KorAP: Find »[drukola/base=însemnare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...307 >

7,662 matches

Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108

ale cărții sunt opere literare, creații de sine stătătoare, ale unui scriitor de o deosebită pregătire intelectuală și de o mare sensibilitate, un talent ce folosește mijloacele artistice care concretizează un stil propriu și atractiv." , iată două extrase confirmând că „însemnările” unui jurnalist pot deveni foarte ușor, „opere literare, creații de sine stătătoare”, „o veritabilă memorialistică, care prezintă, firesc, date despre sine și familia părintească, despre copilăria sa, despre școlile urmate, despre prieteni, colegi și săteni, despre fapte și acțiuni memorabile

LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1446308346.html [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
Cluj, s-au plâns mereu că, adunând creațiile lor într-un volum antologic, nu pot să-l tipărească decât în regie proprie, rupând din mizerabila lor pensie. Vor avea soarta lui Dumitru Tătăroiu căruia, un împătimit de literatură, îi tipărește „însemnările” după mai bine de două decenii de la moartea sa? În ce fel de societate trăim dacă statul stimulează o așa zisă „creație literară” a pușcăriașilor iar pensionarii jurnaliști sunt lăsați de izbeliște cu opera lor literară de o viață ? Câte

LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1446308346.html [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310

mai umile și naive: descântecul infantil- dar și în acest caz înzestrate cu o semnificație cosmică-zice Matei Călinescu- Astfel încât n-am greși dacă am afirma că „După melci” este poemul unei aventuri a cunoașterii, cu adânci rezonanțe ontologice...(Matei Călinescu- Însemnări...) „Domnișoara Hus” se naște din universul magic al creației populare. Nucleul poemului, descântecul, rămas aproape intact în cele trei versuri pe care le cunoaștem, ne îndreptățește să-l includem într-o categorie aparte. Matei Călinescu crede că e o continuare

ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
melci”: „Universul magic al copilăriei se află aici înlocuit cu universul magic al nebuniei, care se înfățișează și ea,-la început,- sub aparențe pitorești, pline de haz și de culoare, investite cu un farmec exterior, dar deosebit de penetrant( Matei Călinescu- Însemnări...) „Domnișoara Hus” e o amintire a unui veac trecut, justificând până la un punct încadrarea în lumea balcanică: aspectul de vrăjitoare ascunde chefuri nebune, amintindu-ne de Pena Corcodușa din „Craii...” lui Matei Caragiale. Poemul în prima variantă pune accent pe

ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439

socoteala banilor intrați și ieșiți” marchează data de 22 octombrie 1783 ca dată de începere a activității Casieriei Orașului, bilanțul făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul

TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
rămâne un rest și o punere în socoteală pe mai departe” de 431 florini 53 și 1/4 creițari (din care în bani imperiali 1 cu 53 și 1/4 și 430 în bani turcești). Dincolo însă de socoteală, rămân însemnările detaliate referitoare la sumele intrate și ieșite din casierie, însemnări care ne oferă „tabloul” multicolor al Sucevei la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Tabloul multicolor al Sucevei, la sfârșitul sec. al XVIII-lea, într-un document

TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
departe” de 431 florini 53 și 1/4 creițari (din care în bani imperiali 1 cu 53 și 1/4 și 430 în bani turcești). Dincolo însă de socoteală, rămân însemnările detaliate referitoare la sumele intrate și ieșite din casierie, însemnări care ne oferă „tabloul” multicolor al Sucevei la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Tabloul multicolor al Sucevei, la sfârșitul sec. al XVIII-lea, într-un document contabil / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 81

TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704

Biblioteca Sf. Sinod al B.O.R., ms. III 116, Ing. Vasile M. Popescu, Teodor M. Popescu, patriot, teolog, istoric, profesor și pedagog. Viața și opera, București, 1984, f. 80-81 (autorul acestei lucrări este fratele profesorului și a fost făcută din însemnările acestuia, după ce a ieșit din închisoare), în continuare Viața...; studiul Papolatria se află în filele acestui manuscris (f. 81-159), rămas inedit până astăzi. 36 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 205-206, notă informativă din 26

ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457

în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina apariția unor colonii proprii la Chilia (Licostomo) și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron) vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabriele Predomo. Aceste însemnări peste de 300 acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit-pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina apariția unor colonii proprii la Chilia (Licostomo) și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron) vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabriele Predomo. Aceste însemnări peste de 300 acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit-pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele încheiate de genovezi cu producători din Vicina, Chilia sau Caffa pentru cumpărarea de grâne în special

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
deschise, cu câmpuri roditoare și culturi cerealiere, în el existând tot felul de grâne ale căror prețuri sunt mici”.Vicina a colaborat cu Lycostromo la adăpostirea și funcționarea flotei danubiene.În secolul al XIII-lea afacerile sale anuale, menționate în însemnările notariale sus-amintite,se ridicau la 3200 hiper-peri de aur, ceea ce era o cifră foarte mare pentru acea dată,deci negoțul practicat aici nu era deloc lipsit de importantă. ,,Vicina a fost o cetate importantă în secolele XIII-XIV, așezată în regiunile

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033

învățam după cursurile aproape stenografiate ale unora dintre colegele mele - nu duceam lipsă de o anume simpatie a câtorva dintre ele. Mă aflam, mai ales pe post de confident, deși mi-ar fi plăcut și altfel! Dar, dacă nu- aveam însemnări de la expunerile celor buni și frumoși, se-nțelege că nici pe-atât nu mă străduiam la cei mai monotoni, seci, uscați, care omorau materia, ca și pe unii studenți. In ce mă privește, mă apăram de astfel de dascăli, fără

ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1458483834.html [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200

cărțile semnate de Nicolae Băciuț constituind mostre de certă valoare. Nicolae Băciuț a pornit în lume dintr-o casa țărănească din Chintelnic ce ține de județul Bistrița Năsăud. Un fiu risipitor? Nicidecum. Doar, că din motive pe care semnatarul acestor însemnări nu le întrezărește prea clar, în timp ce scriitorul Nicolale Băciuț adună premii literare și sunt cenacluri din țară care îi poartă numele, în timp ce faptele sale de arme, literar vorbind, împodobesc panopliile instituțiilor de cultură de aiurea, în Bistrița noastră culturală, Poetul

NICOLAE BĂCIUŢ ÎNTRE PRETEXTE ŞI CONTEXTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438043259.html [Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200]
Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957

și Antonia și nu în ultimul rând Maria și Vasilica, față de care nutrește aceleași sentimente, chiar dacă legile scrise și nescrise nu-i permit. Romanul are o construcție circulară, asemeni operei lui Liviu Rebreanu ( Ion, Pădurea Sânzuraților ) care începe cu o însemnare legată de protagonist : Mă duc să mai văd o dată locurile natale. Cine știe dacă le voi mai vedea vreodată.... Mă duc să ascund acest roman, fiindcă, nu de puține ori oamenii răi au încercat să pună mâna pe el....'' și

INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_inelul_de_iarba_un_simbol_al_florin_tene_1375763035.html [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212

vă coborâți puțin pantalonii pentru a vă pupa nițel în fund!” Chiar dacă nu publica, R.T. stăruia, așadar, să scrie, interesându-mă eu la ce lucra, mi-a răspuns că la un ciclu de povestiri intitulate, dacă bine țin minte, Din însemnările unui scutier bearnez, în care relua motivul străinului, se pare, impus în literatura universală de Montesquieu, în Scrisori persane, iar la noi de M. Sadoveanu în Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă. Nu am aflat de ce cartea nu a fost finalizată

CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
Corola-blog/BlogPost/349589_a_350918

ședințele cenaclului literar „Vasile Sav”, inclusiv de la „Simpozionul Internațional-Identitatea culturală a tuturor românilor”, sau de la Festivalul Internațional „Eminescu-Petofi” din localitatea Dumbrăvița. Capitolul II se deschide cu studiul „Crestomația ca reprezentativitate în miezul cuvântului literatură” semnat de Al Florin Țene și însemnări ale scriitorilor Andreia-Elena Anucuța, Ioan Bude, Matei Castiov, Ionel Cionchin, Doina Drăgan, Gabriela Esch, Geo Galetaru, Livia Martia Ilcău, Maria Marinescu-Sadovan, Ion Morariu, Mariana Sperlea, Horiana Țâru, Mihai Țopa, despre antologia Ligii Scriitorilor din România filiala Timișoara-Banat, intitulată „Floare de

PRIMUL ANUAR AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_anuar_al_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/349589_a_350918]
Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968

Otilia Cazimir. O dată, la ea acasă, pe strada Bucșinescu, nr. 4, duduia Otilia mi-a povestit, surprinzându-mi privrea spre masa de lucru (un birou acoperit cu cristal gros, sub care se aflau tot felul de poze și decupaje, ori însemnări scrise de mână) mi-a povestit că Topârceanu obișnuia și el să se așeze acolo. Venind, într-un rând, iarna, tocmai s-a așternut să scrie ceva, dar pe biroul acela era și un ceas deșteptător, cu bătaie puternică. Zgomotul

GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
Corola-blog/BlogPost/378335_a_379664

etc. Toate acestea dublate de o intensă, prodigioasă activitate publicistică, Elena Trifan fiind, de ani buni, tot mai frecvent întâlnită în diferite reviste de cultură, artă și literatură, în care a publicat și continuă să publice recenzii, note de călătorie, însemnări, poezii. Noi am remarcat-o și am urmărit-o cu viu, justificat interes, mai ales în paginile prestigioasei reviste de cultură și literatură „ATITUDINI” din Ploiești, unde susține cu aplomb și sensibil talent literar rubrica permanentă „Note de călătorie”. Adică

ITINERARII SENTIMENTALE, CULTURALE ŞI LIRICE, DE VICTOR RUSU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1445104299.html [Corola-blog/BlogPost/378335_a_379664]
Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271

Botoșani, 2003; - Legende din Ciocănești - Bucovina, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2005; - Legende din Dorna Arini, Editura Miorița, Câmpulung Moldovenesc, 2005; - Ecouri din copilărie - poezii pentru copii, Editura Axa, Botoșani, 2006; - Logică și perspicacitate pentru ciclul primar, Editura Axa, Botoșani, 2006; - Însemnări de cârcotaș, Biblioteca Națională, Suceava, 2007; - Prințul păpădiilor - poezii pentru copii , Biblioteca Națională, Suceava, 2007; - Oul de aur - legendă, Biblioteca Națională, Suceava, 2008; - Flori de salcâm - antologie, Editura George Tofan, Suceava, 2009; - Legende din Valea Gurghiului, Editura Nico, Târgu Mureș

CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_Vicol.html [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038

însuți” (Iacov 2. 8.) Fiecare dintre cele trei romane ce alcătuiesc trilogia ,,Insula viscolului” (,,Chipul din oglindă”, ,,Insula viscolului” și ,,Orbul din Muzeul Satului”), reprezintă anumite etape în formarea spirituală și în creația lui Al Florin Țene, de la valorificarea unor însemnări făcute pe un șantier, la decriptarea tainelor disimulate în consumarea anumitor momente de răscruce ale istoriei, de la transpunerea unor fragmente onirice, până la cele mai profunde investigații psihologice în imanentul personajelor, sau de la lirismul unor evocări, la analiza pertinentă a evenimentelor

FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Filosofia_personaj_principal_in_romanul_geamanul_din_oglinda_.html [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961

Editura Arhidiecezană, Cluj, 1996 (“Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Psalmii în versuri. V. Anania - Bartolomeu al Clujului - martie 1997”). În același an, și tot la Editura Marineasa, am publicat, premieră, aș zice, absolută, în cultura noastră, Ecclesiastul în versuri. Însemnările mele din vara lui 1997 îmi reîmprospătează memoria: Ecclesiastul în versuri a plecat spre Cluj-Napoca, spre Părintele Bartolomeu, în august 1997. A urmat scrisoarea de confirmare a primirii. Și fluviul vremii și-a continuat curgerea. Momentul crucial al conlucrării noastre

DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204

pământ.” (Gabriel Garcia Marquez - Cien años de soledad). Ce este omul de pământ, ha’ adham? aș fi întrebat. Eugen Dorcescu a răspuns: „Nu este decât o suflare, adică, în cele din urmă, nimic.” Cristina Ștefan- ian 2011 Publicat în volumul Însemnări (ne)critice-Jurnal de lectură, Cristina Ștefan, Ed. ArtBook, 2013 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu-Elegiile de la Bad Hofgastein / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristina Ștefan : Toate Drepturile Rezervate

EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
Corola-blog/BlogPost/338342_a_339671

alții la fel de vie și imprevizibilă cum ni s-a arătat nouă? Așa a apărut Scrisori din Cipangu, un proiect aparent imposibil: o antologie de povestiri japoneze scrise de autori români, nu despre o Japonie reală, prinsă în tușa strâmtă a însemnărilor de călătorie, ci despre una imaginară, cât de poate de personală. Timp de aproape trei ani, paisprezece povestitori printre care și subsemnatul ne-am așezat într-un cerc al mincinoșilor și ne-am spus născocirile, respectând și încălcând pe rând

Mărie ku Okamura by https://republica.ro/marie-ku-okamura [Corola-blog/BlogPost/338342_a_339671]
Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891

2013 Toate Articolele Autorului “Ciupagul din Plaiul Cloșani Expoziție de port popular românesc Varvară Magdalena Măneanu Costumulpopular reprezintă un document de viață al unui popor. Pentru cercetarea acestuia se studiază rezultatele săpăturilor arheologice, fragmente de țesături feudale, picturi murale, cronici, însemnările călătorilor străini ș.a. După cum arată Elenă Secoșan, cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic păstrat în muzee sau cel care îl mai găsim și azi în teren.( Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr

CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974

2011. • 33-Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească, eseuri, Editura Semănătorul, București, 2011. • 34-Întoarcerea statuilor, antologie de poeme, Editura DACIAxx, Cluj-Napoca, 2011. • 35-Întoarcerea statuilor, antologie de poeme, ed.II-a, completată, Editura Semănătorul, București, 2011. • 36-Cartea prietena mea, însemnări, editura Semănătorul, București, 2011. • 37-Cronici noi și poezii, Editura Semănătorul, București, 2011. • 38-Drumul Golgotei spre sfințenie, viața în versuri a lui Arsenie Boca, Editura Semănătorul, București, 2011. • 39-Sonată pentru creșterea ierbii, poeme, ed.II-a, Editura Semănătorul, București, 2011. • 40-Geamănul

CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]