218 matches
-
fețe surâzătoare ne priveau și dădeau aprobator din cap, iar eu am simțit o confirmare care m-a umplut de bucurie și mi-a dat încredere în forțele proprii; doar obținusem recunoașterea unor specialiști, nu a unor reporteri dispuși să însăileze niște articolașe pe seama descoperirii noastre. După-masă, stăteam alături de Armin într-o sală de cinema unde urmau să fie susținute conferințe pe teme legate de preistorie, ședeam în sala întunecată, lăsându-mă în voia unui sentiment de apartenență, animat de dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
canal... al... al... al... Toamnă târzie... În fruntea formației sale de lucru, Costăchel își târa cu greu picioarele umflate. Apa rece pătrunsă în încălțările rupte o simțea până în suflet. Ploua de o săptămână. Din când în când, câte un fulg însăila pânza ploii. Gardienii îi mânau ca pe vite. Unii dintre deținuți alunecau și cădeau în mocirla drumului. Ceilalți îi săreau în ajutor cu ultimele lor puteri. Vântul sufla fără opreliște. Stuful crescut prin smârcurile din jur se zbuciuma sub rafalele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tulburi, neostenite, răscolindu-i alte amintiri, amărăciuni... speranțe, izgonind mereu liniștea sufletului. Ar fi vrut să plângă, tare ar mai fi plâns... Dar, nici o lacrimă, măcar, nu-i venea. E groznic când nu poți plânge. Deodată, în mintea lui se însăilă un dialog cu un al doilea eu. Era prea ostenit ca să mai poată gândi și mult prea ostenit ca să adoarmă. Stătea culcat, cu fața în sus și cu ochii în tavan. Prin cap, totuși, îi umblau când gânduri treze, când
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o minune... Reacțiile ei erau întotdeauna repezi și simple. Se supunea îndemnului inimii și firii ei năvalnice fără opreliști. Sănătoasă, tânără, puternică... trupul, dragostea, toate îi dădeau bucurie. El avea să-i spuie ceva... simțea că pe gura lui se însăila o întrebare, care părea să spună: ”Fată frumoasă, de ce ești tu atât de fermecătoare ?!”, dar se temea să-și ducă gândul la capăt. Cu părul ei negru și lucios ca abanosul, și bluzița de borangic peste trupul pietros, cu umerii
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
amintirile cele mai triste și mai dureroase s-au răscolit, și s-au pornit cu iuțeala gândului, fără putință de a fi oprite până la mistuirea lor completă. Unele, din povestiri, altele chiar văzute și trăite de el, prinseră a se însăila... prindeau chipuri reale. Mintea i se împotmoli, ochii i se lipiră... și, aluneca ușor într-un somn adânc. A adormit așa, îmbrăcat, cum l-a prins somnul, mult după miezul nopții... ...S-a trezit strigat, abia șoptit, de Vasilica, așa cum
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dea peste Ricardo Aldaya. Nimic nu o Înspăimîntase În viață mai mult ca presimțirea animalității din propriul ei sînge și recunoașterea prădătorului, Îmbrăcat În veșminte de in. Toate aceste gînduri i-au trecut prin minte În doar cîteva secunde, În timp ce Însăila un pretext cusut cu ață albă pentru a se retrage, dinaintea perplexității domnului Valls, a hohotului de rîs al lui Aldaya și a privirilor Înfrînte ale micii Ana, care se pricepea la oameni mai bine decît la muzică și știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
era tatăl Beei. Am vrut să cred că, În intimitatea propriului cămin, acesta nu umbla Înarmat, cel puțin nu Înainte de micul dejun. Înainte să bat la ușă, m-am oprit cîteva clipe să-mi recapăt suflul și să Încerc să Însăilez cîteva cuvinte, care n-au sosit. Prea puțin mai conta. Am ciocănit de trei ori cu putere. După cincisprezece secunde am repetat operațiunea, și tot așa, ignorînd sudoarea rece care Îmi acoperea fruntea și bătăile inimii. CÎnd ușa s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și, cînd mi-am mijit ochii, jurămîntul secret pe care l-am purtat mereu În inimă și de care Îmi voi aminti tot restul zilelor mele. 1966 — DRAMATIS PERSONAE Julián Carax Încheie Umbra vîntului cu un scurt capitol În care Însăilează destinele personajelor sale peste ani. Am citit multe cărți din acea noapte Îndepărtată a anului 1945, Însă ultimul roman al lui Carax a rămas preferatul meu. Astăzi, cu trei decade În spate, nu mai nutresc speranțe să-mi schimb părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și românii din comnunitatea canadiană, ca: ,,Nasc și la Moldova oameni!” În primul rând Îmi propun să organizez, la Crăciun, o expoziție cu picturile ei, după ce le voi organiza pe paspartu-uri. Apoi, pe baza Însemnărilor dumneavoastră voi Incerca sa Însăilez un articol din care sa reiasă, ca Alexandra Nechita, despre care s-a dus faima În lume, nu e singura fetiță din România deosebit de talentata. Alexandra a avut și altă șansă: un impresar deosebit de abil. Acest lucru i-ar trebui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mâna-n piept și-ți declară: „Eu am fost acasă la Nichita!“. Numai că, în cazul de față, avem de-a face cu o hienă care lucrează exclusiv cu moaște... Aici nu intră amintiri (cu foarte mici excepții), totul este însăilat din munca altora sau, mai rău, din imaginație. Ca să nu vorbesc despre anumite alăturări care m-au scârbit: în volumul Creatorii, domnul Johnson și-l pune alături pe Durer... e vorba despre autoportretul christic, unde autorul... biografiei nu vede altceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
ca ele. Într-o seară la masă, tatăl rostește spășit: N-ai învățat să-ți cultivi răbdarea. Carmina tresare, îl privește, se simte distanțată, deja i-a scăpat printre degete, nu-i mai poate anticipa reacțiile, a obosit să mai însăileze jocul. Tatăl a adus din oraș prăjituri cu frișcă, un eveniment ce se petrecea extrem de rar la ei. Carmina își înfigea lingurița în cremă. Nici nu se mai obosea să-i înțeleagă gestul. Oare voia să obțină un devotament neclintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
singura efigie vera pe care o oferă acea editio princeps a operelor lui, publicată În 1821 de către fratele său de lapte, Pedro Paniego, e aceea a unui bărbat de statură sfioasă, cu ochi somnoroși, nas cârn, prevăzut cu o livrea Însăilată din pânză și nasturi de bronz. Artistul, nu mai puțin decât Părintele Terranova În cronicoaia lui, fură trupul robustului adevăr și reneagă pensula! Pana noastră are, În schimb, răutăcioasa satisfacție de a oferi spre tipărire peripeția pe care o Înregistrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Rektoratsrede, să îmbrățișeze doctrina lui Hitler) scria că întrupează esența poeziei, se mira, într-o dezlânată, dar sfâșietor de frumoasă elegie, de rostul poeților în vremuri de restriște. A trăi cu perspectiva morții iminente și a-ți bate capul să însăilezi nebunii în metru alcaic sau asclepiadic demonstrează clar diagnosticul pe care i l-am pus, fără rezerve, lui Hölderlin. Pe malurile Neckar-ului, rătăcitul își traducea obsesiile lirice în întrebări fracturate privitoare la telos-ul stihuitorului, nerealizând însă că vremurile au fost
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
corpolențe generoase). A fost această încrâncenare, viscerală aproape, a negației, care mi-a trezit apoi suspiciunile. De ce reacționam așa? Ce anume, din mine, se revolta instinctiv la acest gând, lucru la care japonezii erau imuni? Nu am reușit decât să însăilez un șir palid de asociații: un oarecare sentiment de disconfort legat de ideea golului care mi s-ar căsca astfel sub mine, un hău al dejecțiilor care, oricât de sterilizat ar fi, ar putea impregna și colacul, astfel încât trebuie minimizate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pe lângă ale lor, arătând mai proaspăt decât ieri și tânăr, cu o vigoare care răzbătea din privire și din gesturile iuți dar stăpânite, ca una din plantele acelea care se întind acoperind totul, într-o firească învăluire, povestind, mai mult însăilând vorbe, pentru că numai puține lucruri își puteau aminti mai apoi din ce zisese, ci doar starea de neliniște și teamă pe care le-o provocaseră valurile lui de vorbe spuse cu un debit egal și neobosit, asemănător cu valurile mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
făcurăm la o sticlă de vin adusă de mine din Moedling. Flacăra ruginie din pahar îl atrase ca un magnet. Ținea doar să-mi împărtășească episoade din război, și vorbea mușcându-și mustața groasă și căruntă, ce-i acoperea gura. Însăilă o poveste înecată în sânge și înconjurată de flăcări, clătinându-și bărbia mică, și clipind des din pleoapele bulbucate ca două lingurițe de piele. Cred că maiorul Mentz a crescut numai până la vârsta de treisprezece ani. Totuși pare prea bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Își lăsau catîrii sau cămilele la marginea satului, la poalele muntelui ori În vreo vîlcea din apropiere, alții veneau cu escortă Înarmată (cînd propovăduitorii aduceau cu o adunătură de comedianți) ori năvăleau oblu pe catîri, cînd, fără a mai descăleca, Însăilau niscaiva solomonii. Căci, În ultimii cincisprezece ani de la moartea acelui Nazarinean, Începuseră să-și facă apariția tot soiul de bărbați tineri și zdraveni, cu bărbi respectabile sau Încă imberbi, În mantii albe și cu toiege În mînă, zicîndu-și apostoli și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
De aceea stăteau să-l asculte. Nădăjduind că pînă la urmă avea să-și adeverească temeinicia vorbelor printr-o solomonie, o minune, acolo. „Împărăția cerului Își are temelia pe minciună“, stăruia Simon privind la soarele necruțător. „Și scrierile lor sînt Însăilate cu minciuni, cu precepte mincinoase, un precept e o minciună, zece precepte, zece minciuni... Nu le e de-ajuns că Elohim ăsta al lor e un tîlhar răzbunător și răutăcios, ca orice bătrîn, mai trebuie să-l și divinizați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
doar știrile nefaste și febra spaniolă. Această carte va ajunge de pe continentul european În Peninsula Britanică, de acolo În America, apoi, luînd calea inversă, chiar pînă la Împărăția Soarelui Răsare. Datorită originii sale misterioase și a nevoii oamenilor de a Însăila, cu nemiluita, povești Într-o lume fără Dumnezeu, Conspirația va deveni un breviar care te Învață că, În spatele tuturor Înfrîngerilor istoriei, se află o „misterioasă“, o sumbră și periculoasă forță, ce ține În mîinile sale soarta lumii, ce dispune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sfoară. Reflectând Însă, a ajuns la concluzia că ar fi un lucru nedemn de el, așa că l-a concediat cu o mișcare a mâinii. Pe măsură ce alcoolul nou i se rostogolea În stomac, Încălzindu-l, imaginile izolate au Început să se Însăileze Într-o secvență cinematografică a zilei precedente. A văzut-o iarăși pe Rosalind Încolăcită Între perne și plângând, i-a simțit din nou lacrimile pe obrazul lui. Cuvintele ei au Început să-i răsune În ureche: „Să nu mă uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
paraziți ai Fondului Literar, maeștri ai cenzurii, autocenzurii și întrecenzurii sau cobzari ai unor meschine interese. Sadoveanu, mie, nu mi se ivește complet, nici Arghezi de altfel, în absența corozivelor pagini ce un Pamfil Șeicaru sau un Virgil Ierunca au însăilat în marginea versatilității lor multilaterale. Meargă talentul și imoralitatea mână-n lână, nu mă deranjează: vreau doar transparență. "Lista lui Pițu" aș constitui-o exclusiv din amici literari și/ sau intelectuali, clamându-mi subiectivitatea. Nu ar lipsi din ea Șerban Foarță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Întotdeauna cu litere limpezi, mari și de tipar ca pe frontispiciile firmelor. Am credința că cele două propoziții, dintre care ultima neterminată, din fragmentul de misivă către fiica sa constituie singura ei strădanie epistolară, poate că singura Încercare de a Însăila un text pe hîrtie. Scrisorile către ai săi, În timpul primului război mondial, nu era nevoie să le scrie cu mîna ei, ar fi putut să le dicteze vreunui client al pensiunii. Pusese Însă propria mînă pe condei În clipa În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
amânat, de a întinde mâna după țigară. În general, desfășurarea cronologică a poveștii mele mă strânge ca un corset. O, de-aș putea acum să vâslec înapoi și să acostez pe una din plajele de la Marea Baltică pe care, copil fiind, însăilam cetăți din nisip ud... O, de-aș mai ședea o dată la fereastra podului și de-aș putea să citesc, pierdut de mine însumi, ca niciodată după aceea... Sau să mă mai ciucesc o dată sub pânza de cort cu camaradul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nimica toată, o fi fiind, acea bagatelă, numai, că, iată, nimicuța asta a pus omenetu-n picioare. Omenetul, zic, din Întreaga noastră, gâfâitoare spre capitalism, Românie! Încât, eu, la Îndemnul unor amici și, și al propriei inimi, am socotit necesar să Însăilez, un redus rezumat, drept pentru care mă și grăbesc să Încep. Deci. La școala tehnică agricolă din Strehara se apropia sfârșitul unui nou vechi an școlar. Pregătiri intense, din partea elevelor și a elevilor, am pus fetele mai Întâi, și Întrucât
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
deosebiți: Moș Neculai Faur, fiul Petre și nora sa, Persida care avea doi băieți cam de vârsta alor mei, Petre și Neculai. Se îmbogățise familia Faur cu patru noi membri dar și noi ajunserăm la cifra de cinci fiindcă Persida însăila aproape oră de oră timpul de acasă cu timpul din casa noastră. La școală, dintr-o lehamite posibil de înțeles dar greu de aceeptat, mulți dintre învățători răriseră zilele de școală după un calendar doar de ei știut. Eu nu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]