3,744 matches
-
Iulia Popovici Ca să se răzbune, un vrăjitor varsă o substanță magică în toate fîntînile, mai puțin în cele din care bea regele, astfel încît toată țara înnebunește, dar nu și conducătorul ei. Văzînd că mai-marele său nu-i mai împărtășește părerile, poporul hotărăște să-și alunge regele. Regina însă își sfătuiește soțul să bea împreună cu ea din apa supușilor, iar pacea se restabilește în țară. Povestea aceasta
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
ale spiritului contrariat sau purtător el însuși de contradicții: "Deja sîngele v-a ajuns în burtă deja sîngele/ v-a ajuns în tîmple duce noroiul unei realități/ percepute cu gura cuvîntul iese nădușit din/ caznele capului doamnelor și domnilor cineva/ înnebunește încercînd să vorbească/ loviți-l peste vorbe/ (e o părere) obligați-l/ să se sinucidă sau aruncați-i afară mormîntul sărac/ lucrurile sînt deja simple: viii îi lingușesc/ necontenit numai pe cei morți? (Cîntece de îngropat pe cei vii). Și
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
de solstițiu). Se îndesesc iluziile infernale. În ciorchinii roșii ai castanilor stau atîrnate lacrimi de păcură, valuri de lipitori iau cu asalt gîturile feciorelnice de mesteacăn, vițele sălbatice descind în noapte pentru a-i sugruma pe oameni, o gingașă floră înnebunește în serele-ospicii, totul fiind îngăduit "întru surparea trunchiului Ființei" (Cărțile junglei de asfalt). Evident, amoralitatea își pune pecetea pe această rezervație a zădărniciei care e universul transpus în "limbajul spaimei", în "dialectul groazei", inspirate de el însuși. "Efigiile Binelui și
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
Indiferent că aparțin unei bătrîne bolnave care-și redescoperă gustul pentru viață (Judi Dench) ori fiicei ei de o stupidă severitate (Carrie-Anne Moss), unei neveste umilite care renaște spectaculos (Lena Olin, soția regizorului) sau bărbatului ei de o violență obtuză, înnebunit de emanciparea femeii (Peter Stormare), unui tînăr preot pasionat de jazz ori unui bătrîn îndrăgostit întîrziat. Iubirea spirituală și iubirea carnală - deopotrivă în firea omului - sînt repuse în drepturi de către frumoasa cofetăreasă, care află și îndeplinește dorințele cele mai secrete
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
supraluciditate ca atunci cînd te dor ochii și vezi lumea filtrată prin durerea ta" (ibidem). Defel metafizică, ci doar sofisticat rațională ni se înfățișează și "supralumina" evocată astfel: "e drept, într-un moment de exaltare, la sulina, unde era să înnebunesc de frumusețe. m-am gîndit pentru prima oară la supralumină" (ibidem). Intelectul este actantul farsei pe care ne-o oferă continuu poetul, în straiul sclipitor al avangardei. În felul acesta, aidoma unui fiu rătăcitor care, după un îndelungat periplu, se
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
reacționa, cu toții, dacă ne-am vedea proiecțiile în timp?! oare nu am prefera să alegem numai una dintre ipostaze, și să le anihilăm pe celelalte?!). Se mai poate întîmpla ca personajul, astfel confruntat cu propriul sine, să creadă că a înnebunit. Iată o circumstanță în care nebunia poate fi o "fericire". Faptul că mașina timpului, în acest episod din viața lui Harry Potter, te proiectează într-un trecut apropiat, îți permite să îți schimbi prezentul, dar și viitorul, între anumite limite
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
O voce simplă, de femeie simți că-ți răscolește ființa. Puțin, atît cît trebuie. Ecoul sînt "bolboroselile" celorlalți pe scenă. Muzica umblă discret, pe dedesubt, o simți tainic. Nu te sufocă, nu te aruncă în clișee, în false disperări. Poți înnebuni ușor și de-adevăratelea. E pe muchie de cuțit. O știu toți. Și cum miroase! A tămîie, a lemn, a cărbune, a brad, a aburi de ploaie... Regizorul acesta, Yuri Kordonski, nu obosește pe durata construirii spectacolului. Imaginația nu se
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
ușor recognoscibilă și în spațiul carpato-dunăreano-pontic, pe scenă amestecul este atît de ciudat și caraghios, încît te îndeamnă să cercetezi, cu orice preț, unde este hiba. Imaginea ți se limpezește după ce ai citit piesa. Realizezi că Dusan Kovacevic nu a înnebunit, că scrie la fel de bine și că din Larry Thompson se putea face un spectacol bun și cu succes de public. Parcurgîndu-l, am descoperit cu tristețe că Mara Pașici-Manolescu nu s-a obosit să ne propună o versiune proprie, un punct
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar vinovățiile noastre ascunse de lumina zilei și de ochii lucizi". Ne aflăm între zeița uitării, Lethe, și zeița adevărului, Authecatos
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
impune o constrîngere suplimentară: simularea nebuniei". De abia medicul curant, doctorul Ursu, îl obligă pe Puiu să renunțe la propriile fantasme. Treptat, își asumă deplin responsabilitatea crimei. Și, apoi, ca un corolar firesc, Puiu, internat pentru a scăpa de pedeapsă, înnebunește de-a binelea. "Începută ca o deghizare perfectă, nebunia personajului sfîrșește ca o revelație a eului autentic". Fie și într-un fel, fie în altul, aceeași psihanaliză, luată ca metodă de analiză exegetică, triumfă. Ultimul element din acest triptic romanesc
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
lipsa de comunicare. O femeie de douăzeci de ani, tînără căsătorită, vede cum soțul o înșală cu verișoara proprie. Viața, criteriile i se răstoarnă, chiar și imaginea. "A fost o perioadă în viața mea cînd într-adevăr credeam că voi înnebuni" mărturisește Midori-san. Poate a și înnebunit puțin, pînă atunci cînd cuplul a devenit o minunată familie glacială. Zeci de ani a trăit într-o fortăreață, într-un iglou, ca o prizonieră. Confruntarea tîrzie dintre cele două femei, rostirea adevărului determină
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
douăzeci de ani, tînără căsătorită, vede cum soțul o înșală cu verișoara proprie. Viața, criteriile i se răstoarnă, chiar și imaginea. "A fost o perioadă în viața mea cînd într-adevăr credeam că voi înnebuni" mărturisește Midori-san. Poate a și înnebunit puțin, pînă atunci cînd cuplul a devenit o minunată familie glacială. Zeci de ani a trăit într-o fortăreață, într-un iglou, ca o prizonieră. Confruntarea tîrzie dintre cele două femei, rostirea adevărului determină moartea amantei. Oricum, minciuna a avut
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
lasă să vorbesc cu nimeni. Am încercat să intru în vorbă cu unii vizitatori despre frumusețea tapiseriilor de aici. Mi s-a spus că trebuie să mă limitez la serviciul pentru care am fost angajat aici, altfel zbor. Simt că înnebunesc!"", precum și relatarea suspiciunilor lui Cojan cu privire la posibilitatea de a călători a colegului său. Iar finalul amintirilor e și el surprinzător: "E adevărat că Aurel Cojan nu era un interlocutor comod. Dar cine nu a putut trece peste asperitățile firii sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
al ediției Morțun prima ediție care e polemică voit cu cea maioresciană e, din 1893, și e semnată de A.D. Xenopol. Polemizează cu aserțiunea lui Maiorescu din prefața ediției din 1889 că boala lui Eminescu fusese ereditară ("Cine l-a înnebunit pe Eminescu, căci contest cu energie că el să fi înnebunit de la sine? L-a înnebunit țara lui, poporul lui ce nu l-a cunoscut, ce nu a vrut să facă în folosul lui, cît a trăit, nici o jertfă spre
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
maioresciană e, din 1893, și e semnată de A.D. Xenopol. Polemizează cu aserțiunea lui Maiorescu din prefața ediției din 1889 că boala lui Eminescu fusese ereditară ("Cine l-a înnebunit pe Eminescu, căci contest cu energie că el să fi înnebunit de la sine? L-a înnebunit țara lui, poporul lui ce nu l-a cunoscut, ce nu a vrut să facă în folosul lui, cît a trăit, nici o jertfă spre a-i procura mijloacele subzistenței, ci l-a lăsat să-și
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
e semnată de A.D. Xenopol. Polemizează cu aserțiunea lui Maiorescu din prefața ediției din 1889 că boala lui Eminescu fusese ereditară ("Cine l-a înnebunit pe Eminescu, căci contest cu energie că el să fi înnebunit de la sine? L-a înnebunit țara lui, poporul lui ce nu l-a cunoscut, ce nu a vrut să facă în folosul lui, cît a trăit, nici o jertfă spre a-i procura mijloacele subzistenței, ci l-a lăsat să-și tîrască viața în neagra mizerie
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
furară. Asta după ce Costa declară: "Eu voi fi viitorul voivodă. Eu voi moșteni pe tata. Neamul nostru e acum tare în tabără. Îți cer fata, os din neam de voivozi, tot pentru un voivod. E o cerere cu cinste". Rusalina înnebuni, rătăcind prin raza a treizeci-patruzeci kilometri de sat, ca o sperietoare a locului, pînă ce fu găsită moartă. A rămas, aievea, în amintirea faraonilor din Vlădeni, victimă a destinului ei de șef de faraoni. Ediția aceasta, apărută în vestita colecție
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
cu funcție pragmatică. Pătrunderea în limba curentă e confirmată de folosirea lor nu pentru a evoca mesajul publicitar respectiv, ci în cu totul alte contexte. Printre primele succese ale publicității românești cu intenție umoristică și autenticitate lingvistică, replica "Nu mă-nnebuni, nea Nicu?" (ecou la informația "Pepsi la litru") concentra un joc de limbaj (dialogul surzilor) bine reprezentat și în folclorul românesc. La începuturile anilor �90 a avut un succes destul de mare și formula "V-am prins, vrăjitoarelor!", care o oferit
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
adaptabilă la orice exprimare a aprecierii sau a acordului, cu adaosul - comic prin inadecvare - al referirii la familie. Cel puțin trei formule publicitare de succes au intrat în limbajul colocvial în ultimii ani: "Și marmota învelea ciocolata în staniol", "A înnebunit lupul!" și "Gogule, probleme?". Prima, devenită un mijloc pragmalingvistic de exprimare a neîncrederii în spusele interlocutorului, mi se pare cea mai surprinzătoare. Succesul ei este incontestabil, mai ales în limbajul tinerilor: mi-a fost comunicată de studenți, are sute de
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
de aceea alăturarea lor într-o replică creează absurdul necesar fixării în circulația argotică. Lungimea formulei nu e neapărat un dezavantaj: se știe că limbajul tinerilor tinde deopotrivă spre abreviere și spre elaborare acumulativă. Cea de-a doua formulă - "A înnebunit lupul !" (cu varianta " S-a țicnit lupul") - provine tot dintr-un spot-fabulă și corespunde nevoii limbajului familiar-argotic de a înnoi permanent expresiile referitoare la comportamentul judecat ca anormal al celorlalți: "fraza cu Ťa înnebunit lupuť, super-haioasă. La amicii mei și
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
nu existe? Cineva ar trebui să aprecieze corect situația, că din atâta otravă câtă ne-a rezervat fără istov istoria noastră, istoria căreia nu i te poți opune cu mâinile goale, fără să nu devii victimă ridicolă, ori să nu înnebunești, că din atâta neșansă generalizată mulți semeni ai noștri au supraviețuit grație artei lor, scriind literatură, făcând din suferință poezie. Cineva ar trebui să aprecieze corect situația. Cum nu este doar o chestiune de destin personal, ca mine fiind o
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
cumplit deoarece autorul Luceafărului ar fi avut o autoritate și o forță de neînfrânt care ar fi zădărnicit proiectul; și atunci, pentru a-și putea pune în aplicare planurile criminale l-au scos din joc pe Eminescu, arestându-l practic, înnebunindu-l și, în final, asasinându-l. Și, pentru a-și acoperi crima odioasă autorii ei au inventat teoria sifilisului; evident unul din asasini, dacă nu principalul, a fost Maiorescu. Sigur, a discuta serios asemenea inepții este stupid, ele n-ar
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Articolele Autorului Dacă-ți simți zilele deșarte Iubito, după ce-am să mor, Nu te-ntrista ! Nu sunt departe! Și află că m-am stins de dor. Întâi, mi-a purpurat privirea, Pierdută-n roșiile apuneri El, soarele, pe când iubirea, Înnebunea sub presupuneri. Apoi, mi-au lăcrimat pleoape De-a ta ivire bucurate Și de fiorul că de-aproape, Te voi privi pe săturate ! Iar în final, în sânge seruri Au împietrit căldura care, Mi-a arătat că sunt sub ceruri
SĂ-ŢI FIE ZILELE DEŞARTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382693_a_384022]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DOINA ELEGIACĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului DOINA ELEGIACĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Ce-ai tu, Moarte, înnebuniși? Vii ca hoața pe furiși Și dintre noi tot aduni Pe cei mai cuminți și buni. Ai tu treburi mari cu ei Sau îi iei doar c-așa vrei? Nu m-ar arde nici-un dor, De i-ai lua la
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
producție: diversitatea. "Sînt zile cînd ai poftă să vezi un Disney și zile cînd vrei să vezi un Woody Allen". După ce a produs un film (The Dancer) considerat în Franța un eșec, Besson nu-și pierde cumpătul ("În India sînt înnebuniți după filmul ăsta!") și se autoanalizează nemilos: Cînd se turna filmul, eram epuziat după Jeanne d'Arc și Taxi 2 și nu l-am urmărit destul de vigilent; au scăpat slăbiciuni în script și în dirijarea actorilor; apoi, ieșirea pe piață
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]