1,138 matches
-
pluteam pe deasupra lucrurilor, mă deplasam instantaneu acolo unde voiam și fără nici un pic de efort. Și ca într-o mișcare de travelling cinematografic, plutind pe deasupra unei alei cu multă iarbă, am zărit acele câteva pete întunecate, sânge, am zis eu înspăimântat și, apoi la doar câțiva metri, pe el, pe acel necunoscut zăcând nemișcat. Trăiește încă dar trebuie salvat imediat! Cine rostise aceste cuvinte, eu, îngerul meu păzitor sau al lui? Recunoscusem Parcul Herăstrău, să nu mă întrebați cum, că nu
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Banii_care_aduc_fericirea.html [Corola-blog/BlogPost/364584_a_365913]
-
pe Creatorul suprem, conform credinței lor, dovadă că religia joacă un rol important în viața noastră. Indiferent ce au văzut, toți au mărturisit că au trăit o pace interioară în care s-au simțit fericiți, nimeni nu s-a reîntors înspăimântat. Se pare că există un spațiu între viața noastră trecătoare și eternitate. Despre acest spațiu avem nenumărate mărturii ale celor care l-au vizitat. Nepoata mea, despre acest spațiu mi-a povestit. Ascultând-o, am simțit că o astfel de
CE E DINCOLO DE GRANIŢA VIEŢII? de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_ce_e_dincolo_de_elena_buica_1383243993.html [Corola-blog/BlogPost/344520_a_345849]
-
mama, și doar al șaptelea va trăi, că printr-o minune cerească. Cand însă misterioasă femeie îl va naște pe al optulea copil, în luna a noua, să uitați de promisiunea făcută mie, si de promisiunea făcută ei, cu inima înspăimântata, să strigați către ea: “ Spune-mi, cine ești tu, tainica și groaznică femeie, făcută din aceiași groaznică lumină din care e făcută și Luna, si de ce-ți ucizi copiii inecandu-i în apa mării la doar trei luni ? O
ALEXANDRU SI LUCIAN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fiilor_mei_alexandru_si_lucian.html [Corola-blog/BlogPost/361769_a_363098]
-
cu el sfera de cristal de cuarț aflată în cele două palme de bronz. Brown afirmă că atunci când se îndepărta de piramidă a auzit clar o voce care i-a spus „ai luat ceea ce căutai, nu te mai întoarce niciodată." Înspăimântat, Brown nu a mai revenit vreodată în acel loc și a așteptat cinci ani până să facă cunoscută lumii această descoperire. Singura dovadă palpabilă a experienței sale este sfera de cuarț pe care a luat-o cu acea ocazie din
O URIAȘĂ piramidă subacvatică de cristal, DESCOPERITĂ în Arhipelagul Bahamas () [Corola-website/Journalistic/105091_a_106383]
-
foc de artificii Apar măști schimonosite În sinistre edificii De fantome bântuite. Vampiri însetați de sânge, Fioroși rânjesc în noapte, Caninii vrând a-și înfige În tinere beregate. Mistic și mitic se-mbină Într-un coșmar cu eroi vii. Cei înspăimântați se-nchină, Când lângă ei zăresc stafii. Fantome din cimitire, Ca umbre dansând în noapte, Celor ce-s fricoși din fire Le dau reci fiori de moarte. Făpturilor din morminte, Tulburată e odihnă. De spirite-s bântuite, Ce le dau
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1446187128.html [Corola-blog/BlogPost/384754_a_386083]
-
dacă vrei ca să te scap - Căci numai binele-ți doresc - / Mă lasă să te-mbrobodesc, Peste urechi, cu un ștergar. De nu te leg, e vai și-amar!” „Bine! Mă leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în mână, a luat O drughineață de stejar. / Era el mare pusnic, dar Mai mare-ncredere avea / În bâta ce-n mâini
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
lui. Dracul, în spate, a săltat / Burduful și-apoi a zburat Pân’ la Dănilă în ogradă. / Ai lui au apucat să vadă Cum vine-un bivol zburător / Și intră în ograda lor. Cu toți erau foarte speriați / Și au fugit înspăimântați. Dănilă însă i-a strigat / Pe nume și-apoi i-a chemat La el zicând: „Stai tu nevastă! / De ce fugi ca și de năpastă? Ia fă-te-ncoace cu-ai tăi fii! Haideți la tata, măi copii! Blesteme părintești luați
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
L-au chinuit pe Sarsailă / Exact pe placul lui Dănilă, Încât atunci când a scăpat / Și hârșcâit și scărmănat, Fugit-a cât putu de tare / Să scape de așa chin mare. Nici banii nu i-a mai luat / Ci a fugit înspăimântat Mânat doar de un singur gând: Să scape-ntreg, cât mai curând! Apoi, Dănilă Prepeleac / Găsindu-i sărăciei leac Și de nevoi fiind scutit, / A trait ani mulți, fericit. Ne-având nimica de făcut, / Doar a mâncat și a băut
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Petru, Iacob și Ioan și ducându-i pe muntele Tabor, în timp ce Îl priveau, Fața Lui a început să strălucească mai tare decât soarele. Și arătându-se Moise și Ilie au vorbit cu El. Iar ucenicii au fost foarte uimiți și înspăimântați. Urcarea pe munte reprezintă simbolul înălțării spirituale, care din virtute în virtute, duce la dragoste și deschide calea contemplării dumnezeiești. Această este de fapt esența învățăturii lui Hristos care, preluând asupra Sa neputințele noastre, ne-a arătat că isihia este
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/6_august_schimbarea_la_fata_ion_untaru_1375763321.html [Corola-blog/BlogPost/366627_a_367956]
-
Costică în ciutura din grajd, așa îmbrăcat cum era. Cînd mortul a căzut în apă, s-a auzit un zgomot înfiorător, iar lui Andrei i s-a părut că a scos un horcăit de porc înjunghiat, că s-a retras înspăimântat câțiva pași înapoi, rezemându-se de uluca grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut cu bălegarul adunat, pe care trebuia ca la
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > RĂPIREA (3) Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Privind în jurul ei înspăimântată, doamna Mariana închise ochii, se rugă Domnului să fie doar un vis urât, apoi spuse în gând ,,Tatăl nostru'' și își făcu o cruce imaginară. Deschizându-i, se văzu în același loc oribil. Era o încăpere aproape goală. Fiind rezemată de
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444571947.html [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
se petrece într-o localitate dintre Arad și Timișoara, metaforă a unei "insule de vară", aceeași, dar la scară mai mică, de pe Mureșul copilăriei autorului, când moțăiala cehoviană făcea casă bună cu mentalitățile provinciale specifice zonei, unde alienatul Picu "victima înspăimântată a copiilor care îi cereau buletinul", bolnavul "bătut pe la anchete să spună unde se ascundea tată-său", este unul din personajele pitorești și tragice ale cărții, alături de Radu Metodistu. Rememorările sunt văzute prin ochiul adolescentului care cutreieră cartierul acela "de pe
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Daniel_vichi_insula_de_vara_.html [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
dureros va mai fi. Cu supunere și obișnuință, pământul își primește din nou apa, așa cum cerul i-o tot dă cadou de câteva săptămâni bune. - Este cumva vreo regulă în acest ritual? - Nu știu, dar întreb și eu ca un înspăimântat ce am devenit! Am închis fereastra, poate mai înfund ceva din ,,delirul naturii”. - Nu este nici un chip! Sunt mică și mă uit spre icoană. Ne facem cruci și fiecare dă din buze, poate îl înduplecăm pe Sfântul Ilie. Nu știu
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1412228103.html [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte, făgăduind că se va face musulman, dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
știe, Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă! Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene. Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate! CORN DE TIMP VRĂJIT Toamna asta e frumoasă, luminoasă ca un gând! Mi-a păstrat soarele-n casă și-amintirile pe rând. Cu lumina-i de poveste, mă-nconjoară brațul ei. Luminoasă toamnă este peste suflet și pe-alei! Toamna
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Toamna_din_oglinda_mea.html [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]
-
soioși care, după mărime, mă cam îndoiesc că-i aparțin ei și mă mir cum de au ajuns acolo. O privesc neliniștită, cum se agită fără astâmpăr de pe o parte pe alta, suspinând și scâncind și deodată scoate un țipăt înspăimântat, sare din pat aruncând în lături pătura ce o acoperă. O văd cum respiră ușurată în timp ce aprinde veioza, probabil constatând că ceea ce o speriase fusese doar un vis urât. Se așeză pe pat din nou, mai liniștită după ce bău însetată
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467755632.html [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
într-adevăr un mic demon dezlănțuit. El la rândul său, se apăra încercând să mai amortizeze loviturile cu perna și cu pătura pe post de scut, însă era greu să se opună acelei furii dezlănțuite. Mama și tata se treziseră înspăimântați, crezând că a înnebunit copila. O trăgeau de pe el și încercau să o liniștească, dar ea reușea să le scape ca o zvârlugă și iar sărea pe el, dând ba cu teneșul, ba cu pumnii, roșie toată, cu codițele-i
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467755632.html [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe-un petec de crâng Umbrele se frâng Și în luminiș Tainic ascunziș S-a pitit cu frică O mioară mică Pierdută de turmă Și rămasă-n urmă... Plânge-nspăimântată Și însingurată Căci i-e tare dor De al ei Păstor Și de frații săi Ce-au ajuns prin văi, De iubirea lor Tare-i este dor... Și mioara mică Tremurând de frică Către cer privește Și încet șoptește: ”O
O ALTĂ ”MIORIȚĂ”... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1481724518.html [Corola-blog/BlogPost/367028_a_368357]
-
facem?! Iepurilă, abia suflând, îi spune: - Să ocolim tufișul și să fugim...Să fugiiiim! Abia călcând, țop, țop și pâș, pâș, cei doi trec peste frunzele care foșnesc, aproape morți de frică. De câte ori bate vântul răscolind tufișul, iepurașii se opresc înspăimântați. Li se pare că iese vulpea cu coada ei lungă și stufoasă și cu dinții ascuțiți. Parcă o aud spunând: - Aha, iepurașilor! V-am prins! O să am o cină grozavă! A fost o părere, doar. Pe neașteptate însă, tufișul se
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Iepurici_si_iepurila_floarea_carbune_1355303062.html [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
agățară neputincioase de trunchiurile unor copaci, dar băieții, încrezători în propriile lor puteri, fură prinși de trepidații pe mijlocul potecii ori chiar pe marginea dinspre panta înclinată primejdios. Americanul dădu glas spaimei generale printr-un Atenție, cutremur! aruncat gutural. Strigând înspăimântați, își pierdură pe rând echilibrul, căci mișcarea pe verticală se transformă brusc într-una pe orizontală, cu zmucituri pline de forță. Americanul nu mai apucă decât să vadă cum prietenii lui se scufundă, unul câte unul, într-o crevasă ce
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437888382.html [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
pentru oaspeții de la petrecere.În același timp mama sa spăla vasele împreună cu o altă angajată a restaurantului.Se apropie de tatăl ei făcându-i semn discret că trebuie să-i vorbească. Ștefan Teodoroiu ridică ochii o clipă și văzând privirea înspăimântată a fiicei zice: -Ancuța ce se întâmplă?Ai probleme afară cu stricații ăia? -Nu tati! Acolo se întâmplă ceva oribil, o adevărată crimă pe care eu vreau neapărat să o împiedic dacă nu o fi deja prea târziu!Las-o
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467841005.html [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
magazinul părea să fie un culoar destul de lat, dar fără sfârșit, așa că mi-am întors privirea la vitrinele imense de pe cei doi pereți laterali, în care tronau flăcări multicolore, de altfel, singurele surse de lumină din magazin. Eram uimită și înspăimântată când cineva s-a apropiat de mine, zicându-mi: - Dorești să cumperi sau să vinzi? Ființa aceea atât de bătrână avea o voce comună și temperată pe care nu reușeam să o atribui unui bărbat sau unei femei, iar înfățișarea
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486126752.html [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
țipat cât m-au ținut puterile. Apoi m-am prăbușit pe un morman de moloz, împrăștiind cele câteva monede pe care le țineam strâns în mâna dreaptă. Cineva încercase să mă trezească din somnul în care căzusem instantaneu. Slăbită și înspăimântată, mi-am revenit cu greu. Plecasem pentru câteva clipe într-o lume pe care o lăsasem undeva în necunoscuții ani ai copilăriei. Îmi revăzusem familia adevărată oferindu-mi întreaga ei mângâiere. Chipul mamei se tot perinda prin minte, de parcă ar
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marturisirea_gina_zaharia_1327847757.html [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
a făcut această mișcare doar pe jumătate. Căci telefonul m-a anunțat că primisem un mesaj. Înainte să îl deschid, am simtit cum neliniștea mea ia proporții insuportabile, de parcă m-aș fi aflat la un pas de o catastrofă. Aproape înspăimântată, am citit: “Știi ce am visat? Că te aflai la o nuntă și ai fost cea care a prins buchetul miresei. F.” Corina Diamanta Lupu București 11 decembrie 2014 Referință Bibliografică: LOGODNICUL MEU, FRED (V) / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare
LOGODNICUL MEU, FRED (V) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1418301153.html [Corola-blog/BlogPost/376723_a_378052]
-
păsărucă, ce speriată-și luă zborul de alături din tufucă. Se-anunță un taifun distrugător să se producă; apare, furibund, ca o nălucă, purtând în mână mlădioasă nuelucă. Chemarea de-mpliniri e gata să se ducă și ochii dintre sâni, înspăimântați, se-ncurcă, iar tânara fătucă se bâlbâie năucă. Îâââ! Tăătucăă! Nu. Tăătucăă! Venise, sărăcuțul, jos, în luncă, cu un urcior de apă rece, cu brânză și cepucă și nu uitase să-i aducă și pâinucă, coaptă de bătrâna sa băbucă
PSEUDOFABULĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1430932233.html [Corola-blog/BlogPost/344060_a_345389]