6,101 matches
-
Hotelul Moldova, interbelic. 21. Biserica Parascheva, Knap, anii 1860 21. Casa generalului, 1900 (1780) 22. Hotelul Lemberg, prima jumătate a sec. XX. 23. Cernăuți, Ulița Mare - acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883) În etapa cernăuțeană a lui Eminescu un rol însemnat l-a avut teatrul. În 1864 Alexandru Costin, un descendent din neamul vestiților cronicari, este inițiatorul și organizatorul reprezentațiilor teatrale ale trupei conduse de Fanni Tardini. Trupa își alese ca scenă pentru spectacole sala hotelului „Moldova”. În răstimpul șederii trupei
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
1768 року). Художник Franz Xavier Knapp (1809-1883), 1860-ті роки. 50. Franzensgasse, 1899. 51. NeueweltGasse , 1903. 52. Gara veche, 1868. 53. Ruinele cetății Țețina, interbelic. 54. KurschnerGasse Biserica Sf. Nicolai Anul 1899. 55. Catedrala, Knapp. Acestea sunt aproximativ locurile cele mai însemnate din oraș, ce poartă umbra copilului ți adolescentului Mihai. Pasiunea de hoinar l-a ajutat, însă, să cunoască bine întregul ținut al Bucovinei (îl va fi străbătut cel puțin de câteva ori pe jos), să iubească oamenii lui. Dotat cu
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
românesc, v-as ruga să îmi spuneți care au fost duhovnicii români pe care ați avut ocazia să îi cunoașteți și care au avut un impact major asupra evoluției personalității și gândirii dumneavoastre teologale. Stelian Gomboș: - Sunt mulți și foarte însemnați Părinții Duhovnicești pe care i-am cunoscut și care, din mila lui Dumnezeu și dragostea Sa cea sfântă, a lăsat o vie impresie asupra mea; aș putea întocmi, aici și acum, o adevărată listă, de fapt, un bogat, generos și
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486646531.html [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
de brumă, vânjos, înfipt parcă în pământul neted al poienii, nerăbdător să-și încline țepușele coarnelor înalte spre dușman. Hm! Și să nu crezi atunci că animalele, ca și oamenii, au alesele lor, că sunt conduse și apărate de făpturi însemnate prin mărime și frumusețe?... Se lăsase, cum să vă spun, o liniște nefirească, pădurea tăcuse din nou, ținându-și parcă răsuflarea, ca de fiecare dată când primejdia plutește în aer, animalul rămas împietrit o simțea și el, venise acolo să
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
constată că omul devine copil la senectute. Nu chiar de patru labe dar și în trei nu mai este biped. Poate însă copilul, proaspăt ridicat în două picioare să fie considerat om? Istoria artelor abundă de „oameni mari”, artiști cu însemnate opere, având vârsta de sub 5 ani. Mitologia și chiar istoria tehnicii amintește des despre celebrități foarte „nevârstnice”, oricum sub 10 ani, vârsta împlinirii funcției de reproducere. Nu cumva desconsiderăm copilul numai pentru faptul ca a ajuns prea recent pe lume
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413472585.html [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
urâțește din pricina degradării gândirii și a pervertirii inimii celor care o vorbesc, așa cum gândirea și inima se alterează și datorită schimonosirii sau deteriorării limbii. Cunoaștem faptul că acest proces de corupere reciprocă a gândirii și a limbajului reprezintă un capitol însemnat al antropologiei scripturistice și, deci teologice: „De grăiți într-adevăr dreptate, drept judecați, fii ai oamenilor. Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc. Înstrăinatu-s-au păcătoșii de la naștere, rătăcit-au în pântece, grăit-au minciuni
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
Voastre, cultivate și dobândite la Școala vieții monahale, în duhul și trăirea călugărească a postului, ascezei și rugăciunii neîncetate, în vatra sfântă a Mănăstirii dumneavoastră de suflet și de metanie - “Sfânta Ana” din Rohia, lângă mari părinți duhovnicești și oameni însemnați cum ar fi: Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - al cărui ucenic preaiubit și prim colaborator îi sunteți, cu fidelitate și credincioșie, de atâta vreme; Părintele Arhimandrit și Stareț Serafim Man, Părintele Nicolae Steinhardt, vestitul poet și scriitor creștin Ioan Alexandru și
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_episcopul_iustin_sigheteanul_.html [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
aș bucura să știu, Preasfinția Voastră, că atât contemporanii, mai tineri sau mai bătrâni, cât și posteritatea (la momentul cuvenit și potrivit), vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați, încă de acum) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_episcopul_iustin_sigheteanul_.html [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
David - Starețul Schitului Măgureanu din București. 19 - 25 Octombrie 2014 - un grup de opt personae (bărbați) am fost într-un binecuvântat pelerinaj în Grecia și Sfanțul Munte Athos, unde am vizitat cele mai representative biserici din Thessalonic și cele mai însemnate mănăstiri athonite. 03 Noiembrie 2014 - conferință cu tema "Prevenirea tuturor bolilor noastre prin asumarea unui stil de viață sănătos, corect și autentic", invitatul din cadrul acestei manifestări fiind domnul Dr. Pavel Chirilă - Directorul Centrului Medical "Naturalia" din București și a Centrului
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
transformă în călătorie. ultima dată unul din noi a ajuns până la marginea țărmului de la care bunicul ne-a făcut cu mâna înainte să-l treacă barca peste apă. toți cei plecați ne lasă semn de recunoaștere pe sprânceana stângă și-nsemnatul e obligat să ducă prin ploi, prin vise, prin bucuria copiilor ce i se nasc urma ultimei călătorii. în casa ascunsă după norii viței de vie cuvintele moșesc pe prag un început de cântec... V este culoarea de-acum un
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Innoi_se_vor_ca_ale_vulturului_tineretile_tale.html [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
o frescă dramatică despre societatea românească din secolul trecut.Acum am început un al cincelea roman care va fi o continuare a acestui proiect.Mai lucrez la un volum de eseuri și altul de critică literară.Lucrez, dar un timp însemnat îl dedic problemelor Ligii Scriitorilor.Sunt conștient de ceea ce spunea Monseniorul Vladimir Ghika că “Omul este una dintre făpturile care se alcătuiesc cel mai încet și care trec cel mai repede. “ Cu prietenie și mulțumiri, Mariana Cristescu Referință Bibliografică: Să
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/S%5B_scriu_despre_activitatea_ligii_scriitorilor_mi_ar_trebui_zeci_de_pagini.html [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
ceresc ; Rând pe rând s-au dus, cei ce-i iubesc, Inima, de doruri, stă să se frângă. Sunt astăzi numai nume pe cruci, Sufletul lor spre Tine luatu-și-a zborul, Noi toti rămași cu durerea și dorul, Ziua însemnată e când să te duci. Doamne, primește-i în lumea ta mare Și iartă-i cumva de-aici au greșit, După traiul lor, greu, chinuit, Fericește-i cu-a Ta indurare. Și lasă-i în câmpuri cu flori, Heruvimi să
RUGĂ TATĂLUI CERESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_tatalui_ceresc.html [Corola-blog/BlogPost/348960_a_350289]
-
sătul de viață Dar pregătit pe străzile uitate În fiecare clipă să dau față Cu mortul care umblă prin cetate” (Nocturnă) Motivul morții, presimțirile funeste care au cutreierat marile singurătăți ale poetului au o esență tragică. Moartea e o „afacere-nsemnată” pusă la cale într-un decor intim: Iată-ntrebarea care-mi rupe tăcerile: Dacă mor, scap de toate durerile? Dacă trec Styxul, apa nopților, sumbrelor, Capăt iertarea ta, demon al umbrelor? ................................................ Stau întins, nemișcat, ca-ntr-o pivniță rece? Sau
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului E limpede; o, ne-nsemnată Cruce ! E limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă, cu taina frunții bolnavă de sudoare... Dar iată, iată marea disperare a timpului fugar ce
ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1441034641.html [Corola-blog/BlogPost/379509_a_380838]
-
Niculina Apostol și Maria Prahoveanu. Doi dintre organizarorii acțiunii -Grigore Stelian și -indirect prin moderatorul Marin Ifrim- Carmen Tania Grigore, sunt membri ai Ligii noastre cu rol f. important în popularizarea limbii române pe plan intern și internațional. O tot atât de însemnată contribuție și onoare ne-o oferă poeta Ligii noastre MIHAELA AIONESEI din Tg. Secuiesc. Alături de un antrenant moment Eminescu, lansarea ei cu vol. de poeme ANOTIMP I-LEGAL-LUMINA, în 21 iunie a.c., a evidențiat contribuția ei la popularizarea poeziei române pe
LIVEZI ÎNFLORITE ÎN GRĂDINA LIGII SCRIITORILOR BRAŞOV, ARTICOL DE VIORICA POPESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Livezi_inflorite_in_gradina_al_florin_tene_1373390614.html [Corola-blog/BlogPost/343480_a_344809]
-
din Tulcea, un suflet inimos care și-a “scos” părinții pentru întâia dată din sat pentru a-i aduce să viziteze primul lor oraș. 13. SENTOSA 1, cea mai mare și frumoasă insula cu multe obiective dintre care cele mai însemnate sunt: (1. Sentosa în malaeziana înseamnă liniște, pace.) - Volcano Land - Grădină de orhidee - Satul asiatic - Cinemania - Underwater ground - Siloso Fort - Siloso Beach - Merlionul cu fântânile - Fântânile muzicale - Hotel Rasă Sentosa - Grădină de fluturi - Insula Fanteziilor - Muzeul Singaporelui în imagini - Festivalul
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442382498.html [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457599342.html [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
devenit arhetipal, cum spuneam!) multe pagini, cumplite prin tragismul lor “de mase”, privind anii ticăloși ai colectivizării României după modelul stalinist, cu toate cohortele de nenorociri care i-au succedat, și au dus la spulberarea destinului istoric al celei mai însemnate și mai sănătoase clase sociale românești. Acele pagini se adaugă amărăciunii de ansamblu a “jurnalului”. Urmând, la nivel “anecdotic”, un fir cronologic așezat pe elemente evenimențiale (cu necesare întoarceri recapitulative), cartea demonstrează o consecvență stilistică și o coeziune a elementelor
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
le cântau sau recitau neîntrerupt, în cadrul ritualului colindatului tradițional constituie „poezie românească medievală”, care a avut, alături de funcțiile de anunțare, celebrare prin intonare de imnuri a sărbătorii, urare, felicitare, și pe aceea de catehizare, informare teologică. Prima, și cea mai însemnată, este că astfel caracterul dramatic poate să se realizeze mai evident. Un întreg arsenal de elemente de recuzită, care se puteau însoți destul de liber, își găseau utilitate simultană, existând suficienți doritori care să o asigure. Elementele de recuzită își justificau
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și abnegația!... În aceste împrejurări și momente, m-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Rector, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ramas_bun_si_va_multumim_in_mod_deo_stelian_gombos_1348822705.html [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
de lucru extrem de laborioase, evitate sau, în cel mai bun caz, simplificate, chiar și în țări cu tradiție în cercetarea comunicării politice și care alocă resurse consistente în acest domeniu. Un al doilea merit al lucrării - și, probabil, cel mai însemnat - este efortul autoarei de a elabora un aparat de analiză original, adaptat nu numai limbii române, ci și unui anumit spirit care domină viața politică actuală din țara noastră. Ceea ce ar putea părea la prima vedere o simplă adaptare a
O PERSPECTIVĂ MODERNĂ ASUPRA UNUI FENOMEN VECHI DE CÂND LUMEA de RADU ENACHE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Radu_enache_1398301598.html [Corola-blog/BlogPost/347941_a_349270]
-
lectura Vieților Sfinților "folositoare sufletului". Primele sale monumente, cum ar fi Viața Sfântului Antonie cel Mare, au născut din dorința de a avea modele de imitat, după cum se spune în cuvintele folositoare din Patericul Egiptean: " În această carte se găsesc însemnate nevoința virtuoasă și viețuirea minunată și zicerile sfinților și fericiților Părinți, pentru a povățui și îndemna la imitarea lor". Dar ele nu trebuie imitate în chip material, remarcă Sfântul Ioan Scărarul. "Paideia"divină reprezintă treapta supremă a desăvârșirii creștine, când
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
Românească și Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România și peste 15 ani să-și proclame independența de stat. În aceste condiții, devenea cu atât mai nefirească și cu atât mai odioasă menținerea unei însemnate părți a poporului român sub stăpânirea chezaro-crăiască. Numeroase semne nu mai lăsau nici o îndoială asupra faptului că, în condițiile prielnice, românii ardeleni, reprezentând majoritatea populației ținuturilor intracarpatice, își vor manifesta cu fermitate hotărârea de a se uni cu frații lor
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
cu toată sinceritatea, seriozitatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Profesor, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1357651553.html [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNCERCARE Strig în vasta-mi singurătate Cuvintele, singur nu le înțeleg, Încerc din minte să le șterg Dar ele stăruie pe mai departe. Caut ca nepăsător să merg, Să fac lucruri cât mai însemnate Purtarea-mi să fie în fapte Numai după real vreau să alerg. Tac. Supus de forțe importante Care sunt mici în a lor esență Și nu pot ocupa locurile vacante. Dacă sunt trist în aparență Interiorul mi-e pe culmile
ÎNCERCARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Incercare.html [Corola-blog/BlogPost/357388_a_358717]