489 matches
-
coadă doar pentru cineva și, pentru a fi mai convingător, a scos câteva bancnote albastre de 100 de lei pe care le-a aruncat în mulțime: „Uite bani, bă, nenorociților, că io sunt bogat”. Oamenii s-au aruncat pe jos, înnebuniți, după sute... Unii, nu numai țigani, făceau bișniță cu locurile de pe listă- vindeau locuri „la negru”, pe bani buni, cam în felul în care se procedează cu biletele de cinematograf sau de pe stadioane după ocuparea locurilor. Oricum, listele erau adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Și de aceea metafora care-a ajuns, la câteva luni după ce se Începuse cartea, să devină titlul acesteia este metafora podului cu trei capete. Din punctul meu de vedere, postmodernitatea Înseamnă a fi pe acest pod și a rătăci, destul de Înnebunit, Între diferite margini, căutând tot timpul o Întemeiere de ordin rațional sau de orice alt tip, și de a nu putea avea niciodată această Întemeiere. Condiția postmodernă constă tocmai În a fi „absorbit”, tras În jos tot timpul de cele
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
angelismul petrarchist ori eminescian. Orchestrare în totul ingenioasă! Poeta se adresează sieși; propoziția "Sunt cea mai frumoasă femeie" (devenită refren), de cinci ori repetată, acreditează ideea de descântec, de magie albă, în așteptarea Zburătorului: Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile Înnebunitele ploi și ploile calme, Ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei, Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit, Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă, Îmi place să le rup firele și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de fratele său, Matei, să-l îngrijească la boală, să-l îngroape, să-l pomenească. În aceste condiții, apare foarte limpede de ce boierul nostru vrea cu orice preț să pună mâna pe zestrea soției sale. Într-o săptămână, Costandin aleargă înnebunit să strângă noi și noi probe care s-o incrimineze și mai mult pe infidela soție. El cere cercetarea vecinilor. Cu cartea de blestem în mână, un cleric al soborului se prezintă în mahalaua Brezo ia nu și începe să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei care fusese la volan în momentul accidentului, a fost atât de distrusă, încât a cerut ca nimeni dintre rude să nu fie de față la înmormântarea mamei sale. Doinița s-a comportat ca o fiară prinsă în capcană, care înnebunită își roade picioarele și orbește înainte de a muri. Nefericita mea verișoară n-a mai putut să împartă această cumplită durere cu nimeni din cei dragi. A făcut din această dramă un motiv de autoflagelare. TANTI FLORICA în anul 1921 cînd
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
riposta gangsterilor încolțiți ! Când macaraua a ridicat placa de beton de peste trupurile celor 14 cadavre și au fost zărite amestcate cu pământ și umezeală trupurile martirizate, s-a distins trupul lui Corneliu, iar Ion Zelea Codereanu ulând ca o fiară înnebunită a strigat puternic, cu glasu fioros, peste vacarmul celor care urlau ca și el „unde-i Iorga să-mi vadă fiul iubit”? Câțiva din glata care nu mai știau pe ce lume se află, au reținut cumplita întrebare și șiau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Samale, e și dirijor, așa ne-am și împrietenit, cel care a terminat opera lui Brukner și Universal Edition a tipărit această ultimă simfonie, cu ultima parte scrisă de el și înregistrată la München. Deci acest muzician desăvârșit a venit înnebunit să vadă cum e scris în partitură, că așa acorduri frumoase nu a auzit niciodată. E greu, e complicat și pentru muzica românească. Ce se întâmplă? Pentru public, noi n-am avut nici curajul și să vă spun acuma că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
am așteptat îngreunarea calmă dată de morfină pentru a recunoaște că înlăuntrul meu nu mai exista nici un loc, nici o clipă în care să mă ascund. Am trăit astfel, lăsând ca fiecare nouă zi să șteargă durerile zilei precedente, prin privirea înnebunită a noilor răniți. Singura măsură a timpului ce mi-a rămas era evidenta perfecționare a armelor pe care soldații noștri și inamicii lor le foloseau. Nu-mi mai amintesc în care război (în Nicaragua, poate) am dat pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de el vaporul se fluidifica el însuși, se topea precum un bloc de gheață. Auzeam apa peste tot - dincolo de coca vasului, pe culoar și deodată, ca un pârâiaș, pe podeaua cabinei! M-am aplecat și am pipăit, cu o precipitare înnebunită, o suprafață metalică uscată, care vibra sub degetele mele. Mâna mea a atins și pantofii, aliniați cuminte într-o așteptare absurdă. M-am întins din nou, trăgând nădejde că motivul agitației mele nu fusese ghicit de consilier. Stătea tăcut în
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din capcana întinsă de zânele mării (implicația circelor în destinul muritorilor e un ecou suficient pentru a transforma aventura lui într-o tragi-comedie) se soldează însă cu un eșec, în urma căruia ne vom reîntâlni cu un cap de familie "confuz, înnebunit, dezagregat", dar și în plin contact cu "fiorii divini ai dragostei", căci "se simțea acum mai bun, mai îngăduitor, și tulburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl făcea să se bucure și totodată să sufere și să plângă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
corbul să-l fure./ A fost bătaie, comisar și scandal/ și tot mereu la intrare te invită un olog,/ corbul fiind împăiat, domnul cu gambetă era ventriloc". Imaginea nebunului este și aici o imagine a omului comun, care se lasă înnebunit, fascinat de fals, de ceea ce e contrafăcut și tinde să confunde spectacolul cu realitatea. Exprimarea lapidară, cu elipsa predicatului în structura enumerativă conduce și ea la impresia de proces-verbal care înregistrează sec informația. Pasărea neagră se transformă dintr-un simbol
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și să se pregătească de luptă. Tabloul 2. O sală din castelul Dunsinane. În castel o doamnă și medicul veghează asupra Lady-ei Macbeth, care este acum într-o stare de delir (Vegliammo invan due notti): în somnul ei, ea este înnebunita de imaginea sângelui cu care par a-i fi mânjite mâinile și pe care în zadar încearcă să și-l spele (Una macchia). Tabloul 3. O altă sală din palat. În altă sală din palat, Macbeth se pregătește pentru bătălie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
își plânge copiii și soția. Aria Una macchia è qui tuttora! din actul IV, scena 2 Rezumat : În castel o doamnă și medicul veghează asupra Lady-ei Macbeth, care este acum într-o stare de delir. În somnul ei, ea este înnebunita de imaginea sângelui cu care par a-i fi mânjite mâinile și pe care în zadar încearcă să și-l spele Aria Pietà, rispetto, amore din actul IV, scena 3 Rezumat : Macbeth a fost prins în capacană în castelul sau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
decât să spunem că broșura fusese semnată de către Romulus Zăroni (președintele Resortului Economic din Comitetul Central), Miron Belea (secretar general) și Sever Slătinescu (secretar al Resortului Economic). Datorită marii foamete din anii 1946-1947, multe animale au fost sacrificate de către cetățenii înnebuniți, pur și simplu, de acest flagel. Bine nțeles că foamea nu a fost suportată uniform ci numai de către producătorii de bunuri agricole deoarece la nivelul fiecărei organizații județene a partidului comunist fusese înființată la secțiunea „aprovizionare” o rubricuță care se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu el și îi țineau de urât. Prin 1950, Cristi își revine miraculos, când mai toți credeau că nu va supraviețui acelui an și că se va stinge încet, încet în camera lui fără speranță. Incapabil să mai cânte, dar înnebunit să facă ceva, după atâta inactivitate, găsește un post de director la căminul cultural, unde va da viață unei echipe de teatru. Ajunge să formeze o trupă și un cor, cu care pune în scenă multe piese, printre care Năpasta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
că Fitch mă văzuse când am întâlnit-o și am dus-o spre biserică? Îmi aduceam aminte că ținuse să meargă în urma mea, și nu alături de mine. Ce curioasă trebuie să fi fost totuși scena, eu în chip de Orfeu înnebunit, iar ea o năucită Eurydice! Și totuși, de ce trebuia să se teamă să întâlnească pe cineva, fie chiar și pe mine, în stradă? Împotrivindu-mă ispitei de a mă uita îndărăt, am înaintat sprinten și curând m-am aflat printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
unei păsări speriate. Era singură. În primele clipe părea la fel de năucită și de fâstâcită ca și mine. Poate că o orbise întunericul la care trecuse brusc. Stătea locului, apăsându-și mâinile pe obraji, de parcă se împiedica să nu strige. Eu, înnebunit și buimăcit, lăsasem ușa deschisă și acum, grăbindu-mă s-o închid, m-am poticnit de ea. Când am atins-o, i-am simțit căldura coapsei. Am închis ușa și abia atunci am auzit-o exclamând: „oh... oh... oh...!“ și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
glorios, pe o întindere de lumină festiv albastră, fără nor. Gilbert și Titus se așezaseră acum în umbra aruncată de turn pe iarbă. Îi auzeam cântând Eravamo trecidi. În mod deliberat, impusesem din nou o stare de interimat minții mele înnebunite, profund îndurerate. Era, într-adevăr, limpede că tot ce se întâmplase fusese manevrat de James, împotriva voinței mele. Dacă mi-aș fi menținut controlul, dacă aș fi perseverat, dacă aș fi avut măcar bunul-simț să o iau de la început pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
locului respectiv, abia atunci i-o spus fratele meu să-i lanseze. Asta că ei au prins de veste că sunt spioni între ei, dar nu-i puteau depista, și deci numai fratele meu singur o știut secretul. Îi căutau înnebuniți, știau că prin regiunea asta e, dar nu știau unde anume... Și Gavril Pop ăsta din Pir avea o soră la Timișoara, și tare-i era dor de ea, și s-o’ dus acolo. Ei erau liberi să meargă, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mă despart de ei. Da, te-ntorci, vii, dai numai o declarație și vii îndărăt. Credeam că au cuvânt de onoare, bineînțeles... Atuncea i-am pus soțului meu fetele în brațe... El era ca mort, stătea așa și mă privea înnebunit când o văzut că plec... De la ușă m-am mai întors odată și i-am privit, și n-am să uit toată viața tabloul pe care l-am văzut: soțul meu înnebunit de groază cu fetițele în brațe zbierând... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Centralista îl anunță pe director, iar directorul, normal, cheamă imediat SRI-ul. De obicei, SRI-ul vine într-o oră, însă de data asta se înființează însuși șeful adjunct. Și nu într-un ceas, ci în opt minute. Toată lumea e înnebunită: Vasile B. e sunat a treia oară de Bush. „S-aștepte sau să mă cheme mai târziu“, spune Vasile B. din veceu. „Mă doare burta. Mai bine să telefoneze mâine.“ „E chiar Bush?“, întreabă buimac ofițerul. „De ce n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ar putea uni și răzvrăti. Liderii Atenei erau atât de siguri că invazia lor va avea succes, încât nu au ținut seama de avertismentele forțelor armate, care au declarat că lovitura plănuită avea o forță prea mică. Ce facem dacă, înnebuniți, sicilienii se unesc împotriva noastră și noi nu ne facem niciun aliat?" a întrebat un general. În plus, a continuat el, ,,chiar dacă îi cucerim, sunt atât de departe și atât de numeroși, încât cu greu am putea să-i conducem
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
nu în onomastica exclusivă, cât în atributele celor doi) și se comportă în felul următor: „Prins în aceste două simțiri învălmășite, sufletul e covârșit de nefirescul stării sale și e cuprins de furia de-a nu putea scăpa de ea. Înnebunit cum e, noaptea nu poate închide ochii, iar ziua nu ar sta locului o clipă, ci, ars de dorință, el aleargă într-acolo unde gândește că l-ar vedea pe stăpânul acelei frumuseți. O dată ce l-a zărit și vălul dorinței
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
legionari, teroriști, diversioniști și spioni” care să activeze și după ieșirea din închisoare, dar apoi recunoaște că: Mă îngrozesc de ceiace am făcut, căci un om normal nu putea face acele acte criminale și odioase, decât un legionar criminal, descreerat, înnebunit, deformat, animalizat, fără nimic omenesc în el, educat de criminala organizație legionară putea să facă1. Mihai Livinschi s-ar fi înscris în FDC în 1943 și a fost arestat în 1947. În mai 1948 a ajuns la Suceava, unde s-
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Samale, e și dirijor, așa ne-am și împrietenit, cel care a terminat opera lui Brukner și Universal Edition a tipărit această ultimă simfonie, cu ultima parte scrisă de el și înregistrată la München. Deci acest muzician desăvârșit a venit înnebunit să vadă cum e scris în partitură, că așa acorduri frumoase nu a auzit niciodată. E greu, e complicat și pentru muzica românească. Ce se întâmplă? Pentru public, noi n-am avut nici curajul și să vă spun acuma că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]