393 matches
-
București nu-l va descuraja, și în decembrie 1866 deschide stagiunea unui Teatru de vodevil român. Într-un turneu întreprins în anul următor se oprește la Giurgiu, unde, cunoscându-l pe M. Eminescu, îl poftește în trupa sa. În 1867, înjghebează, împreună cu Daniil Drăgulici, o efemeră asociație actoricească. Din 1869, se vede angajat, în fine, la Teatrul Național din București. Primind o subvenție de la Primăria orașului Ploiești, organizează în acest oraș, din toamna lui 1871, o stagiune, avându-l acum printre
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
hrănim cu o pipetă. Până crește mai mare. La scurtă vreme după această întâmplare, celui mai tânăr „membru” al familiei bunicilor îi apărură ochii, mici cât două măslinuțe. Iar lăbuțele, firave și neîndemânatice la început, încercau acum să părăsească culcușul înjghebat de copii. Când reuși și se treziră cu el prin bucătărie, bunica le spune tuturor: Să fiți cu mare băgare de seamă pe unde călcați” Să nu striviți țâncul! Peste alte câteva săptămâni, Motănel crescuse asemeni voinicului din povestea minunată
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o să trăiască și mi-a dat niște medicamente pentru el. Zicea că hrana o să se vindece mai repede și mai bine dacă o să folosim pastilele lui. S-au dus cu toții pe prispă, acolo unde, într-o cutie de lemn, bunicul înjghebase un mic culcuș pentru Puiu. Apoi, tot el, s-a dus în casă, și a adus niște pastile albicioase pe care, pe o bucată de hârtie, le-a sfărâmat cu ajutorul unui creion. După aceea, Sorina - care nu se visează decât
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-se de un gard de bambus, purtând obișnuita pălărie de safari, pantaloni scurți și ochelari de soare panoramici. În contextul dat, arăta ca un traficant de droguri expunându-și cu mândrie recolta. Această informație veni imediat după un alt material, Înjghebat În grabă de un producător isteț de la GNN, despre „triunghiul de aur al Birmaniei“ și reputația țării de „capitală mondială a heroinei“. Deși materialul nu spunea explicit că Moff are legături cu cultivatorii de heroină, juxtapunerea materialelor insinua această legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere și chiar să se înjunghie între ei pentru cine știe ce fleac. Nu știu ce fac cu lucrurile. De regulă, se înjgheabă spontan, pe țărm, un fel de piață de vechituri cu schimb în troc. încep să schimbe între ei lucrurile pe care tocmai le-am furat: un colac de frânghie și un sextant pe o ladă cu rom, o chiuvetă și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
desigur, nu-i păreau nicidecum liniștitoare. Poate că pur și simplu foamea îi învinsese teama. Unii dintre bărbații aceia, de altfel, deja începuseră să se adune iarăși în jurul focului, în vreme ce ații porniseră în căutarea unui loc în care să-și înjghebe un culcuș; iar alții se îndreptau către bivuacurile prietenilor lor, pentru un troc cu diverse bunuri ori doar ca să mai schimbe o vorbă; cu toate acestea, în jurul ei încă mai erau vreo zece hiung-nu, ce se distrau urmărindu-și căpetenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
miel, nu? o îndemnă, dând din mână. Haide, nu-ți fie teamă. — Nu mi-e teamă, replică ea, pe un ton hotărât; veni iute lângă el și, cu pas hotărât, mândră și dreaptă, îl urmă spre bivuac. Din culcușurile lor înjghebate în jurul focurilor, războinicii hiung-nu o urmăriră cu privirea, încuviințând cu expresie de apreciere. 21 întins pe o parte, Balamber deschise ochii în întuneric. Noaptea era caldă înăbușitoare. Din cauza aceasta hotărâse să doarmă afară, sub porticul micii livezi, deja devastate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere și chiar să se înjunghie între ei pentru cine știe ce fleac. Nu știu ce fac cu lucrurile. De regulă, se înjgheabă spontan, pe țărm, un fel de piață de vechituri cu schimb în troc. încep să schimbe între ei lucrurile pe care tocmai le-am furat: un colac de frânghie și un sextant pe o ladă cu rom, o chiuvetă și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
O mie de ani... Dar să las digresia asta - și să mă întorc la viața din Bârlad. La Bârlad, după moartea tatălui meu, m-am mutat la cucoana Zoița, al cărei nume a devenit ilustru în mica societate ce am înjghebat noi acolo. Aici stăteam cu un elev din clasa VI, N. Savin. Alăturea stătea un coleg de-al lui Savin, Moscu, iar a treia casă stătea Raicu Ionescu. Aceștia, împreună cu un altul, un prieten al lui Moscu, și împreună cu mine
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
stătea Raicu Ionescu. Aceștia, împreună cu un altul, un prieten al lui Moscu, și împreună cu mine, am format o tovărășie, bazată pe prietenie, pe tovărășie de idei, pe comunitate de idealuri. Dar înainte de a vorbi de această tovărășie - înainte de a se înjgheba societatea noastră - am avut să mai trec printr-o durere. În ianuarie, am primit o scrisoare de la un prieten din Roman, că moșul meu Teodor, acela care mă dusese în Bârlad, a murit. Murise de boală de inimă, boală datorită
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
creșteau din abundență pe marginea pârâului, plecându-și cu smerenie capul spre pământ. Gligori știa toată liturghia pe de rost, o Îngâna ușor pe nas, imitând nu numai vocea preotului, ci chiar și felul său de-a fi. După slujbă, Înjghebau și-un mic praznic de la care nu lipseau nici friptura, nici sărmăluțele, nici vinul. Sărmăluțele erau făcute din frunze, umplute cu fel de fel de fructe, iar vinul Îl preparau din căpșuni sau coacăze, care creșteau În grădină din belșug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o serie de construcții fără nici o legătură una cu cealaltă, din punct de vedere estetic, care erau înșirate una după cealaltă. Fiecare era mai mică decât cea dinainte, iar lanțul se încheia cu două șoproane. Se părea că bătrânul își înjghebase locuința din resturile care coborâseră pe râu, legând bușteni de bucăți de metal, scânduri de la ambarcațiuni proptite cu bolovani, bucăți de placaj lipite cu tot felul de deșeuri din plastic. Rezultatul obținut era urât și inegal, dar, în mod straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
negură luminoasă de afară, forme fantastice treceau, figuri sinistre, trupuri nalte și mlădioase, și toate într-o tăcere și într-o singurătate stăruitoare. Deodată, două lumini fosforice, ca două stele gemene, izvorâră într-un colț, din întuneric. Îndată mintea a înjghebat în jurul lor o figură care rânjea la mine. M-am întors pe pat, mi-am înfundat capu-n perne; îmi simțeam inima zvâcnind și urechile îmi vâjâiau. N-o să vă spun multe și n-o să vă fac să credeți, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ne e limpede macar că am băut mai multe pahare decât trebuia. Voi, acum, o să înțelegeți ușor că horcăitul putea foarte bine să fie sforăitul unui om adormit undeva; că lumina dulce a negurilor și pâlcul de copaci de lângă rateș înjghebau figuri fantastice; că cele două stele de fosfor puteau să fie doi ochi de motan; - dar eu atunci, ațâțat, pregătit de ciudățenia împrejurărilor, nu puteam să cred decât anumite lucruri. Dar lucrurile acestea n-au nici o însemnătate - adică n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ținuseră piept; de acum trebuia pedepsită toată populația orașului Cairo. Soldații Marelui Turc se răspândiră așadar pe străzi, având poruncă să ucidă tot ce mișcă. Nimeni nu putea părăsi orașul blestemat, deoarece toate străzile erau izolate; nimeni nu-și putea înjgheba un refugiu, deoarece până și cimitirele și moscheile fuseseră transformate în câmpuri de luptă. Oamenii erau siliți să stea pitulați în case, așteptând să treacă uraganul. Se pare că au fost în ziua aceea, din zori și până în ultimul pătrar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
marinar, avusese chiar două mahoane cu care transporta mărfuri din portul Balcicului până dincolo de stâncile de la Caliacra, Poarta celor 40 de fecioare, de unde le luau caicele de Smirna, Stambul sau Sulina. Nenorocul l-a urmărit, a vândut mahoanele și își înjghebase cafeneaua aceea de lângă primărie. Vad bun, veneau mai ales pictorii la el, Tonitza („Nița efendi“, îi spunea Kerim) chiar îl pictase de câteva ori. Într-o albă zi de vară se oprise însăși „Sultana“ (regina Maria) în dreptul cafenelei lui, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de admirație disprețuitoare. Stătea acolo, la fereastră, și-și privea, spunea el, casa. O parte din clădirea de peste Bulevard o moștenise de la răposata soție. Îi fusese confiscată. Făcuse pușcărie, iar când se întorsese nu mai avusese unde să stea. Își înjghebase o cămăruță, într-o fostă boxă de cărbuni, în curtea interioară a clădirii și reușise să ajungă fochist. Părea împăcat cu ale lui. Venea la „Tic-Tac“ și-și privea casa, ca într-un fel de ritual. În 21 decembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mai lucid și mai Înțelept din tot universul. Poate, am zis eu, involuntar. La prînz, am abordat un autobuz care se Întorcea spre centru. Ne-am așezat În față, chiar În spatele șoferului, Împrejurare de care Fermín a profitat spre a Înjgheba cu acesta o dezbatere pe tema numeroaselor progrese, tehnice și cosmetice, pe care le descoperea În transportul public de suprafață comparativ cu ultima dată cînd Îl folosise, cam prin 1940, mai ales În privința semnalizărilor, după cum demonstra un afiș care glăsuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe adevărata autenticitate, nu crede că astfel se poate comunica. Ciudat gândesc acești oameni contemporani cu tine. Tresari la gândul că se va apuca acum să despice firul În păatru și să-ți dezvolte, pedagogic, morala pe care tocmai a Înjghebat-o. Din fericire n-o face. „E, și pe urmă, eram la Budapesta, cam 18 zile am stat acolo. I-am urmărit pe nemți până În Cehoslovacia.“ Poate că-i place să pronunțe Cehoslovacia, să se mândrească, să-ți aducă aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o sobă, era să ia foc. Țipau femeile, copiii. Ăla care a rămas În picioare căuta să ne amenințe și pe noi. Am pus mâna și i-am liniștit pe amândoi.“ Încă nu ești sigur că toata morala fabulei abia Înjghebate de bătrânul Învățător este asta. Poate mai urmează ceva, poate nu. Cert e că o senzualitate aparte se desprinde tot timpul din modul lui de a povesti. Ceva neștiut și nebănuit se strecoară pe sub, printre, pe deasupra cuvintelor lui. Cum stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sat aproximativ la ora trecută În mersul autobuzelor? Poate fi o simplă coincidență! E drept că pe bărbatul care a coborât odată cu tine ai avut curajul să-l Întrebi depsre bătrânul Grințescu, dar explicația lui ți s-a părut nesigură, Înjghebată la repezeală; un navetist obosit care n-avea chef să stea de vorbă cu tine la ora aia În mijlocul drumului plin de noroi; ți-a zis și el ceva să scape de tine și a dispărut aproape instantaneu. Zisese: — Mergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
să-și mai miște brațele pe cari frunzele rare și vestejite apar ca niște răni sângerii... Iată acum, s-a ridicat tot pământul de pe primul cadavru. Au apărut picioarele, îmbrăcate în postavul vărgat de închisoare... Mâinile date în lături au înjghebat o cruce. Să se mai fi păstrat oare?... Să mai fi rămas vreun rest, altul decât veștmintele?... Încă nu se poate ști nimic precis. Și lucrul continuă. În celălalt capăt al gropii, cel de miazănoapte, se lucrează cu aceeași râvnă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Meeks la 20.000 de dolari. Buzz a mărit suma promisă lui Johnny pentru afacerea Minear la 25.000 de dolari, pentru ca Stompanato să nu-i bage un glonț în cap. Mick își smulgea părul din cap din cauza lui Audrey. Înjghebase un altar cu lucrurile rămase de la ea: pozele de reclamă de pe vremea când era stripperiță și toaletele pe care le purtase în ’38, când era mare vedetă în Burbank. Le adunase pe toate în dormitorul din vizuina lui și petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o lună mai mic ca Bobby, dar este a doua generație de alcoolici. Fiul unui cultivator de ceai alcoolic și al soției acestuia, cu aceleași înclinații, și-a petrecut viața la început pe dealurile de lângă Darjeeling, ajutându-și tatăl să înjghebe o serie de distilerii improvizate, sub oblăduirea puternicului Himalaya. După ce mama Bridgeman a căzut pe verandă rupându-și gâtul (evenimentul a avut loc când Jonathan era încă mic) soțul care o jelea, a jurat să nu-și trimită niciodată fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sau mai puțin roșu-ruginiu. O singură roată cu zbaturi la spate, cu paletele peticite în câteva locuri. În partea din față, o pereche de coșuri se ridică de pe boiler, proiectate prin acoperișul din spatele timoneriei, care este un fel de baracă înjghebată de mântuială și la care se poate ajunge urcând o scară. Un semn abia lizibil pe care scrie că numele vasului este Nelly. Cam tot spațiul punții este ocupat de cutii de lemn și ambalaje, astfel că membrii echipajului își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]