8,846 matches
-
Simona Tache Să vă mai zic din vacanță: Provence. Un sătuc foarte neturistic, cocoțat pe munte. Trei-patru restaurante, două trei buticuri și cam atât. În rest, străduțe medievale înguste, cu case superbe, înfășurate în flori cățărătoare. Te plimbi și simți, dincolo de geamurile mici, viața dinăuntru. Scâncetul unui copil, profilul unei bătrâne, un zăngănit de tacâmuri... Dar nu vă lăsați purtați de descriere și nici de peisaj, că nu despre
Cățeii lor sunt mai civilizați decât ai noștri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21225_a_22550]
-
Sunt fascinată de abilitatea bunicilor de la țară de a pune conserve în tot felul de borcane, borcănașe și sticluțe. Nici un borcănel nu se pierde, nici o sticluță nu se dă la gunoi, nici măcar alea mici de Prigat, grăsuțe la bază și înguste la gât. Într-una de-alea a pus tataie al meu ardei iuți, pe care ni i-a livrat spre consum. Niște ardei mici-mici și iuți-iuți (exact ca femeile mignone cu temperament. ), cu care eu mi-am pus mintea, în
Ardeii iuţi din sticluţa de Prigat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21289_a_22614]
-
demonstra "deschidere politică", Ceaușescu a oferit unor intelectuali șterși și obedienți cîteva locuri în temutul Comitet Central. Din eroare, probabil, a pătruns acolo și un intelectual de mare clasă, Zoe Dumitrescu Bușulenga. Să presupunem oare că pînă și cele mai înguste minți pot fi uneori sensibile la farmec personal și la sclipire intelectuală? Greu de admis, dar nu imposibil. E adevărat, Doamna Zoe n-a făcut mulți purici în acel club închis, dar, ca reflex al trecerii ei prin "camera pestiferă
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
deși trebuie spus că străzile erau pietruite încă din secolul al XIV-lea), copleșită de "ger"(?), locul "cel mai umil și mai rău famat" cunoscut de el pînă atunci. Dar să presupunem că lupii ar fi hoinărit noaptea pe străzile înguste ale Alfamei sau prin livezile de măslini; de ce s-ar fi temut însă regele, el, care găzduia în palat o adevărată grădină zoologică, un elefant, un rinocer, cîțiva leoparzi, în timp ce unele mînăstiri din oraș se lăudau cu crocodilii din iazurile
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
care pare a-l cunoaște legat de Lisabona. întorcîndu-se, după douăzeci de ani, din Orient și venind pe uscat, dinspre Algarve, protagonistul "intră" în oraș tot prin Belém, ceea ce presupune un straniu itinerar.: în loc să traverseze Tejul prin zona cea mai îngustă a estuarului, aflată chiar în fața orașului, așa cum face toată lumea, ar fi trebuit să meargă o sută de kilometri în plus. Ca orice roman postmodern care se respectă, și Evanghelia după Arańa trebuia să invoce un intertext, iar acesta (se putea
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
cu vergeaua în cealaltă mână. Nici dumnealui nu i-a convenit bine treaba asta, că prea era ca ursul ăla purtat de țigani la panorame. Păros-păros și cu un burdihan pe care nu-l cuprindea cămașa, prea scurtă și prea îngustă. Parcă se afla gol sau și mai anevoie, numai în izmene, fără cămașă. Că atât se ivea din partea dumnealui îmbrăcată, niște burlane albe, cu beteliile atârnând pe dușumea ca niște capete de macaroane fleșcăite. își aduse aminte că a avut
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
fi ministru de finanță Ți-aș dărui castele brusc Și ti-aș împodobi caleașca La spițe-n trandafiri feroci, Însă mi-e sufletul ca fleașca, Viața mă arde la bojoci Și-mi piere, Cici, piere, piere Destinul pe un drum îngust, Nici mirosul de la muiere Nu știu cu nara să-l mai gust, Roua-i plesnită, crinul zace, Hai să mîncăm batog, somon, Amurgurile prind caimace, Bărbații zic bonjourpardon... Dar asta n-are importanță, Sub fusta-n flux și în reflux
Portretul artistului la maturitate în luciul unei cizmulițe franțuzești by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11205_a_12530]
-
afară puberii accelerează lacom închis în inimă ornicul. dintre salcîmi răsare curînd întunericul. va fi noapte va fi bine în cap lumea veghează. c-o dăltiță fină de oțel, s-o sculpteze mîna visează.) sînt unele nopți... sînt unele nopți înguste cît o lamă de cuțit. inima ca o limbă de clopot răstoarnă valuri de spaimă. vîntul se prăvălește pe-acoperiș, moartea surîde și-și sporește galopul. înăuntru cînd noaptea își scoate soarele net și verzui din pămînt toate-și pierd
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
zi de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și se-nălțau în puste. Doar luntrea lui ai scos-o, Slăvite, din catran, Și i-ai lungit secunda, cât veacul, pe cadran. De-atunci, înșiră, zilnic, semn după semn, în salbă, Dar foaia lui e
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
nu-i altceva decît un artificiu. Firește că tot pentru a atenua din efect, Caragiale apelează la rama celor doi sfetnici de taină. Altfel, de reținut convingerea, cu caracter deopotrivă autoreferențial, că ,un drăcușor se poate strecura prin cea mai îngustă crăpătură". Căci, de va fi să vorbim despre demonismul lui Caragiale, al lui și abia apoi al lumii create, atunci va trebui să invocăm tocmai această opțiune a sa pentru ezitare, pentru periferia ca loc al ezitării, pentru acele nișe
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
ele au apărut în România literară. Întîi pentru că andrisantul a fost de-al casei. Apoi pentru că visul lui Brumaru de a deschide într-un tîrg de provincie o prăvălioară cu lenjerie de damă la care să ajungă - printr-un coridor îngust și umed - toate eroinele celebre din literatura universală nu este al unui pervers, așa cum ar putea să pară la prima vedere, ci al unui cititor rafinat, dispus să le acorde amănuntelor intime de natură să definească un personaj literar exact
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
care vântul îți flutură gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numite de alții focuri de tabără - vârstă ingrată, s-ar spune în cartea nedeschisă de ani dintr-o bibliotecă îngustă, prin care alunecă lenevoase femei în paltoane de iarnă - e-o seară prea tristă, cu ploaie, vorbe neînsuflețite și vodcă lemon, și umezeala îți pătrunde în oase, urzind un fel de rețea de friguri și frici - adevăratul motiv pentru care
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
paltoane de iarnă - e-o seară prea tristă, cu ploaie, vorbe neînsuflețite și vodcă lemon, și umezeala îți pătrunde în oase, urzind un fel de rețea de friguri și frici - adevăratul motiv pentru care înșir versuri din nou - în biblioteca îngustă, prin care m-adulmecă tandru femei melancolice în paltoane de iarnă. Tratat despre frică Din două în două nopți visez un mare cutremur am zile oribile mă doare fiecare bucățică de carne îmi vine să le spun tuturor c-o să
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
noiembrie care a dormit o sută de ani de unde să știu că între emoțiile culturale ale unui trup și libertatea autoritară a creierului există - ce intimități? vreau să zic asta înseamnă să privești până la înălțimea capetelor descoperite împrumutat unei săli înguste partener pe măsură plictiseli imense cu care dovezile se felicită între ele poți astfel visa la arborele genealogic care anul acesta a dat încă trei versuri 1. despre faima necruțătoare care m-așteaptă la ușă de câte ori intru și ies dintr-
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
Irina Nechit Un verb lichid în rapidul murdar mă gândesc la râul Prut la albia lui îngustă și la apa somnolentă în care mama și tata se spală cu săpun. Ce-ar fi să nu mă mai întorc niciodată sub salcia unde tatăl meu ud și mama mea lucitoare și-au lăsat urmele în nămol? Ce-ar
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
traversam mă pomeneam dracului pe câte-o stradă fără nume. umblam printre inși despre care nu puteam să spun că există sau nu. păreau să comunice ei între ei dar eu cu atât mai tare aveam bănuieli. umblam pe străzi înguste mă-nghesuiau clădirile lor îmi luau pielea de pe mine luau carnea ieșeam la capăt doar suflet. străzi blegite de nefăcut nimic sute de ani. străzi pierdute în vopsea scorojită cu lemnul ferestrelor nedeschise vreodată lipit. eram deprimat. gheorghe observa și
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
acestei instituții. Următoarea fază vor fi alegerile parlamentare. Ei bine! Să ne întrebăm ce fac cocoșii noștri de pe centru-dreapta? Se zbat fiecare în cușca sa, așteptând să fie păpați de vulpoiul Dodon și lupul Lupu. Punând în prim plan interesele înguste de partid, marea rânză moldovenească, liderii partidelor de centru-dreapta nu fac altceva decât să-l aducă în fotoliul prezidențial pe unsul lui Putin. Ceea ce se mai poate salva se află în mâinile Măriei-sale alegătorul. Dacă pe liderii partiduțelor de dreapta
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Actualitate > VALERIU DULGHERU - ISTERIA ANTIUNIONISTĂ Autor: Valeriu Dulgheru Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Națiune, nu dormi! Frunțile înguste se-ngrămădesc la rampă”. (Fl. Dudiță. Machiavelisme) Scriam ceva mai înainte că isteria antiunionistă declanșată de acest pretins „președinte al tuturor” I. Dodon este foarte periculoasă. După declarațiile rasiste ale lui Dodon că el îi va lichida pe unioniști în
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
de Crăciun. De la bun început Dodon a demonstrat că vrea investire o alta de cum a fost investirea celorlalți patru ... VI. VALERIU DULGHERU - ISTERIA ANTIUNIONISTĂ, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016. „Națiune, nu dormi! Frunțile înguste se-ngrămădesc la rampă”. (Fl. Dudiță. Machiavelisme) Scriam ceva mai înainte că isteria antiunionistă declanșată de acest pretins „președinte al tuturor” I. Dodon este foarte periculoasă. După declarațiile rasiste ale lui Dodon că el îi va lichida pe unioniști în
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
de susținători așteaptă ordinul...”, sunt gata să invadeze Chișinăul. „Nu vă jucați cu focul” a urmat amenințarea insului. Este un curs periculos, pe care-l promovează acest Pavlic Morozov pre nume Dodon. Nu ... Citește mai mult „Națiune, nu dormi!Frunțile înguste se-ngrămădesc la rampă”.(Fl. Dudiță. Machiavelisme)Scriam ceva mai înainte că isteria antiunionistă declanșată de acest pretins „președinte al tuturor” I. Dodon este foarte periculoasă. După declarațiile rasiste ale lui Dodon că el îi va lichida pe unioniști în
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
fragmente de jurnal ale soldaților au ajuns în mâinile presei și vestea s-a raspandit uluind lumea. Nici până astăzi nu se vorbește în nicio carte de istorie despre acest Armistițiu de Crăciun de pe fronturile Franței de Est. În logica îngustă a celor mari care au declanșat acest măcel al omenirii, fraternitatea această a fost privită că o trădare și nu ca un gest de mare încărcătură umană. Imaginea acestor fapte va dăinui peste timp. Scriitorul Erich Maria Remarque, participant la
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
TOAMNĂ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015. roiuri de gânduri fugare nu mai au unde să meargă că-i frig rătăcesc, rătăcesc apoi zgribulite se ascund în suflet sa nu fie găsite cărarea e-ngustă ceața e deasă soarele-apune noaptea-i pe aici nici greeri nici broaște nu cântă e toamnă ploioasă în pivniță mustul se face-ncet vin. (Dorina Stoica) Citește mai mult roiuri de gândurifugarenu mai au undesă meargăcă-i frigrătăcesc, rătăcescapoi zgribulitese ascund
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
chiar străzile mai mici. Străzi pe care se înghesuie mii de mici prăvălii, mai ales în centru. Fiecare casă e un magazin sau chiar un restaurant, unori doar cu 2-3 mese. Locuința e în spate, treci prin ganguri lungi și înguste sau urci la etaj. Am observat că magazinele sînt grupate oarecum pe bresle. O strada întreagă desface numai stampe, alta e plină de textile, una de ceramică, alta de lemn. Simțul comercial al vietnamezilor este remarcabil. Clientul e tras de
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
învățat de la profesorii mei. Acum mă simt discipol al unora cărora mai ieri am încercat să le fiu maestru. Pentru mai mult, vă invit la http://funinf.cs.unibuc.ro/marcus. Cât de mare este ispita interdisciplinarității? Se poartă specializările înguste sau orizonturile largi? Dacă nu ai trăit intens o anumită specializare, orizontul larg nu este valorificabil și riști să rămâi un diletant. Dar, pe de altă parte, dacă nu dezvolți metabolismul disciplinei tale cu restul lumii și nu înveți să
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
dimpreună cu lungi dîre de fericire. Și-o să trăim, unchiule Vania... Deși Întîlnire la Paris nu-i un manual de supraviețuire. Nu. E un jurnal stratificat de generații feminine, în care pietricele roșii apucă printre cele verzi, ca în acvariul îngust unde pui să-ncolțească o tulpină de bambus. Mici colivii, legănate de minimul curent pe care poți să-l faci întorcînd, cu furie, sau cu lentoare de om obosit, paginile cărților. Sigur că Bietele corpuri, proza numită roman, hors concours
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]