj vibrat al VB. Studii de caz (sindroame amestecate) Cazul nr. 1 - bărbat 42 de ani, cu următorul profil: Anamneză: ușoară durere abdominală în partea dreaptă, difuză, permanentă, insomnii, digestie îngreunată, scaune fluide, grețuri ocazionale, poftă de mâncare slabă, libido scăzut, nervozitate interiorizată. Examen clinic: corp foarte slab, musculatură noduroasă, piele normală, durere abdominală dreaptă, accentuată la palpare, ten îngălbenit, temperament anxios, limbă slăbită, roșie și ușor uscată. Diagnostic energetic Principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
pierderea părului, extremități reci, insomnie, anxietate. Puncte specifice: 17V - 10Sp - 6Sp - 23V. Meridiane: Splină, Plămâni, Du Mai. Depresiile de tip plenitudine Yu Zheng cu blocajul Qi-ului în ficat Semne: senzație de frustrare, iritabilitate, durere în hipocondrii și în piept, digestie îngreunată, suspine, senzație de gât sugrumat, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale, dizmenoree, acces de furie. Puncte specifice: 3F - 13F - 18V - 20VB. Meridiane: Ficat și Vezică Biliară. Yu Zheng cu glere pe vezica biliară Semne: aceleași semne + grețuri, gust amar în
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
celui care iubește: erastes) că pe un plan superior poate găsi ceea ce bănuiește că lipsește celui ce este iubit (eromenos). Este un efort al cărui scop e obținerea desprinderii sufletului de trup, desprindere care poate fi anihilată, în mod sigur îngreunată, de voluptatea sexuală. Scrupulul socratic nu este nici pe departe de natură metafizică. Socrate nu este un adversar al voluptății sexuale și nici nu crede că sufletul e înlănțuit de trup, incarnat, desfigurat, pângărit sau alunecat în trupul destinat la
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pun hoții în palmă și descuie lăcă țile numai atingîndu-le. Cînd te afumi cu arici scapi de friguri. Grăsimea de arici e bună pentru reumatism. Aripă Femeia în poziție* să nu mănînce aripi de paseri, căci se aripește* copilul. Femeia îngreunată să nu mănînce aripi de paseri, căci copi lul care se va naște necontenit va da din mîni și din picioare, parcă ar vrea să zboare. Armată Ca să scapi de armată, leacul este să mănînci puiul scăpat de la cioroi. Armindeni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii și amestecat cu smîntînă. Dacă pui pe foc fașa copilului ori vreun scutec, copilul se îmbolnăvește rău și face tot soiul de bube. Mama îngreunată să nu dea cărbuni aprinși cuiva, că face copilul cu bube pe trup. Se crede că dacă copiii se joacă cu foc, apoi fac bube pe la gură. Lunea nu-i bine a umplea borșul, căci la din contra, respectiva ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încurcat pe după gît; nici nu trebuie să stea pe saci, că naște greu. Femeia însărcinată să nu pună vreo legătură după cap ca s-o depene, că are să facă copilul cu buricul pe după cap. Dacă trece cineva peste o femeie îngreunată și nu și aduce degrabă aminte, copilului i se învîrte buricul pe după grumaz. Femeia care face cel dintîi copil se uită pe buricul lui, și cîte noduri va vedea pe el, atîția copii va mai face. Buricul unui copil nou-născut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de sare aici, atunci să mai apuce frigurile pe cutare.“ Frîntură Bărbații care mor de frîntură* se duc de a dreptul în iad. Fruct Dacă în noaptea de Crăciun arunci cu piatra în arbori, vor da mai multe fructe. Femeia îngreunată să nu mănînce fructe crude, că naște mai devreme. (Gh.F.C.) Frunte Se crede că oamenii cu o frunte naltă sînt foarte cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu alta să se ție de păr, ca să nu le moară părinții. Să nu doarmă cineva cu fața în sus și cu mînile pe piept, căci trage a moarte. Cînd se rupe jugul la nuntă e rău de moarte. Femeia îngreunată să nu scalde sau să facă altă treabă la mort, ca să nu moară din facere. Dacă o femeie însărcinată trece un mormînt, îi moare copilul. Se crede că dacă se lă femeia nouă miercuri dupăolaltă îi va muri bărbatul. Femeile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și îl dă pe fereastră, carele, după ce i s-a pus alt nume, se aduce înapoi, și acest copil va trăi. E mai bine cînd moare omul noaptea decît ziua, pentru că ziua nu-i dau paserile pace. Cînd e femeia îngreunată, să nu ia foc din sat, că are să se mur dărească moartă. Dacă moare o femeie grea, se ține aceasta de o mare nenorocire, căci se crede că pe ceea lume va umbla veșnic într-o astfel de stare. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă vreo femeie n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia îngreunată trebuie să guste din tot ce vede, să-și aducă aminte că-i îngreunată la vederea tuturor lucrurilor urîte și să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tuturor lucrurilor urîte și să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la cine se uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pestească pruncul sau prunca.“ Legătura cu broaște pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe sulul de la urmă, cînd se taie o pînză, ca să nască ușor. Femeia însărcinată să nu descalțe pe nimeni, nici să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]